Viena, 20 ian /Agerpres/ - Austria, ţară
neutră şi în afara NATO, a decis duminică să menţină serviciul militar
obligatoriu, în detrimentul unei armate complet profesioniste, conform
rezultatelor sondajelor la ieşirea de la urne.
Marea majoritate a ţărilor din Uniunea Europeană şi NATO au eliminat deja recrutarea şi au înlocuit-o cu o armată profesionistă, care este considerată mai eficientă de către experţi, notează EFE în acest context.
Din cele 27 de state ale UE, 21 au renunţat la încorporare, iar din cele 28 de state membre NATO, 23 au urmat această cale. În cadrul NATO, Turcia este cea mai mare ţară cu armată de recruţi, alături de Austria, Cipru, Estonia, Finlanda, Grecia şi Danemarca.
În Germania, serviciul militar a fost eliminat în 2011, iar în Suedia în 2010.
În afara UE şi NATO, serviciul militar este încă obligatoriu în Belarus, Macedonia, Republica Moldova, Rusia, Serbia, Elveţia, Norvegia şi Ucraina.
Serviciul militar în Cipru este cel mai lung din Europa, de 26 de luni, iar cea mai scurt în Danemarca - doar patru luni.
În Austria, serviciul militar este de şase luni, unii comandanţi plângându-se că nu este timp suficient pentru a pregăti cu adevărat recruţii.
Trecerea la o armată profesionistă a fost o constantă de la sfârşitul Războiului Rece, în 1989, când marea majoritate a ţărilor au avut serviciul militar obligatoriu.
În prezent, experţii cred că, în pofida faptului că presupune cheltuieli mai mari, o armată profesionistă este mult mai eficientă, deoarece soldaţii sunt mai bine instruiţi şi calificaţi.
Serviciul militar modern, a început cu Revoluţia Franceză, deşi recrutarea s-a practicat la cele mai vechi civilizaţii. Franţa a trecut la o armată profesionistă în 1996.
Costul unei armate reformate, numărul celor recrutaţi şi impactul asupra misiunilor din străinătate sau operaţiunile de salvare în caz de catastrofe naturale au fost principalele mize ale dezbaterii din Austria, cu întrebarea de fond - ce ar implica aceasta pentru neutralitatea Austriei, notează AFP.
Recruţii sunt adesea mobilizaţi pentru a ajuta cu eliminarea consecinţelor în caz de catastrofe naturale, cum ar fi alunecări de teren şi inundaţii. Temerile că mediul rural ar fi lipsit de o astfel de asistenţă prin crearea unei armate de profesionişti pare să fi jucat un rol important în rezultatul referendumului, comentează Associated Press.
Austria a refuzat să se intregreze în NATO şi în alte structuri create după prăbuşirea URSS şi regrupând ţări din fostul bloc comunist, pentru a-şi păstra neutralitatea, notează AFP. Totuşi, ea s-a angajat pe termen lung în misiuni de menţinere a păcii al ONU, în special în fosta iugoslavie şi în Orientul Mijlociu (Liban şi Golan).
Marea majoritate a ţărilor din Uniunea Europeană şi NATO au eliminat deja recrutarea şi au înlocuit-o cu o armată profesionistă, care este considerată mai eficientă de către experţi, notează EFE în acest context.
Din cele 27 de state ale UE, 21 au renunţat la încorporare, iar din cele 28 de state membre NATO, 23 au urmat această cale. În cadrul NATO, Turcia este cea mai mare ţară cu armată de recruţi, alături de Austria, Cipru, Estonia, Finlanda, Grecia şi Danemarca.
În Germania, serviciul militar a fost eliminat în 2011, iar în Suedia în 2010.
În afara UE şi NATO, serviciul militar este încă obligatoriu în Belarus, Macedonia, Republica Moldova, Rusia, Serbia, Elveţia, Norvegia şi Ucraina.
Serviciul militar în Cipru este cel mai lung din Europa, de 26 de luni, iar cea mai scurt în Danemarca - doar patru luni.
În Austria, serviciul militar este de şase luni, unii comandanţi plângându-se că nu este timp suficient pentru a pregăti cu adevărat recruţii.
Trecerea la o armată profesionistă a fost o constantă de la sfârşitul Războiului Rece, în 1989, când marea majoritate a ţărilor au avut serviciul militar obligatoriu.
În prezent, experţii cred că, în pofida faptului că presupune cheltuieli mai mari, o armată profesionistă este mult mai eficientă, deoarece soldaţii sunt mai bine instruiţi şi calificaţi.
Serviciul militar modern, a început cu Revoluţia Franceză, deşi recrutarea s-a practicat la cele mai vechi civilizaţii. Franţa a trecut la o armată profesionistă în 1996.
Costul unei armate reformate, numărul celor recrutaţi şi impactul asupra misiunilor din străinătate sau operaţiunile de salvare în caz de catastrofe naturale au fost principalele mize ale dezbaterii din Austria, cu întrebarea de fond - ce ar implica aceasta pentru neutralitatea Austriei, notează AFP.
Recruţii sunt adesea mobilizaţi pentru a ajuta cu eliminarea consecinţelor în caz de catastrofe naturale, cum ar fi alunecări de teren şi inundaţii. Temerile că mediul rural ar fi lipsit de o astfel de asistenţă prin crearea unei armate de profesionişti pare să fi jucat un rol important în rezultatul referendumului, comentează Associated Press.
Austria a refuzat să se intregreze în NATO şi în alte structuri create după prăbuşirea URSS şi regrupând ţări din fostul bloc comunist, pentru a-şi păstra neutralitatea, notează AFP. Totuşi, ea s-a angajat pe termen lung în misiuni de menţinere a păcii al ONU, în special în fosta iugoslavie şi în Orientul Mijlociu (Liban şi Golan).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu