În fruntea clasamentului din 2013, format din 179 de ţări, Finlanda se află pentru al treilea an consecutiv pe primul loc în rândul ţărilor care respectă cel mai mult libertăţile presei. Locul doi şi trei este ocupat, ca şi anul trecut, de Olanda şi Norvegia.
Republica Moldova, Ungaria, Italia şi Bulgaria se află în urma României, pe locurile 55, 56, 57 şi respectiv 87.
Deşi au fost luate în considerare multe criterii, de la cadrul juridic la violenţele exercitate împotriva jurnaliştilor, ţările democratice ocupă prima parte a clasamentului, în timp ce trei ţări dictatoriale, Turkmenistanul, Coreea de Nord şi Eritreea, formează 'trioul infernal' aflat pe ultimele poziţii ale clasamentului.
Iranul (locul 174), China (173), Vietnamul (172), Cuba (171), Sudanul (170) şi Yemenul (169) completează lista celor zece ţări care au respectat cel mai puţin libertatea mass-media.
'Clasamentul mondial publicat de Reporteri Fără Frontiere nu ţine cont direct de natura regimurilor politice. Cu toate acestea, este clar că democraţiile protejează mai bine libertatea producerii şi difuzării de informaţii exacte faţă de celelalte ţări în care drepturile omului sunt încălcate', notează Christophe Deloire, secretarul general al RSF. 'În dictaturi, cei care oferă informaţii şi familiile lor sunt expuşi la represalii dure, în timp ce în ţările democratice aceştia se confruntă cu criza economică a presei şi conflictele de interese', a adăugat el.
Cu ocazia publicării clasamentului mondial pe 2013, Reporteri fără Frontiere publică pentru prima dată un indice anual al libertăţii presei. Prin crearea acestui indicator inedit, Reporteri fără Frontiere se dotează cu un instrument analitic care măsoară nivelul general al libertăţii de informaţie în întreaga lume. În 2013, indicele este de 3395 de puncte, o cifră de referinţă pentru anii următori.
Numărul mare de jurnalişti şi utilizatori de Internet ucişi în timpul activităţii lor în 2012 (cel mai sângeros an înregistrat vreodată de Reporteri Fără Frontiere) a avut bineînţeles un impact semnificativ asupra clasamentului ţărilor în care aceste crime au avut loc, în special Somalia (locul 175), Siria (176), Mexic (153) şi Pakistan (159).
Situaţia este neschimbată pentru o mare parte a Uniunii Europene. Şaisprezece dintre membrii săi se află încă în top 30. Însă modelul european se destramă, menţionează raportul RSF. Problemele legislative semnalate în 2011 au continuat şi în 2012, în special în Italia (locul 57), unde dezincriminarea defăimării nu a fost încă aprobată şi agenţiile de stat se folosesc în mod periculos de legile care îngrădesc libertatea presei. Ungaria (locul 56) plăteşte în continuare preţului reformelor sale legislative represive, care au avut un impact major asupra modului de lucru al jurnaliştilor. Însă căderea dramatică a Greciei în clasament (locul 84, pierde 14 poziţii) este chiar mai îngrijorătoare. Mediul social şi profesional pentru jurnaliştii săi, care sunt expuşi condamnării publice şi violenţelor atât din partea grupurilor extremiste cât şi a poliţiei, este dezastruoasă.
În estul Europei, Rusia a scăzut din nou în clasament (locul 148) deoarece, după întoarcerea la preşedinţie a lui Vladimir Putin, represiunea s-a intensificat ca răspuns la un val de proteste fără precedent ale opoziţiei. Ţara continuă de asemenea să fie marcată de eşecul inacceptabil de a-i pedepsi pe toţi cei care au ucis sau atacat jurnalişti. Importanţa politică a Turciei (locul 154) a crescut chiar mai mult, ca urmare a conflictului armat din ţara vecină, Siria, însă ţara a pierdut din nou câteva poziţii în clasamentul privind libertatea presei. Turcia este în prezent cea mai mare închisoare din lume pentru jurnalişti, în special cei care exprimă opinii critice la adresa autorităţilor privind problema kurdă, notează raportul RSF.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu