Cealaltă criză din Grecia: Criminalitatea crescândă şi mediul politic volatil au afectat dur imigranţii

Atena, 28 nov /Agerpres/ - În contextul în care criza economică din Grecia escaladează într-un ''război'' împotriva imigranţilor, un grup de voluntari a trecut la ''contraatac''. Aceştia gestionează centrul social pentru imigranţi ''Metanaston Steki'', care a fost deschis în 1997 sub auspiciile ''Diktio'' - ''Reţeaua de Sprijin Social pentru Imigranţi şi Refugiaţi''. Scopul său principal este de a lupta împotriva rasismului instituţionalizat, oferind asistenţă juridică şi educaţie imigranţilor pentru a-şi susţine propria cauză, se arată într-un articol publicat de Wall Street Journal.

''Steki'' este deschis pentru lecţii gratuite de limbă şi cursuri de calculator, organizează seri de film, dans şi muzică, precum şi cluburi de şah şi gătit. Cursanţii sunt persoane de toate vârstele provenite din Algeria, Bangladesh, Iran, Nigeria, Congo, Tanzania, Insulele Comore, România şi Germania.

Ultimele câteva luni au fost dure pentru imigranţii din Grecia, mulţi dintre aceştia temându-se să meargă pe stradă singuri. Atacurile unor bande brutale sunt un fenomen zilnic, iar poliţia pare să asigure puţină protecţie sau deloc.

La o reuniune recentă a cadrelor didactice de la Steki, dezbaterea s-a focalizat asupra preocupărilor legate de modul în care mediul politic şi criminalitatea în creştere afectează clienţii centrului. Un mare miting anti-rasist organizat de comunitatea pakistaneză a fost menţionat drept exemplu de mobilizare de succes. Sâmbătă, 24 noiembrie, ''Steki'' şi o coaliţie de grupuri politice, printre care şi partidul de extremă-stânga de opoziţie, Syriza, au condus câteva mii de protestatari prin oraş la o manifestaţie antifascistă paşnică.

Consiliul grec pentru refugiaţi ajută imigranţii fără casă sau statut juridic şi acordă asistenţă persoanelor agresate de huligani pentru ca acestea să beneficieze de tratament spitalicesc chiar dacă nu au documente legale. Aceste victime se tem să denunţe atacurile la poliţie, spune Panos Christodoulou, directorul Consiliului. Chiar şi rezidenţii legali sunt descurajaţi să raporteze delictele de teama discriminării.

Eforturile de lobby ale grupului non-profit au fost mai puţin eficiente de la preluarea mandatului guvernului de centru-dreapta al partidului ''Noua Democraţie''. Prelucrarea cererilor refugiaţilor a scăzut din cauza lipsei de forţă de muncă.

''Intervalul de timp pentru prelucrarea cererilor refugiaţilor este de trei luni de la data cererii', spune Christos Manouras, purtătorul de cuvânt al Poliţiei elene. 'Dacă nu reuşim să le soluţionăm în acest interval, le oferim un document temporar, care se reînnoieşte odată la şase luni', a precizat el.

Cererile de azil nesoluţionate din Grecia se cifrează la peste 45.000, potrivit lui Angelos Syrigos, secretar general pentru populaţie şi coeziune socială în Ministerul elen de Interne. 'O parte a problemei - spune Syrigos- este faptul că o treime din aceste cazuri sunt atât de vechi încât cele mai multe persoane au părăsit deja ţara'. Pe baza numărului de arestări din ultimii ani, el a evaluat la aproximativ un milion numărul imigranţilor ilegali din Grecia.

Un serviciu nou privind azilul, care urmează să demareze prelucrarea restanţelor cererilor, în primăvară, pare prea redus şi tardiv. Scopul principal al guvernului ''Noii Democraţii'' a fost de a reduce numărul imigranţilor ilegali prin iniţiative poliţieneşti, cum ar fi ''Operaţiunea Xenios Zeus'', un val de arestări şi deportări. Totodată, UE a oferit fonduri şi personal de frontieră la graniţa turcă în vederea combaterii imigraţiei ilegale.

''Am adus intrările ilegale până aproape de zero', a afirmat Manouras de la Poliţia elenă. Dar această strategie are efecte colaterale costisitoare. Săptămâna trecută au avut loc revolte în centre de detenţie supraaglomerate. Vineri, 23 noiembrie, peste 500 de imigranţi au luat cu asalt o academie de poliţie din nord-estul Greciei şi au incendiat.

Marea întrebare este de ce nu ajută UE Grecia prin absorbţia în mai mare măsură a afluxului de imigranţi al ţării, în special în lumina studiilor care indică faptul că majoritatea ţărilor europene vor avea nevoie de milioane de lucrători străini în viitorul apropiat, se întreabă jurnalista Cathryn Drake, semnatara articolului. De asemenea, situaţia contravine Pactului European privind Imigraţia şi Azilul, din 2008, al cărui dicton este de ''a pune în aplicare politicile privind migraţia forţei de muncă care să ţină seama de nevoile pieţei forţei de muncă din fiecare ţară'.

''Regulamentul Dublin'' din 2003 - care cere ca situaţia imigranţilor să fie prelucrată în ţara de sosire iar aceştia să fie trimişi înapoi aici în cazul în care sunt descoperiţi în altă parte - pare să fie preferată în Europa, susţine autoarea articolului. Aceasta în pofida unei decizii recente a Curţii Europene a Drepturilor Omului potrivit căreia returnarea refugiaţilor în Grecia reprezintă o încălcare a drepturilor civile.

În contextul în care Grecia preia acum peste 90% din imigranţii ilegali din Europa, acest aranjament nu face decât să alimenteze nemulţumirea şi posibilitatea de a face din imigranţi nişte ''ţapi ispăşitori'', concluzionează semnatara articolului.