Securitatea la incendiu a construcţiilor este elementul de a căror importanţă oamenii devin conştienţi doar după ce dezastru se produce. Primele măsuri pentru a preveni o serie de nenorociri trebuie să le ia autorităţile locale, proiectanţii din domeniul construcţiilor şi investitorii. O primă măsură ce trebuie luată este aceea de a respecta legislaţia în domeniu.
Vă informăm pe această cale despre legislaţia ce stă la baza avizării/autorizării privind securitatea la incendiu:
LEGE Nr. 307 din 12 iulie 2006, privind apărarea împotriva incendiilor, publicată în M.O. Partea I, până la 18 septembrie 2006
ORDIN Nr. 80 din 6 mai 2009, pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare şi autorizare privind securitatea la incendiu şi protecţia civilă, publicat în M.O., NR. 326 din 15 mai 2009
HOTĂRÂRE Nr. 1739 din 6 decembrie 2006, pentru aprobarea categoriilor de construcţii şi amenajări care se supun avizării şi/sau autorizării privind securitatea la incendiu, publicată în M.O. NR. 995 din 13 decembrie 2006
HOTĂRÂRE nr. 560 din 15/06/2005, pentru aprobarea categoriilor de construcţii la care este obligatorie realizarea adăposturilor de protecţie civila, precum şi a celor la care se amenajează puncte de comanda, publicată în M.O. Partea I nr. 526 din 21/06/2005, modificată şi completată cu, HOTĂRÂRE Nr. 37 din 12 ianuarie 2006, privind modificarea art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 560/2005 pentru aprobarea categoriilor de construcţii la care este obligatorie realizarea adăposturilor de protecţie civilă, precum şi a celor la care se amenajează puncte de comandă, publicată în M.O. NR. 47 din 19 ianuarie 2006
ORDIN nr. 130 din 25 ianuarie 2007, pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a scenariilor de securitate la incendiu, publicat în M.O. nr. 89 din 5 februarie 2007
LEGE nr. 481 din 8 noiembrie 2004 , privind protecţia civilă, publicat în M.O. nr. 1094 din data: 24 noiembrie 2004
DECIZIA nr.177/1999 a Primului ministru al României, pentru aprobarea " Normele tehnice privind proiectarea şi executarea adăposturilor de protecţie civilă în subsolul construcţiilor noi "
Luând în considerare simţul dumneavoastră civic, pentru depunerea documentaţiilor sau orice informaţie necesară, personalul compartimentului avizare/autorizare vă stă la dispoziţie la sediul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă ,,Semenic” al judeţului Caraş-Severin din Reşiţa, str. Castanilor, nr.123 .
marți, 30 noiembrie 2010
COMUNICAT
Primarul Reşiţei, Mihai Stepanescu, a emis ieri o Dispoziţie prin care suspendă activităţile de comercializare a plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante, halucinogene, euforice şi pshiotrope pe raza municipiului. Dispoziţia luată vine în urma solicitării ferme a Asociaţiei Române a Specialiştilor în Securitate şi ca urmare a adreselor făcute de primarul municipiului către Serviciul Public al Poliţiei Comunitare şi Inspectoratul General al Poliţiei Române – Serviciul de Combatere a Criminalităţii Organizate Caraş-Severin. Măsura are în vedere pericolul pe care îl reprezintă pentru sănătatea publică consumul unor astfel de plante şi preparate. Faptul că listele cu substanţele şi preparatele de acest gen au un caracter exemplificativ şi nu unul limitativ conferă autorităţilor publice locale posibilitatea suspendării activităţii de comercializare a acestora. Potrivit atribuţiilor conferite de lege, se arată în Dispoziţie, primarul este obligat, conform prevederilor art. 34 din Constituţie, să ia măsuri pentru asigurarea igienei şi sănătăţii publice pe raza localităţii pe care o conduce.
În municipiul Reşiţa există două magazine în care se comercializează plante, substanţe şi preparate din această categorie.
Mario BALINT - purtator de cuvant - analist de securitate şi terorism al ARSS
30 noiembrie 2010
În municipiul Reşiţa există două magazine în care se comercializează plante, substanţe şi preparate din această categorie.
Mario BALINT - purtator de cuvant - analist de securitate şi terorism al ARSS
30 noiembrie 2010
Securitatea în şcoli: e timpul să existe
Posibile soluţii pentru eliminarea violenţei în şcoli: dezbatere deschisă iniţiată de APCS
Conform anchetei chestionar realizate de UNICEF la nivelul anului şcolar 2004/2005, care s-a realizat pe un eşantion reprezentativ de 1207 unităţi de învăţământ gimnazial şi post-gimnazial, un elev din zece declara că a fost agresat fizic şi un elev din cinci declara că a fost hărţuit.
Conform aceleiaşi anchete, în anul şcolar 2003-2004 elevii au sesizat 673 de colegi agresaţi, dintre care 434 în incinta şcolii şi 239 în vecinătatea şcolii. Proporţia unităţilor de învăţământ la nivelul cărora se înregistrează fenomene de violenţă depăşeşte 75%.
În urma mai multor controale ale Poliţiei Capitalei efectuate în toamna acestui an (2010), autorităţile au constatat că 82 de şcoli şi licee din Bucureşti nu au pază, iar alte 182 sunt fără sisteme de alarmă. Situaţia cea mai gravă este în sectorul 2, unde 39 de unităţi de învăţământ nu sunt păzite.
Pe 19 noiembrie, la nivel internaţional este marcată Ziua Mondială de Prevenire a Abuzului asupra Copiilor.
Ultimele luni au fost zguduite de numeroasele cazuri de violenţă din şcoli. Printre cazurile care au şocat o ţară întreagă reamintim: elevul de 13 ani din Drobeta Turnu Severin care a fost bătut chiar în faţa şcolii; elevul de clasa a VIII-a din Timişoara care a fost, de asemenea, bătut în faţa şcolii în care învăţa; cazul adolescentului de doar 17 ani care a fost ucis în apropierea liceului "Tudor Arghezi" din Craiova; cazul celor cei doi elevi de 11 ani din Colegiul "George Coşbuc", care s-au bătut până când unul dintre ei a ajuns în spital; cazul profesoarei din Vaslui care a fost bătută chiar în faţa elevilor de un alt elev.
Violenţa în şcoli şi în spaţiul din vecinătatea acestora este un fenomen îngrijorător. Într-un singur an şcolar, mai mult de o treime dintre agresiunile asupra elevilor au avut loc în spaţiul din vecinătatea şcolii.
Problemele de securitate cu care se confruntă şcolile, mediu de formare a tinerilor, privesc întreaga societate. Este necesar un efort coerent, conjugat pentru siguranţa copiilor noştri în şcoli.
Asociaţia Profesională a Companiilor de Securitate (APCS) salută iniţiativele demarate de curând la nivel naţional cu privire la combaterea violenţei în şcoli şi doreşte să stimuleze cooperarea inter-instituţională şi implicarea industriei de securitate.
Industria de securitate privată din România este una puternică. Conform evidenţelor poliţiei naţionale, în România erau 1253 de societăţi de pază, 1715 societăţi de alarmare, 856 de dispecerate şi, conform statisticilor CoESS din anul 2008, 92.000 de agenţi de pază.
De aceea, APCS lansează iniţiativa: “Sunt sigur la şcoală”. Pentru securitatea publică a copiilor noştri trebuie să ne unim forţele într-un efort comun. Cum pot contribui companiile de securitate? Adoptarea unei şcoli, donarea unui echipament, oferirea de servicii de pază sunt doar câteva dintre posibilităţi. Este momentul să arătăm că industria de securitate este puternică nu doar în cifre de afaceri şi profit, ci şi în a-şi proteja copiii.
Specialiştii în securitate din cadrul Asociaţiei au analizat de-a lungul anilor problema siguranţei copiilor în şcoli şi cred că este momentul să luăm atitudine.
Pentru început, APCS pregăteşte o dezbatere deschisă, care va reuni reprezentanţi ai companiilor de securitate; alte asociaţii din domeniu: PSS (Patronatul Serviciilor de Securitate), ARTS (Asociaţia Româna pentru Tehnica de Securitate), ARIS (Asociaţia Română a Industriei de Securitate), ARSS (Asociaţia Română a Specialiştilor în Securitate); ministere; oficiali implicaţi în această problemă de ordin naţional; primării şi alte instituţii locale; ONG-uri, precum şi reprezentanţi ai presei.
Marţi, 23 noiembrie, APCS va contacta companii de paza, alarmare şi dispecerate, instituţii ale statului, primării, alte entităţi de stat sau private, toate potenţialele instituţii astfel încât până la sfârşitul săptămânii, aceştia să îşi poată desemna un reprezentant care să participe la dezbaterea cu tema siguranţa copiilor în şcoli care va avea loc miercuri, 8 decembrie 2010, orele 10.00 la sediul companiei G4S din strada George Constantinescu Nr.3, intrarea C, sector 2, Bucureşti.
Deja MAI şi-a manifestat întreaga disponibilitate pentru desemnarea de reprezentanţi la discuţiile preconizate şi va susţine iniţiativa prin studii criminologice şi alte instrumente de monitorizare, precum şi prin implicarea mai activă a poliţiei comunitare.
Vom prezenta concluziile şi soluţiile pe care le-am găsit în cadrul unei conferinţe de presă.
Asociaţia Profesională a Companiilor de Securitate a luat fiinţă la iniţiativa celor mai importante companii de profil din România: Securitas Services România, Rosegur şi G4S Cash Service. A.P.C.S. doreşte crearea unui model de cultură de securitate privată în România, ridicarea gradului de profesionalizare din industrie, o legislaţie fermă şi perfect armonizată european.
Conform anchetei chestionar realizate de UNICEF la nivelul anului şcolar 2004/2005, care s-a realizat pe un eşantion reprezentativ de 1207 unităţi de învăţământ gimnazial şi post-gimnazial, un elev din zece declara că a fost agresat fizic şi un elev din cinci declara că a fost hărţuit.
Conform aceleiaşi anchete, în anul şcolar 2003-2004 elevii au sesizat 673 de colegi agresaţi, dintre care 434 în incinta şcolii şi 239 în vecinătatea şcolii. Proporţia unităţilor de învăţământ la nivelul cărora se înregistrează fenomene de violenţă depăşeşte 75%.
În urma mai multor controale ale Poliţiei Capitalei efectuate în toamna acestui an (2010), autorităţile au constatat că 82 de şcoli şi licee din Bucureşti nu au pază, iar alte 182 sunt fără sisteme de alarmă. Situaţia cea mai gravă este în sectorul 2, unde 39 de unităţi de învăţământ nu sunt păzite.
Pe 19 noiembrie, la nivel internaţional este marcată Ziua Mondială de Prevenire a Abuzului asupra Copiilor.
Ultimele luni au fost zguduite de numeroasele cazuri de violenţă din şcoli. Printre cazurile care au şocat o ţară întreagă reamintim: elevul de 13 ani din Drobeta Turnu Severin care a fost bătut chiar în faţa şcolii; elevul de clasa a VIII-a din Timişoara care a fost, de asemenea, bătut în faţa şcolii în care învăţa; cazul adolescentului de doar 17 ani care a fost ucis în apropierea liceului "Tudor Arghezi" din Craiova; cazul celor cei doi elevi de 11 ani din Colegiul "George Coşbuc", care s-au bătut până când unul dintre ei a ajuns în spital; cazul profesoarei din Vaslui care a fost bătută chiar în faţa elevilor de un alt elev.
Violenţa în şcoli şi în spaţiul din vecinătatea acestora este un fenomen îngrijorător. Într-un singur an şcolar, mai mult de o treime dintre agresiunile asupra elevilor au avut loc în spaţiul din vecinătatea şcolii.
Problemele de securitate cu care se confruntă şcolile, mediu de formare a tinerilor, privesc întreaga societate. Este necesar un efort coerent, conjugat pentru siguranţa copiilor noştri în şcoli.
Asociaţia Profesională a Companiilor de Securitate (APCS) salută iniţiativele demarate de curând la nivel naţional cu privire la combaterea violenţei în şcoli şi doreşte să stimuleze cooperarea inter-instituţională şi implicarea industriei de securitate.
Industria de securitate privată din România este una puternică. Conform evidenţelor poliţiei naţionale, în România erau 1253 de societăţi de pază, 1715 societăţi de alarmare, 856 de dispecerate şi, conform statisticilor CoESS din anul 2008, 92.000 de agenţi de pază.
De aceea, APCS lansează iniţiativa: “Sunt sigur la şcoală”. Pentru securitatea publică a copiilor noştri trebuie să ne unim forţele într-un efort comun. Cum pot contribui companiile de securitate? Adoptarea unei şcoli, donarea unui echipament, oferirea de servicii de pază sunt doar câteva dintre posibilităţi. Este momentul să arătăm că industria de securitate este puternică nu doar în cifre de afaceri şi profit, ci şi în a-şi proteja copiii.
Specialiştii în securitate din cadrul Asociaţiei au analizat de-a lungul anilor problema siguranţei copiilor în şcoli şi cred că este momentul să luăm atitudine.
Pentru început, APCS pregăteşte o dezbatere deschisă, care va reuni reprezentanţi ai companiilor de securitate; alte asociaţii din domeniu: PSS (Patronatul Serviciilor de Securitate), ARTS (Asociaţia Româna pentru Tehnica de Securitate), ARIS (Asociaţia Română a Industriei de Securitate), ARSS (Asociaţia Română a Specialiştilor în Securitate); ministere; oficiali implicaţi în această problemă de ordin naţional; primării şi alte instituţii locale; ONG-uri, precum şi reprezentanţi ai presei.
Marţi, 23 noiembrie, APCS va contacta companii de paza, alarmare şi dispecerate, instituţii ale statului, primării, alte entităţi de stat sau private, toate potenţialele instituţii astfel încât până la sfârşitul săptămânii, aceştia să îşi poată desemna un reprezentant care să participe la dezbaterea cu tema siguranţa copiilor în şcoli care va avea loc miercuri, 8 decembrie 2010, orele 10.00 la sediul companiei G4S din strada George Constantinescu Nr.3, intrarea C, sector 2, Bucureşti.
Deja MAI şi-a manifestat întreaga disponibilitate pentru desemnarea de reprezentanţi la discuţiile preconizate şi va susţine iniţiativa prin studii criminologice şi alte instrumente de monitorizare, precum şi prin implicarea mai activă a poliţiei comunitare.
Vom prezenta concluziile şi soluţiile pe care le-am găsit în cadrul unei conferinţe de presă.
Asociaţia Profesională a Companiilor de Securitate a luat fiinţă la iniţiativa celor mai importante companii de profil din România: Securitas Services România, Rosegur şi G4S Cash Service. A.P.C.S. doreşte crearea unui model de cultură de securitate privată în România, ridicarea gradului de profesionalizare din industrie, o legislaţie fermă şi perfect armonizată european.
vineri, 26 noiembrie 2010
”Unitas per veritatem”
Corpul Naţional al Poliţiştilor
Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor “PRO LEX”
Sindicatul Poliţiştilor din România “DIAMANTUL”
Material prezentat astǎzi, 26.11.2011, la conferinţa de presǎ
I. Referitor la ACORDul DE COLABORARE ”Unitas per veritatem”
Părţile semnatare:
Corpul Naţional al Poliţiştilor
Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor “PRO LEX”
Sindicatul Poliţiştilor din România “DIAMANTUL”
Scopul: eficientizarea acţiunilor reprezentanţilor angajaţilor din Ministerul Administraţiei şi Internelor prin colaborarea între organizaţia profesională Corpul Naţional al Poliţiştilor (C.N.P.) şi organizaţiile sindicale ale poliţiştilor pentru apărarea drepturilor profesionale şi intereselor membrilor acestor organizaţii, desfăşurarea unor acţiuni comune şi susţinerea reciprocă în activităţile organizate la nivel local sau naţional.
Premise:
Situaţia determinată de măsurile de austeritate luate de Guvernul României începând cu luna iulie 2010 şi perspectiva confirmată de reducere a personalului Ministerului Administraţiei şi Internelor, măsurile de reorganizare a ministerului şi schimbare a legislaţiei, afectează negativ veniturile şi alte drepturi ale poliţiştilor şi celorlalţi angajaţi din M.A.I.
Faţă de aceste consecinţe organizaţia profesională CNP şi sindicatele susţin în faţa conducerii ministerului şi guvernului luarea unor măsuri alternative de reducere a cheltuielilor de personal şi de altă natură, înainte de reducerea veniturilor poliţiştilor, poziţii exprimate de organizaţii prin informarea oportună şi continuă a membrilor, pe site, videoconferinţe, adunări, discuţii cu preşedinţii consiliilor departamentale şi teritoriale.
În agitaţia publică generală creată de anunţarea intempestivă a unor măsuri de austeritate adoptate de Guvernul României şi a altora pe care urmează să le ia în continuare pe fondul crizei economico-financiare a lipsit o poziţie comună a organizaţiilor profesionale şi sindicale din structurile poliţieneşti, a conducătorilor acestor instituţii, precum şi a conducerii ministerului.
Obiectivele Acordului sunt următoarele:
Reglementarea carierei poliţiştilor prin Statutul poliţistului şi nu prin ordin al ministrului, astfel încât încadrarea şi promovarea să se facă pe baza aptitudinilor şi competenţelor profesionale.
întărirea autorităţii poliţiştilor şi aplicarea mǎsurilor de asistenţǎ şi protecţie.
Recunoaşterea profesiei de poliţist.
recunoaşterea dreptului poliţiştilor de a desfǎşura şi alte activitǎţi în domeniul privat.
Realizarea unui sistem de informare reciprocă cu privire la evoluţiile discuţiilor şi negocierilor din cadrul dialogului social cu M.A.I. şi cu alte instituţii ale statului.
Identificarea modalităţilor practice de colaborare în vederea stabilirii unor poziţii comune referitoare la măsurile de austeritate fără precedent stabilite de Guvernul României, care afectează poliţiştii, dar şi a soluţiilor alternative la aceste măsuri.
Susţinerea reciprocă a propunerilor şi amendamentelor la legile ce vor fi trimise în Parlament, la ordonanţele şi hotărârile guvernului şi ordinele ministrului, prin care se vor mai hotărî modificări ale cadrului legislativ privind statutul poliţistului, salarizarea şi pensionarea ori reduceri ale veniturilor poliţiştilor şi de personal.
Informarea publică a cetăţenilor, mass-mediei şi instituţiilor statului despre măsurile luate şi efectele acestora asupra poliţiştilor, despre lipsa asigurǎrii mijloacelor necesare îndeplinirii atribuţiilor şi preconizatele concedieri de poliţişti.
Participarea la formele de protest public ca reacţie faţă de reducerea veniturilor şi concedierilor.
Contestarea în instanţele de judecată a actelor normative şi administrative emise de parlament, guvern şi minister, care încalcă sau restrâng drepturile poliţiştilor, cu susţinerea financiară şi juridică din partea tuturor organizaţiilor semnatare.
Acordarea de sprijin material şi juridic membrilor organizaţiei profesionale CNP şi/sau sindicatelor, afectaţi de măsurile de concediere preconizate, dacǎ disponibilizǎrile s-au efectuat cu încǎlcarea vǎditǎ a prevederilor legale.
Normalizarea relaţiilor de colaborare la nivel central şi judeţean între organizaţia profesională şi sindicate, precum şi între sindicate. Susţinerea comună a unor probleme sau poliţişti în faţa conducerilor structurilor poliţieneşti.
II. Referitor la depolitizarea instituţiei prin crearea unui Statut al poliţistului dupǎ modelul Olandei sau Germaniei
Cu privire la evenimentele ce au precedat mitingului poliţiştilor, organizaţiile noastre apreciazǎ cǎ sunt mai multe exagerǎri care, cu ştiinţǎ sau neştiinţǎ, afecteazǎ grav autoritatea poliţiştilor.
Problemele personale sau profesionale pe care le au anumiţi şefi, nu trebuie sǎ facǎ obiectul unor show-uri televizate.
Ani buni, nepotismul şi interesele politice au fost criteriile de promovare în funcţie.
Astǎzi, ne-am unit pentru a ne opune împreunǎ unor astfel de practici.
Dacǎ pânǎ acum, rolul nostru a fost de a critica şi protesta, obiectivul asocierii este de a crea şi susţine un proiect de Statut al poliţistului, dupǎ modelul Olandei şi Germaniei, armonizat însǎ cu Statutul funcţionarului public, astfel încât:
poliţiştii sǎ provinǎ doar din şcolile de poliţie şi nu din sursǎ externǎ;
poliţişti sǎ fie doar aceea care efectueazǎ cu adevǎrat muncǎ de poliţie, nu şi cei care deservesc structurile operative (ex. administrativ, contabilitate, juridic, logistic);
promovarea sǎ se facǎ în funcţie de rezultate şi pregǎtire profesionalǎ;
promovarea în grad sǎ nu mai fie condiţionatǎ de funcţia aferentǎ postului. În acest moment, un poliţist nu poate face carierǎ într-o specializare, întrucât la un moment dat, funcţia nu-i permite sǎ promoveze în gradul urmǎtor, fiind nevoit sǎ-şi schimbe profilul muncii pentru a ocupa o funcţie care sǎ-i permitǎ avansarea;
promovarea în funcţie sǎ nu se facǎ doar pe funcţii vacante, acestea urmând a se transforma în condiţiile prevǎzute de lege (toţi ceilalţi funcţionari publici promoveazǎ în funcţie pe baza unui examen, în condiţiile prevǎzute în Legea nr. 188/1999);
cariera poliţiştilor sǎ fie reglementatǎ în Statutul poliţistului şi nu prin ordin al ministrului, astfel încât încadrarea şi promovarea să se facă pe baza aptitudinilor şi competenţelor profesionale;
sǎ nu se mai facǎ derogǎri de la îndeplinirea condiţiilor legale de participare la concursuri sau examene;
III. Referitor la salarizarea poliţiştilor
În ceea ce priveşte salarizarea poliţiştilor pentru 2011, din analiza celor douǎ acte normative rezultǎ o scǎdere medie a veniturilor poliţiştilor cu cel puţin 4,5% din salariu/lunar.
Astfel cǎ, potrivit Legii nr. 118/2010, veniturile au fost reduse cu 25%.
Prin legea cadru de salarizare nu se vor mai acorda prima de vacanţǎ şi premiul anual (al 13-lea salariu).
Prima de vacanţǎ = 1 salariu : 12 luni = 8,5% lunar
Prima anualǎ = 1 salariu : 12 luni = 8,5% lunar
= o reducere cu 17% din venitul lunar
Prin legea de salarizare pentru 2011, sumele astfel diminuate vor creşte cu 15%. S-au redus veniturile cu 25%, iar creşterea cu 15% aplicatǎ la salariul diminuat, conduce la o recuperare de 12,5% (ex. dacǎ venitul iniţial era de 1.000 lei cu reducerea de 25%, rezultǎ un venit de 750 lei. O creştere cu 15% înseamnǎ un venit de 862,5 lei, deci o recuperare de 12,5 % din reducerea iniţialǎ.
= 17% - 12,5% = o nouǎ diminuare cu 4,5% din venitul/lunar pentru 2011.
În ceea ce priveşte salarizarea poliţiştilor în viitor:
Noua lege adânceşte diferenţa între agenţii de poliţie şi ofiţeri (în special, chestori – creşterea coeficienţilor acestora fiind de 125 de ori mai mare decât cea a agenţilor), menţinând diferenţa faţǎ de subofiţerii din armatǎ care au funcţii echivalente.
La data aplicǎrii, integrale, a legii cadru de salarizare, poliţiştii vor înregistra creşteri ale veniturilor, însǎ acestea sunt departe de a fi echitabile raportat la pericolul la care sunt expuşi, incompatibilitǎţile suplimentare, restrângerile unor drepturi şi importanţa muncii prestate.
În tabelul de mai jos aveţi comparaţia între prevederile legii în vigoare şi ale proiectului de modificare, pentru care Guvernul îşi va asuma rǎspunderea:
ţ Coeficienţi de ierarhizare
Legea 330/2009
(actualǎ) Coeficienţi de ierarhizare
Proiect de lege ce va fi asumat de Guvern 19.11.2010
minim maxim minim maxim
1 secretar de stat – şef al Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică S 10,60 - 13,10
2 Funcţii corespunzătoare gradului de chestor general de poliţie S 8,95 9,15 10,97 12,11
3 Funcţii corespunzătoare gradului de chestor-şef de poliţie S 8,80 8,90 9,94 10,70
4 Funcţii corespunzătoare gradului de chestor principal de poliţie S 8,50 8,60 9,00 9,70
5 Funcţii corespunzătoare gradului de chestor de poliţie S 7,40 8,15 7,76 8,78
6 Funcţii corespunzătoare gradului de comisar-şef de poliţie S 5,30 7,00 5,63 7,58
7 Funcţii corespunzătoare gradului de comisar de poliţie S 4,25 4,70 4,51 5,23
8 Funcţii corespunzătoare gradului de subcomisar de poliţie S 3,85 4,20 3,89 4,40
9 Funcţii corespunzătoare gradului de inspector principal de poliţie S 3,05 3,70 3,11 3,70
10 Funcţii corespunzătoare gradului inspector de poliţie S 2,60 2,95 2,69 2,96
11 Funcţii corespunzătoare gradului de subinspector de poliţie S 2,50 2,55 2,56 2,62
12 Funcţii corespunzătoare gradului de subinspector de poliţie debutant S 2,30 - 2,43
ţăş
S 2,56 2,62
M 2,43 2,49
ţăşţ S
2,15 2,49
M 1,95 2,37
15 Funcţii corespunzătoare gradelor de agent de poliţie debutant M 1,70 - 1,90
Printr-o adresǎ comunǎ, am propus Guvernului şi Parlamentului României o grilǎ de salarizare justǎ şi echilibratǎ.
Noua lege de salarizare înlǎturǎ echivocul în ceea ce priveşte incompatibilitǎţile poliţiştilor şi dreptul acestora la un al doilea serviciu.
Alăturat vă reproducem aliniatul (1) al articolului 96 din proiectul de modificare a legii cadru de salarizare, pentru care Guvernul îşi va asuma răspunderea în Parlament:
„Funcţionarii publici şi funcţionarii publici cu statut special pot exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice, al creaţiei literar-artistice. Funcţionarii publici şi funcţionarii publici cu statut special pot exercita funcţii în alte domenii de activitate din sectorul privat, care nu sunt în legătură directă sau indirectă cu atribuţiile exercitate ca funcţionar public sau funcţionar public cu statut special potrivit fişei postului.”
Pentru restituirea sumelor cu care au fost reduse veniturile în baza legii nr. 118/2010, organizaţiile noastre şi-au unit eforturile în vederea redactǎrii unei acţiuni, temeinic motivate, pentru a spori şansele de câştig în instanţǎ.
CORPUL NAŢIONAL AL POLIŢIŞTILOR,
Cristea Marian - Membru Birou executiv central, tel. 0743014103
SINDICATUL NAŢIONAL AL POLIŢIŞTILOR ŞI VAMEŞILOR „PRO LEX”
Lincu Vasile – Preşedinte, tel. 0728.788.000
SINDICATUL POLIŢIŞTILOR DIN ROMÂNIA “DIAMANTUL”
Păscuţ Emil – Preşedinte, tel. 0769.058.158
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 98 din 3 noiembrie 2010 privind identificarea, desemnarea şi protecţia infrastructurilor critice
EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2010
Având în vedere că asigurarea unui nivel corespunzător de protecţie a infrastructurilor critice este esenţială pentru dezvoltarea economică, menţinerea funcţiilor vitale ale societăţii şi siguranţa cetăţenilor, precum şi faptul că neadoptarea unei astfel de reglementări în regim de urgenţă ar putea aduce atingere securităţii naţionale datorită impactului semnificativ generat de incapacitatea de a menţine respectivele funcţii până la crearea cadrului normativ pentru protecţia infrastructurilor critice,
având în vedere obligativitatea transpunerii, până la data de 12 ianuarie 2011, a prevederilor Directivei 2008/114/CE a Consiliului din 8 decembrie 2008 privind identificarea şi desemnarea infrastructurilor critice europene şi evaluarea necesităţii de îmbunătăţire a protecţiei acestora, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 345 din 23 decembrie 2008,
ţinând seama de necesitatea adoptării la termenul menţionat a unui set de acte normative indispensabile procesului de implementare a prevederilor directivei,
luând în considerare procedurile pentru identificarea şi desemnarea infrastructurilor critice naţionale şi europene care trebuie realizate până la data menţionată,
întrucât realizarea cadrului normativ secundar, respectiv parcurgerea unor proceduri specifice este condiţionată de existenţa reglementărilor primare în materia protecţiei infrastructurilor critice,
având în vedere faptul că întârzierea îndeplinirii obligaţiei de transpunere corectă şi completă a Directivei 2008/114/CE a Consiliului din 8 decembrie 2008 va aduce prejudicii importante României, constând în îngreunarea procesului de accesare a fondurilor europene puse la dispoziţie prin Programul Comisiei Europene de prevenire, pregătire şi management al consecinţelor actelor teroriste şi al altor riscuri legate de securitate pentru perioada 2007-2013, blocarea posibilităţilor de încheiere în timp util a acordurilor între România şi statele membre ale Uniunii Europene implicate în desemnarea infrastructurilor critice europene, nefinalizarea la termenul stabilit a procesului de identificare şi desemnare a infrastructurilor critice şi, pe cale de consecinţă, ar conduce la declanşarea de către Comisia Europeană a procedurii de infrigement împotriva României, având în vedere că întârzierea încheierii acordurilor bilaterale/multilaterale cu statele membre ale Uniunii Europene pentru desemnarea infrastructurilor critice ar pune România în situaţia de a nu beneficia de o informare imediată şi completă asupra unor posibile efecte transfrontaliere dezastruoase datorate perturbării unor instalaţii, servicii sau sisteme vitale României, aflate pe teritoriul acelor state membre, de aplicarea unor măsuri coordonate şi integrate la nivel european pentru asigurarea protecţiei infrastructurilor critice, precum şi de instrumente pentru limitarea şi eliminarea consecinţelor negative ale perturbării sau distrugerii unor astfel de infrastructuri,
luând în considerare că toate aceste aspecte sunt de interes public şi reprezintă situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.
CAP. I
Dispoziţii generale
Obiect de reglementare
ART. 1
Prezenta ordonanţă de urgenţă stabileşte cadrul legal privind identificarea, desemnarea infrastructurilor critice naţionale/europene şi evaluarea necesităţii de a îmbunătăţi protecţia acestora, în scopul creşterii capacităţii de asigurare a stabilităţii, securităţii şi siguranţei sistemelor economico-sociale şi protecţiei persoanelor.
Domeniul de aplicare
ART. 2
(1) Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă se aplică sectoarelor şi subsectoarelor prevăzute în anexa nr. 1.
(2) Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă se aplică în mod corespunzător sectoarelor stabilite prin directive ale Uniunii Europene.
Definiţii
ART. 3
În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie:
a) infrastructură critică naţională, denumită în continuare ICNun element, un sistem sau o componentă a acestuia, aflat pe teritoriul naţional, care este esenţial pentru menţinerea funcţiilor vitale ale societăţii, a sănătăţii, siguranţei, securităţii, bunăstării sociale ori economice a persoanelor şi a cărui perturbare sau distrugere ar avea un impact semnificativ la nivel naţional ca urmare a incapacităţii de a menţine respectivele funcţii;
b) infrastructură critică europeană, denumită în continuare ICE - o infrastructură critică naţională, a cărei perturbare sau distrugere ar avea un impact semnificativ asupra a cel puţin două state membre ale Uniunii Europene, denumite în continuare state membre. Importanţa impactului se evaluează din perspectiva criteriilor intersectoriale. Acesta include efectele ce rezultă din relaţiile intersectoriale de dependenţă de alte tipuri de infrastructuri;
c) protecţia infrastructurilor critice, denumită în continuare PIC - orice activitate care are drept scop asigurarea funcţionalităţii, a continuităţii şi a integrităţii ICN/ICE pentru a descuraja, diminua şi neutraliza o ameninţare, un risc sau un punct vulnerabil. Într-o enumerare neexhaustivă, PIC cuprinde activităţile desfăşurate succesiv privind evaluarea şi analiza riscurilor, asigurarea protecţiei informaţiilor clasificate, realizarea planurilor de securitate ale operatorilor de infrastructură critică, denumite în continuare PSO, stabilirea ofiţerilor de legătură şi a modului de realizare a comunicaţiilor, precum şi exerciţii, rapoarte, reevaluări şi actualizări ale documentelor elaborate;
d) analiză de risc - analizarea scenariilor de ameninţări semnificative, pentru a evalua vulnerabilitatea şi impactul potenţial al perturbării sau al distrugerii ICN/ICE;
e) autorităţi publice responsabile - autorităţile publice prevăzute în anexa nr. 1;
f) proprietari/operatori/administratori de ICN/ICE sunt acele entităţi responsabile cu investiţiile într-un element, sistem sau componentă a acestuia, desemnat ca ICN sau ICE, conform prezentei ordonanţe de urgenţă, şi/sau cu operarea/ administrarea curentă a acestora;
g) praguri critice - valori-limită stabilite în funcţie de gravitatea impactului, perturbării sau al distrugerii unei infrastructuri şi care determină identificarea acesteia ca ICN/ICE;
h) Reţeaua de alertă privind infrastructurile critice, denumită în continuare CIWIN - sistem securizat de informare şi comunicare destinat asistenţei instituţiilor naţionale şi celorlalte state membre pentru schimbul de informaţii referitoare la vulnerabilităţile, măsurile adecvate reducerii acestora şi strategiile de diminuare a riscurilor;
i) informaţii sensibile privind protecţia infrastructurilor criticeinformaţii cu privire la o infrastructură critică ce ar putea fi utilizate, în cazul divulgării, în scopul planificării şi al realizării unor acţiuni care să determine perturbarea sau distrugerea instalaţiilor unor infrastructuri critice;
j) servicii esenţiale - acele servicii, facilităţi ori activităţi care sunt sau ar putea fi necesare pentru a asigura un standard minim de trai şi bunăstare a societăţii şi a căror degradare sau întrerupere a furnizării lor, ca urmare a perturbării ori distrugerii sistemului fizic de bază, ar afecta semnificativ siguranţa sau securitatea populaţiei şi funcţionarea instituţiilor statului.
CAP. II
Roluri şi responsabilităţi
Coordonarea naţională
ART. 4
(1) Coordonarea, la nivel naţional, a activităţilor privind identificarea, desemnarea şi protecţia infrastructurilor critice se realizează de către primul-ministru care desemnează în acest sens un consilier de stat.
(2) Responsabilitatea pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor necesare implementării prezentei ordonanţe de urgenţă, respectiv realizarea cooperării între autorităţile publice responsabile şi structurile neguvernamentale revin Ministerului Administraţiei şi Internelor, denumit în continuare M.A.I., prin Centrul de coordonare a PIC, care va asigura punctul naţional de contact în relaţia cu alte state membre, Comisia Europeană, Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord şi alte structuri internaţionale, precum şi managementul reţelei CIWIN la nivel naţional.
Organisme pentru PIC
ART. 5
(1) La nivelul Guvernului, sub coordonarea consilierului de stat desemnat potrivit art. 4 alin. (1), se înfiinţează şi funcţionează grupul de lucru interinstituţional pentru PIC.
(2) Componenţa, atribuţiile şi modul de organizare a Grupului de lucru interinstituţional se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Evaluări şi rapoarte privind PIC
ART. 6
(1) Autorităţile publice responsabile efectuează, împreună cu proprietarii/operatorii/administratorii de ICN/ICE, o evaluare a riscurilor şi ameninţărilor subsectoarelor ICN/ICE, în termen de un an de la desemnarea infrastructurii critice drept ICN/ICE în cadrul subsectoarelor respective. Evaluarea conţine inclusiv propuneri cu privire la necesitatea îmbunătăţirii protecţiei ICN/ICE desemnate în cadrul subsectoarelor şi se prezintă spre aprobare primului-ministru. Ulterior, evaluarea se realizează anual.
(2) Proprietarii/operatorii/administratorii de ICN/ICE au obligaţia de a informa autorităţile publice responsabile despre orice modificare survenită la nivelul ICN/ICE desemnată.
(3) M.A.I., prin Centrul de coordonare a PIC, transmite Comisiei Europene la fiecare doi ani un raport sinteză cu date generale privind tipurile de riscuri, ameninţări şi puncte vulnerabile identificate în fiecare dintre sectoarele în care a fost desemnată o ICE în temeiul art. 10 şi care se află pe teritoriul naţional.
(4) M.A.I., prin Centrul de coordonare a PIC, transmite Comisiei Europene informări anuale referitoare la numărul de infrastructuri pe sector cu privire la care s-au purtat dezbateri privind pragurile criteriilor intersectoriale.
(5) Raportul prevăzut la alin. (3) va fi analizat în cadrul grupului de lucru interinstituţional pentru PIC, se clasifică, în funcţie de informaţiile pe care le cuprinde, în conformitate cu legislaţia naţională privind informaţiile clasificate şi se transmite Comisiei Europene sub semnătura primului-ministru.
(6) Autorităţile publice responsabile, împreună cu Comisia Europeană şi autorităţile responsabile din celelalte state membre evaluează, în baza rapoartelor bienale, necesitatea de a prevedea măsuri de protecţie suplimentare pentru ICE, la nivel comunitar.
Atribuţiile autorităţilor publice responsabile
ART. 7
(1) M.A.I., prin Centrul de coordonare a PIC, sprijină autorităţile publice responsabile şi proprietarii/operatorii/ administratorii de ICN/ICE desemnate, asigurându-le accesul la informaţii cu privire la cele mai bune practici şi metode disponibile, precum şi prin facilitarea participării la acţiunile coordonate de către Comisia Europeană în materie de formare şi de schimb de informaţii privind noi evoluţii tehnice în materie de PIC.
(2) Autorităţile publice responsabile au următoarele atribuţii:
a) stabilesc criteriile sectoriale/intersectoriale şi pragurile critice aferente acestora;
b) coordonează activităţile specifice procesului de identificare a ICN/ICE, în domeniul de responsabilitate;
c) propun desemnarea ICN/ICE corespunzător sectoarelor aflate în responsabilitate;
d) informează Guvernul, prin consilierul de stat desemnat potrivit art. 4 alin. (1), asupra stadiului de implementare a actelor normative în domeniu;
e) verifică modul de îndeplinire de către proprietarii/ operatorii/administratorii de ICN/ICE a obligaţiilor stabilite prin prezenta ordonanţă de urgenţă şi aplică, prin personalul împuternicit, sancţiuni pentru nerespectarea acestora;
f) avizează PSO pentru sectoarele aflate în domeniul de responsabilitate;
g) participă, la solicitarea M.A.I. prin Centrul de coordonare a PIC, la discuţiile bilaterale/multilaterale în vederea încheierii acordurilor pentru desemnarea ICE;
h) stabilesc/dispun, după caz, măsuri de îmbunătăţire a activităţii specifice ICN/ICE în domeniul de responsabilitate;
i) informează M.A.I. asupra stadiului identificării ICN/ICE din domeniul de responsabilitate;
j) asigură resursele financiare necesare organizării şi desfăşurării activităţilor specifice în domeniul PIC;
k) participă, la solicitarea Comisiei Europene, la elaborarea orientărilor pentru aplicarea criteriilor sectoriale şi intersectoriale şi la aproximarea valorilor pragurilor critice care se utilizează pentru identificarea ICE.
(3) Autorităţile publice responsabile şi structurile abilitate conform legii se asigură că informaţiile clasificate cu privire la protecţia ICN/ICE utilizate la nivel naţional, precum şi cele transmise statelor membre sau Comisiei Europene nu sunt utilizate în alt scop decât cel al PIC.
Compartimentul specializat în domeniul ICN/ICE
ART. 8
(1) Autorităţile publice responsabile şi fiecare proprietar/operator/administrator de ICN/ICE au obligaţia să desemneze, din cadrul structurii proprii, un compartiment specializat în domeniul ICN/ICE, care va îndeplini şi rol de punct de contact pentru aspectele care ţin de securitatea infrastructurilor critice între proprietarul/operatorul/ administratorul de ICN/ICE şi autorităţile publice responsabile.
(2) Compartimentul prevăzut la alin. (1) este condus de un ofiţer de legătură pentru securitatea ICN/ICE şi se află în directa subordonare a conducătorului autorităţii publice responsabile sau a proprietarului/operatorului/administratorului de ICN/ICE.
(3) Personalul din cadrul compartimentului specializat în domeniul ICN/ICE are atribuţii privind elaborarea, aplicarea, evaluarea şi actualizarea permanentă a planului de măsuri elaborat la nivelul autorităţii publice responsabile, respectiv a PSO.
(4) Autorităţile publice responsabile stabilesc şi implementează un mecanism de comunicare adecvat cu ofiţerii de legătură pentru securitate din cadrul ICN/ICE, în scopul schimbului de date relevante privind riscurile şi ameninţările identificate în legătură cu ICN/ICE respectivă, cu asigurarea securităţii informaţiilor sensibile referitoare la protecţia infrastructurilor critice, conform reglementărilor în vigoare privind accesul la informaţii clasificate.
(5) În termen de maximum 2 ani de la data abilitării, în condiţiile legii, de către instituţiile cu competenţe în domeniu a unităţilor de învăţământ pentru formare şi certificare profesională în domeniul PIC, autorităţile publice responsabile şi proprietarii/operatorii/administratorii de ICN/ICE sunt obligaţi să asigure pregătirea personalului desemnat să îndeplinească funcţia de ofiţer de legătură pentru securitatea infrastructurilor critice.
CAP. III
Identificarea, desemnarea şi protecţia ICN/ICE
Identificarea ICN/ICE
ART. 9
(1) În conformitate cu procedura prevăzută în anexa nr. 2, autorităţile publice responsabile identifică potenţialele ICN/ICE care corespund criteriilor sectoriale şi intersectoriale şi se încadrează în definiţiile prevăzute la art. 3 lit. a) şi b).
(2) Criteriile sectoriale şi pragurile critice aferente, definite în funcţie de gravitatea impactului perturbării sau al distrugerii unei anumite infrastructuri, se stabilesc prin ordine ale conducătorilor autorităţilor publice responsabile, potrivit domeniilor din responsabilitate, pentru ICN şi potenţiale ICE.
(3) Criteriile intersectoriale ce stau la baza identificării ICN/ICE sunt următoarele:
a) criteriul privind victimele, evaluat în funcţie de numărul posibil de decese sau vătămări;
b) criteriul privind efectele economice, evaluat în funcţie de importanţa pierderilor economice şi/sau a degradării produselor sau serviciilor, inclusiv eventualele efecte asupra mediului;
c) criteriul privind efectul asupra populaţiei, evaluat în funcţie de impactul asupra încrederii acesteia, suferinţa fizică sau perturbarea vieţii cotidiene, inclusiv pierderea de servicii esenţiale.
(4) Criteriile intersectoriale nu sunt cumulative pentru identificarea ICN/ICE.
(5) Pragurile critice aferente criteriilor intersectoriale, definite în funcţie de gravitatea impactului perturbării sau al distrugerii unei anumite infrastructuri se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
(6) Proprietarii/Operatorii/Administratorii de ICN/ICE, precum şi proprietarii, operatorii şi administratorii infrastructurilor care fac obiectul procedurii de identificare şi desemnare ca ICN/ICE au obligaţia de a participa, la solicitarea autorităţilor publice responsabile, la procesul de stabilire a criteriilor şi pragurilor critice.
(7) Pentru stabilirea criteriilor şi a pragurilor critice aferente, autorităţile publice responsabile pot colabora şi cu alte autorităţi sau persoane juridice în condiţiile în care ICN/ICE ar putea genera efecte în domeniul de responsabilitate al acestora.
(8) Sectoarele stabilite pentru punerea în aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă sunt cele prevăzute în anexa nr. 1, iar autorităţile publice responsabile pot identifica ulterior şi alte sectoare, în cazul ICE acordându-se prioritate sectorului Tehnologia informaţiei şi comunicaţii.
(9) La solicitarea Comisiei Europene, autorităţile publice competente sau proprietarii/operatorii/administratorii de ICN/ICE, după caz, vor participa la elaborarea orientărilor pentru aplicarea criteriilor sectoriale/intersectoriale şi aproximarea valorilor pragurilor care se utilizează pentru identificarea ICE. Utilizarea acestor orientări este opţională pentru autorităţile publice responsabile.
Desemnarea ICN/ICE
ART. 10
(1) În urma procesului de identificare a potenţialelor ICN, autorităţile publice responsabile propun desemnarea ICN.
(2) Desemnarea ICN se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
(3) M.A.I., în urma procesului de identificare a potenţialelor ICE, informează statele membre care pot fi afectate în mod semnificativ de o posibilă ICE cu privire la identitatea acesteia şi motivele de desemnare a infrastructurii respective drept potenţială ICE.
(4) Autorităţile publice responsabile se implică, la solicitarea M.A.I. prin Centrul de coordonare a PIC, în dezbateri bilaterale şi/sau multilaterale cu celelalte state membre care pot fi afectate în mod semnificativ de o potenţială ICE situată pe teritoriul naţional sau care pot afecta în mod semnificativ teritoriul naţional, în cazul potenţialelor ICE situate în alte state membre.
(5) În situaţia în care autorităţile publice responsabile au motive să creadă că teritoriul naţional ar putea fi afectat în mod semnificativ de o potenţială ICE situată într-un alt stat membru, aceasta nefiind însă identificată ca atare de către statul membru pe teritoriul căruia se află potenţiala ICE, informează primulministru, prin consilierul de stat desemnat potrivit art. 4 alin. (1). În urma deciziei acestuia, Centrul de coordonare a PIC din cadrul M.A.I. informează Comisia Europeană cu privire la intenţia României de a participa la dezbaterile bilaterale şi/sau multilaterale pe această temă, în vederea solicitării acceptului statului membru pe al cărui teritoriu se află infrastructura care urmează să fie desemnată drept ICE.
(6) Desemnarea ICE se realizează în urma unui acord între România şi statele membre care ar putea fi afectate semnificativ cu acceptul statului membru pe al cărui teritoriu se află infrastructura care urmează să fie desemnată drept ICE.
(7) M.A.I., prin Centrul de coordonare a PIC, informează anual Comisia Europeană cu privire la numărul de ICE desemnate pe fiecare sector, precum şi cu privire la numărul de state membre dependente de fiecare ICE desemnată.
(8) Autorităţile publice responsabile informează proprietarul/operatorul/administratorul de ICN/ICE cu privire la desemnarea acesteia ca ICN/ICE în termen de 10 zile de la intrarea în vigoare a actului normativ de desemnare.
(9) Informaţiile sensibile privind protecţia infrastructurilor critice se clasifică la un nivel adecvat, în condiţiile legii. Diseminarea acestor informaţii se face potrivit principiului nevoii de a cunoaşte, atât în relaţia cu proprietarii/operatorii/ administratorii de ICN/ICE, cât şi cu celelalte state membre.
Protecţia ICN/ICE
ART. 11
(1) În termen de 9 luni de la desemnarea unei infrastructuri drept ICN/ICE, proprietarul/operatorul/ administratorul de ICN/ICE elaborează PSO şi îl transmite spre avizare autorităţilor publice responsabile.
(2) PSO identifică elementele de infrastructură critică ale ICN/ICE şi soluţiile de securitate existente sau care urmează să fie puse în aplicare pentru protecţia acestora.
(3) Cerinţele minime privind conţinutul PSO sunt prevăzute în anexa nr. 3.
(4) Fiecare autoritate publică responsabilă se asigură, în termen de un an de la desemnarea în sectorul de responsabilitate a unei infrastructuri drept ICN/ICE desemnate, că există un PSO sau un echivalent al acestuia şi că acestea sunt revizuite periodic. Termenul poate fi prelungit în cazuri excepţionale cu acordul primului-ministru şi notificarea Comisiei Europene în acest sens de către Centrul de coordonare a PIC din cadrul M.A.I.
(5) În cazul în care se constată un echivalent al PSO, acesta este evaluat, testat şi, dacă este necesar, revizuit şi actualizat de către proprietarul/operatorul/administratorul de ICN/ICE, conform cerinţelor minime privind conţinutul PSO.
(6) PSO este evaluat, testat şi, dacă este necesar, revizuit şi actualizat de către proprietar/operator/administrator de ICN/ICE, periodic, la intervale de cel mult 2 ani.
(7) În cazul în care există deja acorduri de supraveghere sau de supervizare în privinţa unei ICE, aceste acorduri nu sunt afectate de prezentul articol, iar autoritatea naţională responsabilă pentru sectorul din care face parte ICE respectivă are rolul de autoritate de supraveghere în conformitate cu prevederile acordurilor existente.
CAP. IV
Contravenţii şi sancţiuni
Contravenţii
ART. 12
Constituie contravenţii următoarele fapte săvârşite de către proprietarii/operatorii/administratorii de ICN/ICE:
a) neluarea măsurilor de constituire a compartimentului specializat în domeniul ICN/ICE, conform art. 8 alin. (1);
b) neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute la art. 8 alin. (5);
c) nerespectarea dispoziţiilor privind participarea la procesul de stabilire a criteriilor şi pragurilor critice, conform art. 9 alin. (6);
d) neîntocmirea PSO conform art. 11 alin. (1);
e) nerespectarea obligaţiei de evaluare, revizuire şi actualizare a PSO prevăzută la art. 11 alin. (6), precum şi neîndeplinirea sarcinilor prevăzute în PSO ori a măsurilor stabilite de autorităţile publice responsabile în scopul avizării PSO.
Sancţiuni
ART. 13
(1) Contravenţiile prevăzute la art. 12 se sancţionează după cum urmează:
a) cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei, contravenţiile prevăzute la art. 12 lit. a)-c);
b) cu amendă de la 10.000 lei la 30.000 lei, contravenţiile prevăzute la art. 12 lit. d) şi e).
(2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă se fac de către personalul împuternicit din cadrul autorităţilor publice responsabile.
(3) Contravenţiilor prevăzute la art. 12 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
CAP. V
Dispoziţii finale
Aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă
ART. 14
(1) Procesul de identificare şi desemnare a ICN se încheie la data de 30 noiembrie 2010 şi se revizuieşte periodic.
(2) Procesul de identificare şi desemnare a ICE se încheie până la 12 ianuarie 2011 şi se revizuieşte periodic.
(3) După finalizarea activităţilor prevăzute la alin. (2) CE va fi informată de îndată, de către Centrul de coordonare a PIC din cadrul M.A.I., asupra măsurilor dispuse pentru transpunerea prevederilor directivei, transmiţând totodată textele şi tabelul de concordanţă.
Acte normative suplimentare
ART. 15
(1) Prin hotărâre a Guvernului se aprobă:
a) componenţa, atribuţiile şi modul de organizare a Grupului de lucru interinstituţional, prevăzute la art. 5 alin. (2), în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă;
b) pragurile critice aferente criteriilor intersectoriale, prevăzute la art. 9 alin. (5), în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă;
c) desemnarea ICN, prevăzută la art. 10 alin. (2), până la data de 30 noiembrie 2010.
(2) Ordinele conducătorilor autorităţilor publice, prevăzute la art. 9 alin. (2) se emit în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
Anexe
ART. 16
Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă.
*
Prezenta ordonanţă de urgenţă transpune prevederile Directivei 2008/114/CE a Consiliului din 8 decembrie 2008 privind identificarea şi desemnarea infrastructurilor critice europene şi evaluarea necesităţii de îmbunătăţire a protecţiei acestora, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 345 din 23 decembrie 2008.
PRIM-MINISTRU
EMIL BOC
Contrasemnează:
---------------
Ministrul administraţiei
şi internelor,
Constantin-Traian Igaş
Ministrul transporturilor şi
infrastructurii,
Anca Daniela Boagiu
Ministrul economiei, comerţului
şi mediului de afaceri,
Ion Ariton
Ministrul comunicaţiilor şi
societăţii informaţionale,
Valerian Vreme
Ministrul mediului şi pădurilor,
Laszlo Borbely
Ministrul apărării naţionale,
Gabriel Oprea
Ministrul agriculturii şi
dezvoltării rurale,
Valeriu Tabără
Ministrul sănătăţii,
Cseke Attila
Ministrul educaţiei, cercetării,
tineretului şi sportului,
Daniel Petru Funeriu
Preşedintele Autorităţii Naţionale
Sanitare Veterinare şi pentru
Siguranţa Alimentelor,
Radu Roatiş Cheţan
Preşedintele Agenţiei Spaţiale
Române,
Marius-Ioan Piso
p. Directorul Serviciului Român
de Informaţii,
Florian Coldea
Directorul Serviciului de
Informaţii Externe,
Mihai-Răzvan Ungureanu
Directorul Serviciului de
Telecomunicaţii Speciale,
Marcel Opriş
Bucureşti, 3 noiembrie 2010.
Nr. 98.
ANEXA 1
LISTA
sectoarelor, subsectoarelor infrastructurii
critice naţionale/infrastructurii critice
europene (ICN/ICE) şi autorităţilor
publice responsabile
1.1. Lista sectoarelor ICN şi a autorităţilor publice responsabile
*T*
┌───┬──────────────────┬───────────────────┬─────────────────────────────────┐
│Nr.│Autorităţi publice│ Sectorul │ Subsectorul │
│crt│ responsabile │ │ │
├───┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────────────────────┤
│1. │Ministerul │Energetic │1.1. Energie electrică, inclusiv │
│ │Economiei, │ │nuclearelectrică - capacităţi şi │
│ │Comerţului şi │ │instalaţii pentru producere, │
│ │Mediului de │ │depozitare/stocare, reţele de │
│ │Afaceri │ │distribuţie şi transport │
│ │ │ │1.2. Petrol şi derivate │
│ │ │ │petroliere - capacităţi şi │
│ │ │ │instalaţii pentru │
│ │ │ │extracţie/producţie, rafinare, │
│ │ │ │tratare, depozitare/stocare, │
│ │ │ │distribuţie şi transport prin │
│ │ │ │conducte, terminale │
│ │ │ │1.3. Gaze naturale şi derivate │
│ │ │ │din gaze naturale - capacităţi şi│
│ │ │ │instalaţii pentru │
│ │ │ │extracţie/producţie, rafinare, │
│ │ │ │tratare, depozitare/stocare, │
│ │ │ │distribuţie şi transport prin │
│ │ │ │conducte, terminale │
│ │ │ │1.4. Resurse minerale │
├───┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────────────────────┤
│2. │Ministerul │Tehnologia │2.1. Sistemele, reţelele şi │
│ │Comunicaţiilor şi │informaţiei şi │serviciile de comunicaţii │
│ │Societăţii │comunicaţii │2.2. Sisteme de prelucrare, │
│ │Informaţionale │ │procesare şi stocare a datelor, │
│ │Ministerul │ │inclusiv a serviciilor publice │
│ │Educaţiei, │ │electronice │
│ │Cercetării, │ │2.3. Infrastructuri de securitate│
│ │Tineretului şi │ │informatică │
│ │Sportului │ │2.4. Sistemele şi reţelele de │
│ │Serviciul de │ │comunicaţii pentru cifrul de stat│
│ │Telecomunicaţii │ │2.5. Infrastructuri de emisie │
│ │Speciale │ │radio-tv │
│ │Serviciul de │ │2.6. Servicii poştale la nivel │
│ │Informaţii Externe│ │naţional │
│ │Serviciul Român de│ │ │
│ │Informaţii │ │ │
├───┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────────────────────┤
│3. │Ministerul │Alimentare cu apă │3.1. Furnizarea de apă potabilă │
│ │Sănătăţii │ │3.2. Controlul calităţii apei │
│ │Ministerul │ │3.3. Îndiguirea şi controlul │
│ │Mediului şi │ │calitativ al apei │
│ │Pădurilor │ │ │
├───┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────────────────────┤
│4. │Ministerul │Alimentaţie │4.1. Producţia şi furnizarea de │
│ │Agriculturii şi │ │hrană, asigurarea securităţii şi │
│ │Dezvoltării Rurale│ │siguranţei alimentelor │
│ │Autoritatea │ │ │
│ │Naţională Sanitară│ │ │
│ │Veterinară şi │ │ │
│ │pentru Siguranţa │ │ │
│ │Alimentelor │ │ │
│ │Ministerul │ │ │
│ │Administraţiei şi │ │ │
│ │Internelor │ │ │
│ │Ministerul │ │ │
│ │Economiei, │ │ │
│ │Comerţului şi │ │ │
│ │Mediului de │ │ │
│ │Afaceri │ │ │
│ │Ministerul │ │ │
│ │Educaţiei, │ │ │
│ │Cercetării, │ │ │
│ │Tineretului şi │ │ │
│ │Sportului │ │ │
├───┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────────────────────┤
│5. │Ministerul │Sănătate │5.1. Asistenţa medicală şi │
│ │Sănătăţii │ │spitalicească │
│ │Ministerul │ │5.2. Medicamente, seruri, │
│ │Educaţiei, │ │vaccinuri, produse farmaceutice │
│ │Cercetării, │ │5.3. Biolaboratoare şi bioagenţi │
│ │Tineretului şi │ │5.4. Servicii de urgenţă medicală│
│ │Sportului │ │şi transport sanitar │
├───┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────────────────────┤
│6. │Ministerul │Securitate │6.1. Apărarea ţării, ordinea │
│ │Apărării Naţionale│naţională │publică şi siguranţa naţională │
│ │Ministerul │ │6.2. Sistemul integrat pentru │
│ │Administraţiei şi │ │securitatea frontierei de stat │
│ │Internelor │ │6.3. Industria de apărare, │
│ │Serviciul Român de│ │capacităţi şi instalaţii de │
│ │Informaţii │ │producţie şi depozitare │
│ │Serviciul de │ │ │
│ │Informaţii Externe│ │ │
│ │Ministerul │ │ │
│ │Economiei, │ │ │
│ │Comerţului şi │ │ │
│ │Mediului de │ │ │
│ │Afaceri │ │ │
│ │Serviciul de │ │ │
│ │Telecomunicaţii │ │ │
│ │Speciale │ │ │
├───┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────────────────────┤
│7. │Ministerul │Administraţie │7.1. Serviciile şi administraţia │
│ │Administraţiei şi │ │7.2. Serviciile de urgenţă │
│ │Internelor │ │ │
├───┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────────────────────┤
│8. │Ministerul │Transporturi │8.1. Transportul rutier │
│ │Transporturilor şi│ │8.2. Transportul feroviar │
│ │Infrastructurii │ │8.3. Transportul aerian │
│ │ │ │8.4. Transportul naval │
├───┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────────────────────┤
│9. │Ministerul │Industria chimică │9.1. Producţia, procesarea, │
│ │Economiei, │şi nucleară │depozitarea şi utilizarea │
│ │Comerţului şi │ │substanţelor chimice şi │
│ │Mediului de │ │materialelor nucleare şi │
│ │Afaceri │ │radioactive │
│ │Ministerul │ │9.2. Conductele de │
│ │Educaţiei, │ │produse/substanţe chimice │
│ │Cercetării, │ │periculoase │
│ │Tineretului şi │ │ │
│ │Sportului │ │ │
├───┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────────────────────┤
│10.│Ministerul │Spaţiu şi cercetare│10.1. Spaţiul cosmic │
│ │Educaţiei, │ │10.2. Cercetare │
│ │Cercetării, │ │ │
│ │Tineretului şi │ │ │
│ │Sportului │ │ │
│ │Agenţia Spaţială │ │ │
│ │Română │ │ │
└───┴──────────────────┴───────────────────┴─────────────────────────────────┘
*ST*
1.2. Lista sectoarelor ICE şi a autorităţilor publice responsabile
*T*
┌─────────────────────┬──────────────┬───────────────────────────────────────┐
│Autoritatea publică │ Sectorul │ Subsectorul │
│responsabilă │ │ │
├─────────────────────┼──────────────┼─────────┬─────────────────────────────┤
│Ministerul Economiei,│I. Energetic │Energie │1.1. Infrastructuri şi │
│Comerţului şi │ │electrică│instalaţii pentru producerea,│
│Mediului de Afaceri │ │ │transportul şi distribuţia │
│ │ │ │energiei electrice, inclusiv │
│ │ │ │resursele energetice folosite│
│ │ ├─────────┼─────────────────────────────┤
│ │ │Petrol │1.2. Producţia de petrol, │
│ │ │ │rafinarea, tratarea, │
│ │ │ │depozitarea şi distribuţia │
│ │ │ │prin conducte │
│ │ ├─────────┼─────────────────────────────┤
│ │ │Gaze │1.3. Producţia de gaze, │
│ │ │ │rafinarea, tratarea, │
│ │ │ │depozitarea şi distribuţia │
│ │ │ │prin conducte │
│ │ │ ├─────────────────────────────┤
│ │ │ │1.4. Terminale GNL │
├─────────────────────┼──────────────┼─────────┴─────────────────────────────┤
│Ministerul │II. │2.1. Transportul rutier │
│Transporturilor şi │Transporturi ├───────────────────────────────────────┤
│Infrastructurii │ │2.2. Transportul feroviar │
│ │ ├───────────────────────────────────────┤
│ │ │2.3. Transportul aerian │
│ │ ├───────────────────────────────────────┤
│ │ │2.4. Transportul pe căi navigabile │
│ │ │interioare │
│ │ ├───────────────────────────────────────┤
│ │ │2.5. Transportul maritim pe distanţe │
│ │ │mici şi porturi │
└─────────────────────┴──────────────┴───────────────────────────────────────┘
*ST*
NOTĂ:
Prezenta listă este stabilită în concordanţă cu prevederile Directivei 2008/114/CE a Consiliului din 8 decembrie 2008 privind identificarea şi desemnarea infrastructurilor critice europene şi evaluarea necesităţii de îmbunătăţire a protecţiei acestora şi se completează pe măsura emiterii directivelor Uniunii Europene pentru desemnarea ICE.
ANEXA 2
PROCEDURA DE IDENTIFICARE
de către autorităţile publice responsabile de
infrastructuri critice care pot fi desemnate
drept infrastructuri critice naţionale/infrastructuri
critice europene (ICN/ICE)
I. Procedura de identificare de către autorităţile publice responsabile de infrastructuri care pot fi desemnate drept ICN
1. Autorităţile publice responsabile identifică infrastructurile critice care pot fi desemnate drept ICN prin parcurgerea următoarelor etape consecutive.
O potenţială ICN care nu satisface cerinţele uneia dintre următoarele etape este considerată non-ICN şi este exclusă din procedură.
2. O potenţială ICN care îndeplineşte cerinţele stabilite face obiectul următoarelor etape ale acestei proceduri.
3. Autoritatea publică responsabilă împreună cu proprietarii/operatorii/administratorii identifică potenţiale ICN, parcurgând următoarele etape:
a) etapa 1 - aplicarea criteriilor şi pragurilor critice sectoriale;
b) etapa 2 - evaluarea preliminară prin aplicarea definiţiei prevăzute la art. 3 lit. a) din ordonanţa de urgenţă;
c) etapa 3 - aplicarea criteriilor şi pragurilor critice intersectoriale;
d) etapa 4 - formularea propunerilor pentru desemnarea ICN.
II. Procedura de identificare de către autorităţile publice responsabile de infrastructuri care pot fi desemnate drept ICE
1. Autorităţile publice responsabile identifică infrastructurile critice care pot fi desemnate drept potenţiale ICE prin parcurgerea următoarelor etape consecutive.
2. O ICE potenţială care nu satisface cerinţele uneia dintre următoarele etape este considerată non-ICE şi este exclusă din procedură.
3. O ICE potenţială care îndeplineşte cerinţele stabilite face obiectul următoarelor etape ale acestei proceduri:
a) etapa 1 - autorităţile publice responsabile aplică ICN desemnate, criteriile sectoriale pentru a efectua o primă selecţie a ICE din cadrul unui sector;
b) etapa 2 - autorităţile publice responsabile aplică definiţia ICE, în temeiul art. 3 lit. b) din ordonanţa de urgenţă, potenţialei ICE identificate în cadrul primei etape. Importanţa impactului se determină fie prin utilizarea metodelor naţionale de identificare a ICE, fie în raport cu criteriile intersectoriale, la un nivel naţional corespunzător. În cazul unei infrastructuri care asigură un serviciu esenţial, se va ţine seama de disponibilitatea unor alternative, precum şi de durata perturbării/repunerii în funcţiune;
c) etapa 3 - autorităţile publice responsabile aplică elementul transfrontalier al definiţiei ICE, în temeiul art. 3 lit. b) din ordonanţa de urgenţă, potenţialei ICE care a trecut de primele două etape ale procedurii. O ICE potenţială care corespunde definiţiei face obiectul următoarei etape a procedurii. În cazul unei infrastructuri care asigură un serviciu esenţial, se va ţine seama de disponibilitatea unor alternative, precum şi de durata perturbării/repunerii în funcţiune;
d) etapa 4 - autorităţile publice responsabile aplică criterii intersectoriale potenţialelor ICE selectate. În cadrul criteriilor intersectoriale se ţine seama de gravitatea impactului şi, în cazul infrastructurilor care furnizează servicii esenţiale, de disponibilitatea unor alternative şi de durata perturbării/repunerii în funcţiune.
4. În procesul de identificare este suficientă îndeplinirea unui criteriu intersectorial pentru ca potenţiala ICE să treacă de această etapă.
5. O potenţială ICE care nu îndeplineşte criteriile intersectoriale nu este considerată ICE.
6. O potenţială ICE care a parcurs această procedură este comunicată doar statelor membre care pot fi afectate în mod semnificativ de ICE potenţială respectivă.
ANEXA 3
PROCEDURĂ
privind planul de securitate pentru operator
1. Prin planul de securitate pentru operator vor fi identificate elementele de infrastructură critică naţională/infrastructură critică europeană (ICN/ICE) şi soluţiile de securitate existente sau care sunt puse în aplicare pentru protecţia acestora.
2. Procedura privind planul de securitate pentru operator al ICN/ICE va acoperi cel puţin următoarele aspecte:
a) identificarea elementelor importante;
b) efectuarea unei analize de risc bazate pe scenarii de ameninţări majore, pe punctele vulnerabile ale fiecărui element şi pe impactul potenţial;
c) identificarea, selectarea şi stabilirea priorităţilor în ceea ce priveşte contramăsurile şi procedurile, făcându-se distincţie între măsurile permanente de securitate, care identifică investiţiile de securitate indispensabile şi mijloacele care sunt relevante pentru utilizarea în orice situaţie. În acest capitol vor fi incluse informaţii referitoare la măsuri de ordin general, cum sunt măsurile tehnice - inclusiv instalarea de mijloace de detectare, de control al accesului, de protecţie şi de prevenire -, măsuri organizatorice - inclusiv proceduri pentru gestionarea alertelor şi a crizelor -, măsuri de control şi verificare, comunicare, sensibilizare şi formare, măsuri de securitate graduale, care pot fi activate în funcţie de diferitele niveluri ale riscurilor şi ameninţărilor, precum şi măsuri în domeniul securităţii sistemelor de informaţii.
-----
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2010
Având în vedere că asigurarea unui nivel corespunzător de protecţie a infrastructurilor critice este esenţială pentru dezvoltarea economică, menţinerea funcţiilor vitale ale societăţii şi siguranţa cetăţenilor, precum şi faptul că neadoptarea unei astfel de reglementări în regim de urgenţă ar putea aduce atingere securităţii naţionale datorită impactului semnificativ generat de incapacitatea de a menţine respectivele funcţii până la crearea cadrului normativ pentru protecţia infrastructurilor critice,
având în vedere obligativitatea transpunerii, până la data de 12 ianuarie 2011, a prevederilor Directivei 2008/114/CE a Consiliului din 8 decembrie 2008 privind identificarea şi desemnarea infrastructurilor critice europene şi evaluarea necesităţii de îmbunătăţire a protecţiei acestora, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 345 din 23 decembrie 2008,
ţinând seama de necesitatea adoptării la termenul menţionat a unui set de acte normative indispensabile procesului de implementare a prevederilor directivei,
luând în considerare procedurile pentru identificarea şi desemnarea infrastructurilor critice naţionale şi europene care trebuie realizate până la data menţionată,
întrucât realizarea cadrului normativ secundar, respectiv parcurgerea unor proceduri specifice este condiţionată de existenţa reglementărilor primare în materia protecţiei infrastructurilor critice,
având în vedere faptul că întârzierea îndeplinirii obligaţiei de transpunere corectă şi completă a Directivei 2008/114/CE a Consiliului din 8 decembrie 2008 va aduce prejudicii importante României, constând în îngreunarea procesului de accesare a fondurilor europene puse la dispoziţie prin Programul Comisiei Europene de prevenire, pregătire şi management al consecinţelor actelor teroriste şi al altor riscuri legate de securitate pentru perioada 2007-2013, blocarea posibilităţilor de încheiere în timp util a acordurilor între România şi statele membre ale Uniunii Europene implicate în desemnarea infrastructurilor critice europene, nefinalizarea la termenul stabilit a procesului de identificare şi desemnare a infrastructurilor critice şi, pe cale de consecinţă, ar conduce la declanşarea de către Comisia Europeană a procedurii de infrigement împotriva României, având în vedere că întârzierea încheierii acordurilor bilaterale/multilaterale cu statele membre ale Uniunii Europene pentru desemnarea infrastructurilor critice ar pune România în situaţia de a nu beneficia de o informare imediată şi completă asupra unor posibile efecte transfrontaliere dezastruoase datorate perturbării unor instalaţii, servicii sau sisteme vitale României, aflate pe teritoriul acelor state membre, de aplicarea unor măsuri coordonate şi integrate la nivel european pentru asigurarea protecţiei infrastructurilor critice, precum şi de instrumente pentru limitarea şi eliminarea consecinţelor negative ale perturbării sau distrugerii unor astfel de infrastructuri,
luând în considerare că toate aceste aspecte sunt de interes public şi reprezintă situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.
CAP. I
Dispoziţii generale
Obiect de reglementare
ART. 1
Prezenta ordonanţă de urgenţă stabileşte cadrul legal privind identificarea, desemnarea infrastructurilor critice naţionale/europene şi evaluarea necesităţii de a îmbunătăţi protecţia acestora, în scopul creşterii capacităţii de asigurare a stabilităţii, securităţii şi siguranţei sistemelor economico-sociale şi protecţiei persoanelor.
Domeniul de aplicare
ART. 2
(1) Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă se aplică sectoarelor şi subsectoarelor prevăzute în anexa nr. 1.
(2) Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă se aplică în mod corespunzător sectoarelor stabilite prin directive ale Uniunii Europene.
Definiţii
ART. 3
În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie:
a) infrastructură critică naţională, denumită în continuare ICNun element, un sistem sau o componentă a acestuia, aflat pe teritoriul naţional, care este esenţial pentru menţinerea funcţiilor vitale ale societăţii, a sănătăţii, siguranţei, securităţii, bunăstării sociale ori economice a persoanelor şi a cărui perturbare sau distrugere ar avea un impact semnificativ la nivel naţional ca urmare a incapacităţii de a menţine respectivele funcţii;
b) infrastructură critică europeană, denumită în continuare ICE - o infrastructură critică naţională, a cărei perturbare sau distrugere ar avea un impact semnificativ asupra a cel puţin două state membre ale Uniunii Europene, denumite în continuare state membre. Importanţa impactului se evaluează din perspectiva criteriilor intersectoriale. Acesta include efectele ce rezultă din relaţiile intersectoriale de dependenţă de alte tipuri de infrastructuri;
c) protecţia infrastructurilor critice, denumită în continuare PIC - orice activitate care are drept scop asigurarea funcţionalităţii, a continuităţii şi a integrităţii ICN/ICE pentru a descuraja, diminua şi neutraliza o ameninţare, un risc sau un punct vulnerabil. Într-o enumerare neexhaustivă, PIC cuprinde activităţile desfăşurate succesiv privind evaluarea şi analiza riscurilor, asigurarea protecţiei informaţiilor clasificate, realizarea planurilor de securitate ale operatorilor de infrastructură critică, denumite în continuare PSO, stabilirea ofiţerilor de legătură şi a modului de realizare a comunicaţiilor, precum şi exerciţii, rapoarte, reevaluări şi actualizări ale documentelor elaborate;
d) analiză de risc - analizarea scenariilor de ameninţări semnificative, pentru a evalua vulnerabilitatea şi impactul potenţial al perturbării sau al distrugerii ICN/ICE;
e) autorităţi publice responsabile - autorităţile publice prevăzute în anexa nr. 1;
f) proprietari/operatori/administratori de ICN/ICE sunt acele entităţi responsabile cu investiţiile într-un element, sistem sau componentă a acestuia, desemnat ca ICN sau ICE, conform prezentei ordonanţe de urgenţă, şi/sau cu operarea/ administrarea curentă a acestora;
g) praguri critice - valori-limită stabilite în funcţie de gravitatea impactului, perturbării sau al distrugerii unei infrastructuri şi care determină identificarea acesteia ca ICN/ICE;
h) Reţeaua de alertă privind infrastructurile critice, denumită în continuare CIWIN - sistem securizat de informare şi comunicare destinat asistenţei instituţiilor naţionale şi celorlalte state membre pentru schimbul de informaţii referitoare la vulnerabilităţile, măsurile adecvate reducerii acestora şi strategiile de diminuare a riscurilor;
i) informaţii sensibile privind protecţia infrastructurilor criticeinformaţii cu privire la o infrastructură critică ce ar putea fi utilizate, în cazul divulgării, în scopul planificării şi al realizării unor acţiuni care să determine perturbarea sau distrugerea instalaţiilor unor infrastructuri critice;
j) servicii esenţiale - acele servicii, facilităţi ori activităţi care sunt sau ar putea fi necesare pentru a asigura un standard minim de trai şi bunăstare a societăţii şi a căror degradare sau întrerupere a furnizării lor, ca urmare a perturbării ori distrugerii sistemului fizic de bază, ar afecta semnificativ siguranţa sau securitatea populaţiei şi funcţionarea instituţiilor statului.
CAP. II
Roluri şi responsabilităţi
Coordonarea naţională
ART. 4
(1) Coordonarea, la nivel naţional, a activităţilor privind identificarea, desemnarea şi protecţia infrastructurilor critice se realizează de către primul-ministru care desemnează în acest sens un consilier de stat.
(2) Responsabilitatea pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor necesare implementării prezentei ordonanţe de urgenţă, respectiv realizarea cooperării între autorităţile publice responsabile şi structurile neguvernamentale revin Ministerului Administraţiei şi Internelor, denumit în continuare M.A.I., prin Centrul de coordonare a PIC, care va asigura punctul naţional de contact în relaţia cu alte state membre, Comisia Europeană, Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord şi alte structuri internaţionale, precum şi managementul reţelei CIWIN la nivel naţional.
Organisme pentru PIC
ART. 5
(1) La nivelul Guvernului, sub coordonarea consilierului de stat desemnat potrivit art. 4 alin. (1), se înfiinţează şi funcţionează grupul de lucru interinstituţional pentru PIC.
(2) Componenţa, atribuţiile şi modul de organizare a Grupului de lucru interinstituţional se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Evaluări şi rapoarte privind PIC
ART. 6
(1) Autorităţile publice responsabile efectuează, împreună cu proprietarii/operatorii/administratorii de ICN/ICE, o evaluare a riscurilor şi ameninţărilor subsectoarelor ICN/ICE, în termen de un an de la desemnarea infrastructurii critice drept ICN/ICE în cadrul subsectoarelor respective. Evaluarea conţine inclusiv propuneri cu privire la necesitatea îmbunătăţirii protecţiei ICN/ICE desemnate în cadrul subsectoarelor şi se prezintă spre aprobare primului-ministru. Ulterior, evaluarea se realizează anual.
(2) Proprietarii/operatorii/administratorii de ICN/ICE au obligaţia de a informa autorităţile publice responsabile despre orice modificare survenită la nivelul ICN/ICE desemnată.
(3) M.A.I., prin Centrul de coordonare a PIC, transmite Comisiei Europene la fiecare doi ani un raport sinteză cu date generale privind tipurile de riscuri, ameninţări şi puncte vulnerabile identificate în fiecare dintre sectoarele în care a fost desemnată o ICE în temeiul art. 10 şi care se află pe teritoriul naţional.
(4) M.A.I., prin Centrul de coordonare a PIC, transmite Comisiei Europene informări anuale referitoare la numărul de infrastructuri pe sector cu privire la care s-au purtat dezbateri privind pragurile criteriilor intersectoriale.
(5) Raportul prevăzut la alin. (3) va fi analizat în cadrul grupului de lucru interinstituţional pentru PIC, se clasifică, în funcţie de informaţiile pe care le cuprinde, în conformitate cu legislaţia naţională privind informaţiile clasificate şi se transmite Comisiei Europene sub semnătura primului-ministru.
(6) Autorităţile publice responsabile, împreună cu Comisia Europeană şi autorităţile responsabile din celelalte state membre evaluează, în baza rapoartelor bienale, necesitatea de a prevedea măsuri de protecţie suplimentare pentru ICE, la nivel comunitar.
Atribuţiile autorităţilor publice responsabile
ART. 7
(1) M.A.I., prin Centrul de coordonare a PIC, sprijină autorităţile publice responsabile şi proprietarii/operatorii/ administratorii de ICN/ICE desemnate, asigurându-le accesul la informaţii cu privire la cele mai bune practici şi metode disponibile, precum şi prin facilitarea participării la acţiunile coordonate de către Comisia Europeană în materie de formare şi de schimb de informaţii privind noi evoluţii tehnice în materie de PIC.
(2) Autorităţile publice responsabile au următoarele atribuţii:
a) stabilesc criteriile sectoriale/intersectoriale şi pragurile critice aferente acestora;
b) coordonează activităţile specifice procesului de identificare a ICN/ICE, în domeniul de responsabilitate;
c) propun desemnarea ICN/ICE corespunzător sectoarelor aflate în responsabilitate;
d) informează Guvernul, prin consilierul de stat desemnat potrivit art. 4 alin. (1), asupra stadiului de implementare a actelor normative în domeniu;
e) verifică modul de îndeplinire de către proprietarii/ operatorii/administratorii de ICN/ICE a obligaţiilor stabilite prin prezenta ordonanţă de urgenţă şi aplică, prin personalul împuternicit, sancţiuni pentru nerespectarea acestora;
f) avizează PSO pentru sectoarele aflate în domeniul de responsabilitate;
g) participă, la solicitarea M.A.I. prin Centrul de coordonare a PIC, la discuţiile bilaterale/multilaterale în vederea încheierii acordurilor pentru desemnarea ICE;
h) stabilesc/dispun, după caz, măsuri de îmbunătăţire a activităţii specifice ICN/ICE în domeniul de responsabilitate;
i) informează M.A.I. asupra stadiului identificării ICN/ICE din domeniul de responsabilitate;
j) asigură resursele financiare necesare organizării şi desfăşurării activităţilor specifice în domeniul PIC;
k) participă, la solicitarea Comisiei Europene, la elaborarea orientărilor pentru aplicarea criteriilor sectoriale şi intersectoriale şi la aproximarea valorilor pragurilor critice care se utilizează pentru identificarea ICE.
(3) Autorităţile publice responsabile şi structurile abilitate conform legii se asigură că informaţiile clasificate cu privire la protecţia ICN/ICE utilizate la nivel naţional, precum şi cele transmise statelor membre sau Comisiei Europene nu sunt utilizate în alt scop decât cel al PIC.
Compartimentul specializat în domeniul ICN/ICE
ART. 8
(1) Autorităţile publice responsabile şi fiecare proprietar/operator/administrator de ICN/ICE au obligaţia să desemneze, din cadrul structurii proprii, un compartiment specializat în domeniul ICN/ICE, care va îndeplini şi rol de punct de contact pentru aspectele care ţin de securitatea infrastructurilor critice între proprietarul/operatorul/ administratorul de ICN/ICE şi autorităţile publice responsabile.
(2) Compartimentul prevăzut la alin. (1) este condus de un ofiţer de legătură pentru securitatea ICN/ICE şi se află în directa subordonare a conducătorului autorităţii publice responsabile sau a proprietarului/operatorului/administratorului de ICN/ICE.
(3) Personalul din cadrul compartimentului specializat în domeniul ICN/ICE are atribuţii privind elaborarea, aplicarea, evaluarea şi actualizarea permanentă a planului de măsuri elaborat la nivelul autorităţii publice responsabile, respectiv a PSO.
(4) Autorităţile publice responsabile stabilesc şi implementează un mecanism de comunicare adecvat cu ofiţerii de legătură pentru securitate din cadrul ICN/ICE, în scopul schimbului de date relevante privind riscurile şi ameninţările identificate în legătură cu ICN/ICE respectivă, cu asigurarea securităţii informaţiilor sensibile referitoare la protecţia infrastructurilor critice, conform reglementărilor în vigoare privind accesul la informaţii clasificate.
(5) În termen de maximum 2 ani de la data abilitării, în condiţiile legii, de către instituţiile cu competenţe în domeniu a unităţilor de învăţământ pentru formare şi certificare profesională în domeniul PIC, autorităţile publice responsabile şi proprietarii/operatorii/administratorii de ICN/ICE sunt obligaţi să asigure pregătirea personalului desemnat să îndeplinească funcţia de ofiţer de legătură pentru securitatea infrastructurilor critice.
CAP. III
Identificarea, desemnarea şi protecţia ICN/ICE
Identificarea ICN/ICE
ART. 9
(1) În conformitate cu procedura prevăzută în anexa nr. 2, autorităţile publice responsabile identifică potenţialele ICN/ICE care corespund criteriilor sectoriale şi intersectoriale şi se încadrează în definiţiile prevăzute la art. 3 lit. a) şi b).
(2) Criteriile sectoriale şi pragurile critice aferente, definite în funcţie de gravitatea impactului perturbării sau al distrugerii unei anumite infrastructuri, se stabilesc prin ordine ale conducătorilor autorităţilor publice responsabile, potrivit domeniilor din responsabilitate, pentru ICN şi potenţiale ICE.
(3) Criteriile intersectoriale ce stau la baza identificării ICN/ICE sunt următoarele:
a) criteriul privind victimele, evaluat în funcţie de numărul posibil de decese sau vătămări;
b) criteriul privind efectele economice, evaluat în funcţie de importanţa pierderilor economice şi/sau a degradării produselor sau serviciilor, inclusiv eventualele efecte asupra mediului;
c) criteriul privind efectul asupra populaţiei, evaluat în funcţie de impactul asupra încrederii acesteia, suferinţa fizică sau perturbarea vieţii cotidiene, inclusiv pierderea de servicii esenţiale.
(4) Criteriile intersectoriale nu sunt cumulative pentru identificarea ICN/ICE.
(5) Pragurile critice aferente criteriilor intersectoriale, definite în funcţie de gravitatea impactului perturbării sau al distrugerii unei anumite infrastructuri se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
(6) Proprietarii/Operatorii/Administratorii de ICN/ICE, precum şi proprietarii, operatorii şi administratorii infrastructurilor care fac obiectul procedurii de identificare şi desemnare ca ICN/ICE au obligaţia de a participa, la solicitarea autorităţilor publice responsabile, la procesul de stabilire a criteriilor şi pragurilor critice.
(7) Pentru stabilirea criteriilor şi a pragurilor critice aferente, autorităţile publice responsabile pot colabora şi cu alte autorităţi sau persoane juridice în condiţiile în care ICN/ICE ar putea genera efecte în domeniul de responsabilitate al acestora.
(8) Sectoarele stabilite pentru punerea în aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă sunt cele prevăzute în anexa nr. 1, iar autorităţile publice responsabile pot identifica ulterior şi alte sectoare, în cazul ICE acordându-se prioritate sectorului Tehnologia informaţiei şi comunicaţii.
(9) La solicitarea Comisiei Europene, autorităţile publice competente sau proprietarii/operatorii/administratorii de ICN/ICE, după caz, vor participa la elaborarea orientărilor pentru aplicarea criteriilor sectoriale/intersectoriale şi aproximarea valorilor pragurilor care se utilizează pentru identificarea ICE. Utilizarea acestor orientări este opţională pentru autorităţile publice responsabile.
Desemnarea ICN/ICE
ART. 10
(1) În urma procesului de identificare a potenţialelor ICN, autorităţile publice responsabile propun desemnarea ICN.
(2) Desemnarea ICN se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
(3) M.A.I., în urma procesului de identificare a potenţialelor ICE, informează statele membre care pot fi afectate în mod semnificativ de o posibilă ICE cu privire la identitatea acesteia şi motivele de desemnare a infrastructurii respective drept potenţială ICE.
(4) Autorităţile publice responsabile se implică, la solicitarea M.A.I. prin Centrul de coordonare a PIC, în dezbateri bilaterale şi/sau multilaterale cu celelalte state membre care pot fi afectate în mod semnificativ de o potenţială ICE situată pe teritoriul naţional sau care pot afecta în mod semnificativ teritoriul naţional, în cazul potenţialelor ICE situate în alte state membre.
(5) În situaţia în care autorităţile publice responsabile au motive să creadă că teritoriul naţional ar putea fi afectat în mod semnificativ de o potenţială ICE situată într-un alt stat membru, aceasta nefiind însă identificată ca atare de către statul membru pe teritoriul căruia se află potenţiala ICE, informează primulministru, prin consilierul de stat desemnat potrivit art. 4 alin. (1). În urma deciziei acestuia, Centrul de coordonare a PIC din cadrul M.A.I. informează Comisia Europeană cu privire la intenţia României de a participa la dezbaterile bilaterale şi/sau multilaterale pe această temă, în vederea solicitării acceptului statului membru pe al cărui teritoriu se află infrastructura care urmează să fie desemnată drept ICE.
(6) Desemnarea ICE se realizează în urma unui acord între România şi statele membre care ar putea fi afectate semnificativ cu acceptul statului membru pe al cărui teritoriu se află infrastructura care urmează să fie desemnată drept ICE.
(7) M.A.I., prin Centrul de coordonare a PIC, informează anual Comisia Europeană cu privire la numărul de ICE desemnate pe fiecare sector, precum şi cu privire la numărul de state membre dependente de fiecare ICE desemnată.
(8) Autorităţile publice responsabile informează proprietarul/operatorul/administratorul de ICN/ICE cu privire la desemnarea acesteia ca ICN/ICE în termen de 10 zile de la intrarea în vigoare a actului normativ de desemnare.
(9) Informaţiile sensibile privind protecţia infrastructurilor critice se clasifică la un nivel adecvat, în condiţiile legii. Diseminarea acestor informaţii se face potrivit principiului nevoii de a cunoaşte, atât în relaţia cu proprietarii/operatorii/ administratorii de ICN/ICE, cât şi cu celelalte state membre.
Protecţia ICN/ICE
ART. 11
(1) În termen de 9 luni de la desemnarea unei infrastructuri drept ICN/ICE, proprietarul/operatorul/ administratorul de ICN/ICE elaborează PSO şi îl transmite spre avizare autorităţilor publice responsabile.
(2) PSO identifică elementele de infrastructură critică ale ICN/ICE şi soluţiile de securitate existente sau care urmează să fie puse în aplicare pentru protecţia acestora.
(3) Cerinţele minime privind conţinutul PSO sunt prevăzute în anexa nr. 3.
(4) Fiecare autoritate publică responsabilă se asigură, în termen de un an de la desemnarea în sectorul de responsabilitate a unei infrastructuri drept ICN/ICE desemnate, că există un PSO sau un echivalent al acestuia şi că acestea sunt revizuite periodic. Termenul poate fi prelungit în cazuri excepţionale cu acordul primului-ministru şi notificarea Comisiei Europene în acest sens de către Centrul de coordonare a PIC din cadrul M.A.I.
(5) În cazul în care se constată un echivalent al PSO, acesta este evaluat, testat şi, dacă este necesar, revizuit şi actualizat de către proprietarul/operatorul/administratorul de ICN/ICE, conform cerinţelor minime privind conţinutul PSO.
(6) PSO este evaluat, testat şi, dacă este necesar, revizuit şi actualizat de către proprietar/operator/administrator de ICN/ICE, periodic, la intervale de cel mult 2 ani.
(7) În cazul în care există deja acorduri de supraveghere sau de supervizare în privinţa unei ICE, aceste acorduri nu sunt afectate de prezentul articol, iar autoritatea naţională responsabilă pentru sectorul din care face parte ICE respectivă are rolul de autoritate de supraveghere în conformitate cu prevederile acordurilor existente.
CAP. IV
Contravenţii şi sancţiuni
Contravenţii
ART. 12
Constituie contravenţii următoarele fapte săvârşite de către proprietarii/operatorii/administratorii de ICN/ICE:
a) neluarea măsurilor de constituire a compartimentului specializat în domeniul ICN/ICE, conform art. 8 alin. (1);
b) neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute la art. 8 alin. (5);
c) nerespectarea dispoziţiilor privind participarea la procesul de stabilire a criteriilor şi pragurilor critice, conform art. 9 alin. (6);
d) neîntocmirea PSO conform art. 11 alin. (1);
e) nerespectarea obligaţiei de evaluare, revizuire şi actualizare a PSO prevăzută la art. 11 alin. (6), precum şi neîndeplinirea sarcinilor prevăzute în PSO ori a măsurilor stabilite de autorităţile publice responsabile în scopul avizării PSO.
Sancţiuni
ART. 13
(1) Contravenţiile prevăzute la art. 12 se sancţionează după cum urmează:
a) cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei, contravenţiile prevăzute la art. 12 lit. a)-c);
b) cu amendă de la 10.000 lei la 30.000 lei, contravenţiile prevăzute la art. 12 lit. d) şi e).
(2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă se fac de către personalul împuternicit din cadrul autorităţilor publice responsabile.
(3) Contravenţiilor prevăzute la art. 12 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
CAP. V
Dispoziţii finale
Aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă
ART. 14
(1) Procesul de identificare şi desemnare a ICN se încheie la data de 30 noiembrie 2010 şi se revizuieşte periodic.
(2) Procesul de identificare şi desemnare a ICE se încheie până la 12 ianuarie 2011 şi se revizuieşte periodic.
(3) După finalizarea activităţilor prevăzute la alin. (2) CE va fi informată de îndată, de către Centrul de coordonare a PIC din cadrul M.A.I., asupra măsurilor dispuse pentru transpunerea prevederilor directivei, transmiţând totodată textele şi tabelul de concordanţă.
Acte normative suplimentare
ART. 15
(1) Prin hotărâre a Guvernului se aprobă:
a) componenţa, atribuţiile şi modul de organizare a Grupului de lucru interinstituţional, prevăzute la art. 5 alin. (2), în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă;
b) pragurile critice aferente criteriilor intersectoriale, prevăzute la art. 9 alin. (5), în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă;
c) desemnarea ICN, prevăzută la art. 10 alin. (2), până la data de 30 noiembrie 2010.
(2) Ordinele conducătorilor autorităţilor publice, prevăzute la art. 9 alin. (2) se emit în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
Anexe
ART. 16
Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă.
*
Prezenta ordonanţă de urgenţă transpune prevederile Directivei 2008/114/CE a Consiliului din 8 decembrie 2008 privind identificarea şi desemnarea infrastructurilor critice europene şi evaluarea necesităţii de îmbunătăţire a protecţiei acestora, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 345 din 23 decembrie 2008.
PRIM-MINISTRU
EMIL BOC
Contrasemnează:
---------------
Ministrul administraţiei
şi internelor,
Constantin-Traian Igaş
Ministrul transporturilor şi
infrastructurii,
Anca Daniela Boagiu
Ministrul economiei, comerţului
şi mediului de afaceri,
Ion Ariton
Ministrul comunicaţiilor şi
societăţii informaţionale,
Valerian Vreme
Ministrul mediului şi pădurilor,
Laszlo Borbely
Ministrul apărării naţionale,
Gabriel Oprea
Ministrul agriculturii şi
dezvoltării rurale,
Valeriu Tabără
Ministrul sănătăţii,
Cseke Attila
Ministrul educaţiei, cercetării,
tineretului şi sportului,
Daniel Petru Funeriu
Preşedintele Autorităţii Naţionale
Sanitare Veterinare şi pentru
Siguranţa Alimentelor,
Radu Roatiş Cheţan
Preşedintele Agenţiei Spaţiale
Române,
Marius-Ioan Piso
p. Directorul Serviciului Român
de Informaţii,
Florian Coldea
Directorul Serviciului de
Informaţii Externe,
Mihai-Răzvan Ungureanu
Directorul Serviciului de
Telecomunicaţii Speciale,
Marcel Opriş
Bucureşti, 3 noiembrie 2010.
Nr. 98.
ANEXA 1
LISTA
sectoarelor, subsectoarelor infrastructurii
critice naţionale/infrastructurii critice
europene (ICN/ICE) şi autorităţilor
publice responsabile
1.1. Lista sectoarelor ICN şi a autorităţilor publice responsabile
*T*
┌───┬──────────────────┬───────────────────┬─────────────────────────────────┐
│Nr.│Autorităţi publice│ Sectorul │ Subsectorul │
│crt│ responsabile │ │ │
├───┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────────────────────┤
│1. │Ministerul │Energetic │1.1. Energie electrică, inclusiv │
│ │Economiei, │ │nuclearelectrică - capacităţi şi │
│ │Comerţului şi │ │instalaţii pentru producere, │
│ │Mediului de │ │depozitare/stocare, reţele de │
│ │Afaceri │ │distribuţie şi transport │
│ │ │ │1.2. Petrol şi derivate │
│ │ │ │petroliere - capacităţi şi │
│ │ │ │instalaţii pentru │
│ │ │ │extracţie/producţie, rafinare, │
│ │ │ │tratare, depozitare/stocare, │
│ │ │ │distribuţie şi transport prin │
│ │ │ │conducte, terminale │
│ │ │ │1.3. Gaze naturale şi derivate │
│ │ │ │din gaze naturale - capacităţi şi│
│ │ │ │instalaţii pentru │
│ │ │ │extracţie/producţie, rafinare, │
│ │ │ │tratare, depozitare/stocare, │
│ │ │ │distribuţie şi transport prin │
│ │ │ │conducte, terminale │
│ │ │ │1.4. Resurse minerale │
├───┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────────────────────┤
│2. │Ministerul │Tehnologia │2.1. Sistemele, reţelele şi │
│ │Comunicaţiilor şi │informaţiei şi │serviciile de comunicaţii │
│ │Societăţii │comunicaţii │2.2. Sisteme de prelucrare, │
│ │Informaţionale │ │procesare şi stocare a datelor, │
│ │Ministerul │ │inclusiv a serviciilor publice │
│ │Educaţiei, │ │electronice │
│ │Cercetării, │ │2.3. Infrastructuri de securitate│
│ │Tineretului şi │ │informatică │
│ │Sportului │ │2.4. Sistemele şi reţelele de │
│ │Serviciul de │ │comunicaţii pentru cifrul de stat│
│ │Telecomunicaţii │ │2.5. Infrastructuri de emisie │
│ │Speciale │ │radio-tv │
│ │Serviciul de │ │2.6. Servicii poştale la nivel │
│ │Informaţii Externe│ │naţional │
│ │Serviciul Român de│ │ │
│ │Informaţii │ │ │
├───┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────────────────────┤
│3. │Ministerul │Alimentare cu apă │3.1. Furnizarea de apă potabilă │
│ │Sănătăţii │ │3.2. Controlul calităţii apei │
│ │Ministerul │ │3.3. Îndiguirea şi controlul │
│ │Mediului şi │ │calitativ al apei │
│ │Pădurilor │ │ │
├───┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────────────────────┤
│4. │Ministerul │Alimentaţie │4.1. Producţia şi furnizarea de │
│ │Agriculturii şi │ │hrană, asigurarea securităţii şi │
│ │Dezvoltării Rurale│ │siguranţei alimentelor │
│ │Autoritatea │ │ │
│ │Naţională Sanitară│ │ │
│ │Veterinară şi │ │ │
│ │pentru Siguranţa │ │ │
│ │Alimentelor │ │ │
│ │Ministerul │ │ │
│ │Administraţiei şi │ │ │
│ │Internelor │ │ │
│ │Ministerul │ │ │
│ │Economiei, │ │ │
│ │Comerţului şi │ │ │
│ │Mediului de │ │ │
│ │Afaceri │ │ │
│ │Ministerul │ │ │
│ │Educaţiei, │ │ │
│ │Cercetării, │ │ │
│ │Tineretului şi │ │ │
│ │Sportului │ │ │
├───┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────────────────────┤
│5. │Ministerul │Sănătate │5.1. Asistenţa medicală şi │
│ │Sănătăţii │ │spitalicească │
│ │Ministerul │ │5.2. Medicamente, seruri, │
│ │Educaţiei, │ │vaccinuri, produse farmaceutice │
│ │Cercetării, │ │5.3. Biolaboratoare şi bioagenţi │
│ │Tineretului şi │ │5.4. Servicii de urgenţă medicală│
│ │Sportului │ │şi transport sanitar │
├───┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────────────────────┤
│6. │Ministerul │Securitate │6.1. Apărarea ţării, ordinea │
│ │Apărării Naţionale│naţională │publică şi siguranţa naţională │
│ │Ministerul │ │6.2. Sistemul integrat pentru │
│ │Administraţiei şi │ │securitatea frontierei de stat │
│ │Internelor │ │6.3. Industria de apărare, │
│ │Serviciul Român de│ │capacităţi şi instalaţii de │
│ │Informaţii │ │producţie şi depozitare │
│ │Serviciul de │ │ │
│ │Informaţii Externe│ │ │
│ │Ministerul │ │ │
│ │Economiei, │ │ │
│ │Comerţului şi │ │ │
│ │Mediului de │ │ │
│ │Afaceri │ │ │
│ │Serviciul de │ │ │
│ │Telecomunicaţii │ │ │
│ │Speciale │ │ │
├───┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────────────────────┤
│7. │Ministerul │Administraţie │7.1. Serviciile şi administraţia │
│ │Administraţiei şi │ │7.2. Serviciile de urgenţă │
│ │Internelor │ │ │
├───┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────────────────────┤
│8. │Ministerul │Transporturi │8.1. Transportul rutier │
│ │Transporturilor şi│ │8.2. Transportul feroviar │
│ │Infrastructurii │ │8.3. Transportul aerian │
│ │ │ │8.4. Transportul naval │
├───┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────────────────────┤
│9. │Ministerul │Industria chimică │9.1. Producţia, procesarea, │
│ │Economiei, │şi nucleară │depozitarea şi utilizarea │
│ │Comerţului şi │ │substanţelor chimice şi │
│ │Mediului de │ │materialelor nucleare şi │
│ │Afaceri │ │radioactive │
│ │Ministerul │ │9.2. Conductele de │
│ │Educaţiei, │ │produse/substanţe chimice │
│ │Cercetării, │ │periculoase │
│ │Tineretului şi │ │ │
│ │Sportului │ │ │
├───┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────────────────────┤
│10.│Ministerul │Spaţiu şi cercetare│10.1. Spaţiul cosmic │
│ │Educaţiei, │ │10.2. Cercetare │
│ │Cercetării, │ │ │
│ │Tineretului şi │ │ │
│ │Sportului │ │ │
│ │Agenţia Spaţială │ │ │
│ │Română │ │ │
└───┴──────────────────┴───────────────────┴─────────────────────────────────┘
*ST*
1.2. Lista sectoarelor ICE şi a autorităţilor publice responsabile
*T*
┌─────────────────────┬──────────────┬───────────────────────────────────────┐
│Autoritatea publică │ Sectorul │ Subsectorul │
│responsabilă │ │ │
├─────────────────────┼──────────────┼─────────┬─────────────────────────────┤
│Ministerul Economiei,│I. Energetic │Energie │1.1. Infrastructuri şi │
│Comerţului şi │ │electrică│instalaţii pentru producerea,│
│Mediului de Afaceri │ │ │transportul şi distribuţia │
│ │ │ │energiei electrice, inclusiv │
│ │ │ │resursele energetice folosite│
│ │ ├─────────┼─────────────────────────────┤
│ │ │Petrol │1.2. Producţia de petrol, │
│ │ │ │rafinarea, tratarea, │
│ │ │ │depozitarea şi distribuţia │
│ │ │ │prin conducte │
│ │ ├─────────┼─────────────────────────────┤
│ │ │Gaze │1.3. Producţia de gaze, │
│ │ │ │rafinarea, tratarea, │
│ │ │ │depozitarea şi distribuţia │
│ │ │ │prin conducte │
│ │ │ ├─────────────────────────────┤
│ │ │ │1.4. Terminale GNL │
├─────────────────────┼──────────────┼─────────┴─────────────────────────────┤
│Ministerul │II. │2.1. Transportul rutier │
│Transporturilor şi │Transporturi ├───────────────────────────────────────┤
│Infrastructurii │ │2.2. Transportul feroviar │
│ │ ├───────────────────────────────────────┤
│ │ │2.3. Transportul aerian │
│ │ ├───────────────────────────────────────┤
│ │ │2.4. Transportul pe căi navigabile │
│ │ │interioare │
│ │ ├───────────────────────────────────────┤
│ │ │2.5. Transportul maritim pe distanţe │
│ │ │mici şi porturi │
└─────────────────────┴──────────────┴───────────────────────────────────────┘
*ST*
NOTĂ:
Prezenta listă este stabilită în concordanţă cu prevederile Directivei 2008/114/CE a Consiliului din 8 decembrie 2008 privind identificarea şi desemnarea infrastructurilor critice europene şi evaluarea necesităţii de îmbunătăţire a protecţiei acestora şi se completează pe măsura emiterii directivelor Uniunii Europene pentru desemnarea ICE.
ANEXA 2
PROCEDURA DE IDENTIFICARE
de către autorităţile publice responsabile de
infrastructuri critice care pot fi desemnate
drept infrastructuri critice naţionale/infrastructuri
critice europene (ICN/ICE)
I. Procedura de identificare de către autorităţile publice responsabile de infrastructuri care pot fi desemnate drept ICN
1. Autorităţile publice responsabile identifică infrastructurile critice care pot fi desemnate drept ICN prin parcurgerea următoarelor etape consecutive.
O potenţială ICN care nu satisface cerinţele uneia dintre următoarele etape este considerată non-ICN şi este exclusă din procedură.
2. O potenţială ICN care îndeplineşte cerinţele stabilite face obiectul următoarelor etape ale acestei proceduri.
3. Autoritatea publică responsabilă împreună cu proprietarii/operatorii/administratorii identifică potenţiale ICN, parcurgând următoarele etape:
a) etapa 1 - aplicarea criteriilor şi pragurilor critice sectoriale;
b) etapa 2 - evaluarea preliminară prin aplicarea definiţiei prevăzute la art. 3 lit. a) din ordonanţa de urgenţă;
c) etapa 3 - aplicarea criteriilor şi pragurilor critice intersectoriale;
d) etapa 4 - formularea propunerilor pentru desemnarea ICN.
II. Procedura de identificare de către autorităţile publice responsabile de infrastructuri care pot fi desemnate drept ICE
1. Autorităţile publice responsabile identifică infrastructurile critice care pot fi desemnate drept potenţiale ICE prin parcurgerea următoarelor etape consecutive.
2. O ICE potenţială care nu satisface cerinţele uneia dintre următoarele etape este considerată non-ICE şi este exclusă din procedură.
3. O ICE potenţială care îndeplineşte cerinţele stabilite face obiectul următoarelor etape ale acestei proceduri:
a) etapa 1 - autorităţile publice responsabile aplică ICN desemnate, criteriile sectoriale pentru a efectua o primă selecţie a ICE din cadrul unui sector;
b) etapa 2 - autorităţile publice responsabile aplică definiţia ICE, în temeiul art. 3 lit. b) din ordonanţa de urgenţă, potenţialei ICE identificate în cadrul primei etape. Importanţa impactului se determină fie prin utilizarea metodelor naţionale de identificare a ICE, fie în raport cu criteriile intersectoriale, la un nivel naţional corespunzător. În cazul unei infrastructuri care asigură un serviciu esenţial, se va ţine seama de disponibilitatea unor alternative, precum şi de durata perturbării/repunerii în funcţiune;
c) etapa 3 - autorităţile publice responsabile aplică elementul transfrontalier al definiţiei ICE, în temeiul art. 3 lit. b) din ordonanţa de urgenţă, potenţialei ICE care a trecut de primele două etape ale procedurii. O ICE potenţială care corespunde definiţiei face obiectul următoarei etape a procedurii. În cazul unei infrastructuri care asigură un serviciu esenţial, se va ţine seama de disponibilitatea unor alternative, precum şi de durata perturbării/repunerii în funcţiune;
d) etapa 4 - autorităţile publice responsabile aplică criterii intersectoriale potenţialelor ICE selectate. În cadrul criteriilor intersectoriale se ţine seama de gravitatea impactului şi, în cazul infrastructurilor care furnizează servicii esenţiale, de disponibilitatea unor alternative şi de durata perturbării/repunerii în funcţiune.
4. În procesul de identificare este suficientă îndeplinirea unui criteriu intersectorial pentru ca potenţiala ICE să treacă de această etapă.
5. O potenţială ICE care nu îndeplineşte criteriile intersectoriale nu este considerată ICE.
6. O potenţială ICE care a parcurs această procedură este comunicată doar statelor membre care pot fi afectate în mod semnificativ de ICE potenţială respectivă.
ANEXA 3
PROCEDURĂ
privind planul de securitate pentru operator
1. Prin planul de securitate pentru operator vor fi identificate elementele de infrastructură critică naţională/infrastructură critică europeană (ICN/ICE) şi soluţiile de securitate existente sau care sunt puse în aplicare pentru protecţia acestora.
2. Procedura privind planul de securitate pentru operator al ICN/ICE va acoperi cel puţin următoarele aspecte:
a) identificarea elementelor importante;
b) efectuarea unei analize de risc bazate pe scenarii de ameninţări majore, pe punctele vulnerabile ale fiecărui element şi pe impactul potenţial;
c) identificarea, selectarea şi stabilirea priorităţilor în ceea ce priveşte contramăsurile şi procedurile, făcându-se distincţie între măsurile permanente de securitate, care identifică investiţiile de securitate indispensabile şi mijloacele care sunt relevante pentru utilizarea în orice situaţie. În acest capitol vor fi incluse informaţii referitoare la măsuri de ordin general, cum sunt măsurile tehnice - inclusiv instalarea de mijloace de detectare, de control al accesului, de protecţie şi de prevenire -, măsuri organizatorice - inclusiv proceduri pentru gestionarea alertelor şi a crizelor -, măsuri de control şi verificare, comunicare, sensibilizare şi formare, măsuri de securitate graduale, care pot fi activate în funcţie de diferitele niveluri ale riscurilor şi ameninţărilor, precum şi măsuri în domeniul securităţii sistemelor de informaţii.
-----
BULETIN DE PRESĂ
CU ŢIGĂRI NETIMBRATE
În data de 25.11.2010, în jurul orelor 12.00, lucrătorii Poliţiei Staţiunii Băile Herculane în timp ce desfăşurau activităţi de supraveghere şi îndrumare a traficului rutier pe DN6, în zona Gării Băile Herculane, au oprit pentru control un autoturism.
În urma verificărilor efectuate s-a stabilit că autovehiculul a fost condus de G.CORNELIU, de 43 ani, din judeţul Dolj.
La controlul autoturismului a fost găsită cantitatea de 1494 pachete de ţigări netimbrate, pentru care nu poseda acte de provenienţă.
Conducătorului auto i s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de contrabandă, iar întreaga cantitate de ţigări a fost ridicată în vederea cercetării.
A DECEDAT DUPĂ CE S-A RĂSTURNAT ÎN ALBIA UNUI RÂU
În data de 25.11.2010, în jurul orelor 15.00, Poliţia Oraşului Oţelu Roşu a fost sesizată prin apelul unic de urgenţă 112, despre producerea unui accident rutier pe DJ684.
În urma cercetării la faţa locului s-a stabilit că în timp ce N.MARIUS-VIOREL, de 27 ani, din Ruschiţa, conducea un autoturism pe raza localităţii de domiciliu, nu a adaptat viteza de deplasare într-o curbă, a încercat să evite un câine, a pierdut controlul autovehiculului şi s-a răsturnat în albia Pârâului Rusca, la un nivel de aproximativ trei metri faţă de nivelul părţii carosabile.
Conducătorul auto a decedat în urma accidentului, iar cadavrul a fost depus la Morga Spitalului Orăşenesc Oţelu Roşu în vederea efectuării necropsiei şi stabilirii cauzelor morţii.
COLIZIUNE ÎNTRE UN AUTOTRACTOR ŞI O AUTOUTILITARĂ
În data de 25.11.2010, în jurul orelor 15.00, în timp ce M.VELYAN, de 57 ani, cetăţean bulgar, în timp ce conducea o autoutilitară pe strada Calea Severinului din Caransebeş, din direcţia Orşova spre Caransebeş, din cauza oboselii, a pierdut controlul volanului, a pătruns pe contrasens şi a intrat în coliziune cu un autotractor. Autotractorul a fost condus regulamentar de T.ION de 39 ani, din Drobeta Turnu Severin.
În urma accidentului a rezultat rănirea gravă a conducătorului de cetăţenie bulgară, care a fost internat la Spitalul Municipal Caransebeş.
Ambii conducători auto au fost testaţi cu aparatul alcooltest, rezultatele fiind negative.
În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de vătămare corporală din culpă.
A FOST IDENTIFICAT
În urma activităţilor desfăşurate de poliţişti ai Serviciului Rutier împreună cu lucrători din cadrul Poliţiei Municipiului Caransebeş s-a reuşit identificarea şi depistarea suspectului unui accident rutier produs în data de 22.11.2010, soldat cu rănirea unei tinere, acesta fiind L.CRISTIAN de 28 ani, din comuna Păltiniş.
În data de 22.11.2010, în jurul orelor 17.30, S.E. de 17 ani, din Caransebeş, s-a angajat în traversarea neregulamentară a străzii N.Bălcescu din localitatea de domiciliu, şi a fost lovită de un autoturism. În urma accidentului a rezultat rănirea tinerei care a fost transportată la Spitalul de Urgenţă Caransebeş unde a rămas internată.
Conducătorul auto a părăsit locul accidentului fără acordul poliţiei.
Pe numele suspectului poliţiştii au întocmit un dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de vătămare corporală gravă şi părăsirea locului accidentului de către conducătorul auto implicat într-un accident rutier în urma căruia a rezultat vătămarea corporală unei persoane fără încuviinţarea poliţiei.
În data de 25.11.2010 tânărul a fost reţinut pentru o perioadă de 24 de ore urmând ca în cursul zilei de astăzi să fie prezentat Judecătoriei Caransebeş cu propunere de arestare preventivă.
PURTĂTOR DE CUVÂNT
Agent de poliţie
CĂRBUNARU ANCUŢA-RAMONA
miercuri, 24 noiembrie 2010
BULETIN DE PRESĂ
FĂRĂ PERMIS DE CONDUCERE
În data de 23.11.2010, în jurul orelor 10.00, lucrători din cadrul Biroului Rutier Caransebeş l-au depistat pe C.ŞANDOR, de 32 ani, din Reşiţa, în timp ce conducea un autoturism pe raza localităţii Copăcele, fără a poseda permis de conducere.
Conducătorului auto i-a fost întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de „conducerea unui autovehicul pe drumurile publice de către o persoană, fără a poseda permis de conducere”.
SUSPECŢI DE FURT IDENTIFICAŢI DE POLIŢIŞTI
În data de 23.11.201, lucrătorii Postului de Poliţie Transporturi Feroviare Reşiţa, în urma activităţilor efectuate, au reuşit identificarea a patru suspecţi în săvârşirea a patru furturi de cablu din reţeaua de telecomunicaţii, înregistrate iniţial cu autori necunoscuţi.
Cei patru sunt S.ILIE, de 24 ani, B.ISTVAN, de 25 ani, O.DĂNUŢ, de 24 ani, toţi din Reşiţa şi F.LAYAŞ, de 31 ani, din judeţul Satu Mare. Suspecţii se deplasau pe calea ferată, tăiau cablul cu un ferăstrău electric, iar cantitatea de cupru rezultată din fire au predat-o la diferite centre de colectare a deşeurilor feroase şi neferoase.
Prejudiciul creat este în valoare de aproximativ 9700 lei.
Celor patru poliţiştii le-au întocmit dosare penale.
CU ALCOOLEMIE LA VOLAN
În data de 24.11.2010, în jurul orei 00.30, lucrători din cadrul Poliţiei Municipiului Reşiţa - Biroul Rutier, în timp ce desfăşurau activităţi de supraveghere şi îndrumare a traficului rutier pe Bulevardul Revoluţia din Decembrie, au oprit pentru control un autoturism.
În urma verificărilor efectuate s-a stabilit că autovehiculul a fost condus de L.GHEORGHE, în vârstă de 31 ani, din Caraşova.
La testarea cu aparatul alcooltest a conducătorului auto a rezultat o concentraţie de 0,65 mg/l alcool pur in aerul expirat, fiind condus la Spitalul de Urgenta Reşiţa pentru recoltarea de probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei.
Poliţiştii i-au întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge.
PURTĂTOR DE CUVÂNT
Agent de poliţie
CĂRBUNARU ANCUŢA-RAMONA
Comunicat de presă
„Victorie în lupta privind recunoaşterea dreptului poliţiştilor
de a desfăşura şi alte activităţi din sectorul privat!”
Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor „Pro Lex” a făcut demersuri pentru ca poliţiştii să poată lucra şi în alte domenii, similar colegilor din Germania, Olanda sau Italia.
Deşi prevederile art. 52 din Legea nr. 330/2009, respectiv art. 96 alin (1) din Legea nr. 161/2003 sunt clare sub acest aspect, iar Agenţia Naţională de Integritate a confirmat dreptul poliţiştilor de a lucra şi în sectorul privat, conducerea Ministerului Administraţiei şi Internelor s-a opus, motivând că nu se aplică şi poliţiştilor.
„Pro Lex” nu a abandonat această problemă şi a formulat acţiune în instanţă pentru constatarea dreptului, iar pe de altă parte, a susţinut reglementarea, fără echivoc a incompatibilităţii funcţionarilor publici cu statut special (poliţişti) în cadrul comisiei de lucru de la Ministerul Muncii, însǎrcinatǎ cu elaborarea proiectului de modificare a legii cadru de salarizare.
Alăturat vă reproducem aliniatul (1) al articolului 96 din proiectul de modificare a legii cadru de salarizare, pentru care Guvernul îşi va asuma răspunderea în Parlament:
„Funcţionarii publici şi funcţionarii publici cu statut special pot exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice, al creaţiei literar-artistice. Funcţionarii publici şi funcţionarii publici cu statut special pot exercita funcţii în alte domenii de activitate din sectorul privat, care nu sunt în legătură directă sau indirectă cu atribuţiile exercitate ca funcţionar public sau funcţionar public cu statut special potrivit fişei postului.”
Contact:
Preşedinte, Lincu Vasile, tel. 0728.788.000, 0761.788.000
marți, 23 noiembrie 2010
COMUNICAT Strategia de securitate internă a UE
Comisarul european pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmstrom, a anunţat, la sfîrşitul săptămînii trecute, în faţa jurnaliştilor specializaţi în probleme de securitate, finalizarea de către Comisia Europeană a Strategiei de securitate internă a UE. Asociaţia Română a Specialiştilor în Securitate a fost singura instituţia din România invitată să participe la dezbaterile ce au precedat lansarea strategiei.
Aceasta include măsuri comune de:
- combatere a reţelelor infracţionale şi teroriste
- combatere a criminalităţii cibernetice;
- consolidare a securităţii frontierelor;
- gestionare a situaţiilor de criză.
Prezenta strategie introduce o abordare comună privind răspunsul la ameninţările şi provocările cu care UE se va confrunta în domeniul securităţii.
Obiective majore şi măsuri pentru realizarea acestotra:
1. Destructurarea reţelelor infracţionale internaţionale care ameninţă statele membre. Măsuri:
- punerea sub sechestru şi confiscarea profiturilor şi activelor provenite din săvârşirea de infracţiuni (2011);
- utilizarea registrelor cu numele pasagerilor în UE (2011);
- monitorizarea şi acordarea de asistenţă statelor membre în ceea ce priveşte combaterea corupţiei (2011).
2. Prevenirea terorismului şi combaterea radicalizării şi a recrutării de militanţi islamişti. Măsuri:
- elaborarea unei politici pentru extragerea şi analizarea datelor de mesagerie financiară în cadrul UE;
- programul de urmărire a finanţărilor în scopuri teroriste (TFTP UE) (2011);
- înfiinţarea unei reţele europene comune pentru creşterea gradului de informare a publicului cu privire la radicalizare şi adoptarea unor măsuri pentru a combate propaganda extremistă violentă (2011);
- consolidarea politicii UE de securitate a transporturilor (2011).
3. Creşterea nivelului de securitate pentru cetăţeni şi întreprinderi în spaţiul cibernetic. Măsuri:
- înfiinţarea unui centru al UE de combatere a criminalităţii cibernetice (2013);
- crearea unei reţele de echipe de intervenţie în caz urgenţă informatică (2012);
- înfiinţarea unui sistem european de alertă şi schimb de informaţii – EISAS, (2013).
4. Consolidarea securităţii frontierelor. Măsuri:
- înfiinţarea Sistemului european de supraveghere a frontierelor – EUROSUR, (2011);
- identificarea “punctelor sensibile” la frontierele externe (2011);
- elaborarea de rapoarte comune privind traficul de persoane, filierele de imigraţie clandestină şi traficul de mărfuri ilegale (2011).
5. Creşterea capacităţii Europei de gestionare a situaţiilor de crize şi dezastre. Măsuri:
- înaintarea unei propuneri privind punerea în aplicare a clauzei de solidaritate (2011);
- înaintarea unei propuneri privind dezvoltarea unei capacităţi europene de răspuns în situaţii de urgenţă (2011);
- definirea unei politici de gestionare a riscului (2014).
Anual, Comisia Europeană va prezenta Parlamentului European şi Consiliului de Miniştri un raport privind progresele înregistrate.
Un rol-cheie în punerea în aplicare a strategiei comune îl va avea Comitetul permanent pentru cooperarea operaţională în domeniul securităţii interne (COSI), care va avea sprijinul Comisiei.
vineri, 12 noiembrie 2010
ARSS CERE INTERZICEREA MAGAZINELOR CARE COMERCIALIZEAZĂ PLANTE ETNOBOTANICE
COMUNICAT DE PRESA
12 noiembrie 2010
ARSS CERE INTERZICEREA MAGAZINELOR CARE COMERCIALIZEAZĂ PLANTE ETNOBOTANICE
Asociaţia Română a Specialiştilor în Securitate, organizaţie non-guvernamentală ce reuneşte specialişti în domeniul securităţii, considera substantele halucinogene, de orice fel ar fi acestea, un atac si o amenintare directa la adresa securitatii nationale prin vulnerabilizarea resursei umane a societatii romanesti. Cerem autoritatilor statului sa ia masuri imediate si ferme de interzicere a comercializarii acestora.
România are deja peste 3.000 de consumatori de plante "etnobotanice", iar unii dintre ei au ajuns la spital din cauza "ierburilor". Magazinele care vînd plantele au apărut ca ciupercile, în primul rînd pentru că legea le-a permis şi, în al doilea rînd, pentru că din ce în ce mai mulţi tineri sînt tentaţi să experimenteze senzaţii noi. Controalele făcute de poliţişti s-au lăsat, la nivel naţional, cu peste 20 de dosare penale. Şi asta pentru că, în urma analizelor de laborator, specialiştii au descoperit în aceste plante substanţe mai puternice chiar decît canabisul. Alte produse conţin chiar THC, o substanţă inclusă pe lista drogurilor de risc.
În timp ce în ţări ca Germania, Franţa, Irlanda, Suedia şi chiar Olanda, plantele halucinogene sînt interzise, românii încă mai lucrează la proiectul de lege, care are, deocamdată, doar votul senatorilor. Îl aşteaptă şi pe cel al deputaţilor. În aceste condiţii, vă rugăm să faceţi apel la toate mijloacele legale, în baza statutului descentralizării administrativ-teritoriale şi să interziceţi funcţionarea pe teritoriul Romaniei a magazinelor ce comercializează plante halucinogene.
Conducerea ARSS
12 noiembrie 2010
ARSS CERE INTERZICEREA MAGAZINELOR CARE COMERCIALIZEAZĂ PLANTE ETNOBOTANICE
Asociaţia Română a Specialiştilor în Securitate, organizaţie non-guvernamentală ce reuneşte specialişti în domeniul securităţii, considera substantele halucinogene, de orice fel ar fi acestea, un atac si o amenintare directa la adresa securitatii nationale prin vulnerabilizarea resursei umane a societatii romanesti. Cerem autoritatilor statului sa ia masuri imediate si ferme de interzicere a comercializarii acestora.
România are deja peste 3.000 de consumatori de plante "etnobotanice", iar unii dintre ei au ajuns la spital din cauza "ierburilor". Magazinele care vînd plantele au apărut ca ciupercile, în primul rînd pentru că legea le-a permis şi, în al doilea rînd, pentru că din ce în ce mai mulţi tineri sînt tentaţi să experimenteze senzaţii noi. Controalele făcute de poliţişti s-au lăsat, la nivel naţional, cu peste 20 de dosare penale. Şi asta pentru că, în urma analizelor de laborator, specialiştii au descoperit în aceste plante substanţe mai puternice chiar decît canabisul. Alte produse conţin chiar THC, o substanţă inclusă pe lista drogurilor de risc.
În timp ce în ţări ca Germania, Franţa, Irlanda, Suedia şi chiar Olanda, plantele halucinogene sînt interzise, românii încă mai lucrează la proiectul de lege, care are, deocamdată, doar votul senatorilor. Îl aşteaptă şi pe cel al deputaţilor. În aceste condiţii, vă rugăm să faceţi apel la toate mijloacele legale, în baza statutului descentralizării administrativ-teritoriale şi să interziceţi funcţionarea pe teritoriul Romaniei a magazinelor ce comercializează plante halucinogene.
Conducerea ARSS
joi, 11 noiembrie 2010
„O casă sigură, o viaţă în plus”
Campania „O casă sigură, o viaţă în plus”, iniţiată la nivel naţional de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, continuă să se desfăşoare în şcolile şi grădiniţele din judeţul Caraş-Severin.
Astăzi, 11 noiembrie a.c., angajaţi ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „SEMENIC” Caraş-Severin - compartimentului Pregătirea Populaţiei - participă la activităţi educative organizate la Şcoala cu clasele I-VIII nr. 5 din Reşiţa (ora 09.30), Şcoala cu clasele I-IV şi Grădiniţa din Secu (ora 10.30). Cu această ocazie vor fi organizate jocuri interactive şi vor fi prezentate materiale video prin care se exemplifică ce înseamnă riscul de incendiu, dar şi ce este un cutremur.
Obiectivele principale ale campaniei „O casă sigură, o viaţă în plus” sunt: reducerea numărului de victime în urma incendiilor, conştientizarea cauzelor şi împrejurărilor favorizante ale incendiilor, crearea spiritului preventiv, cunoaşterea modului de apelare a Dispeceratului 112, cunoaşterea şi exersarea modului de comportare în cazul producerii unui incendiu
INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE
Contact:
Plt. Anca BALINT
ŞI BĂUT ŞI FĂRĂ PERMIS DE CONDUCERE LA VOLANUL UNEI AUTOUTILITARE
În data de 10.11.2010, în jurul orelor 14.30, lucrători din cadrul Biroului Rutier Caransebeş în timp ce desfăşurau activităţi de supraveghere şi îndrumare a traficului rutier pe Calea Severinului din municipiu, au oprit pentru control o autoutilitară cu numere de înmatriculare provizorii.
În urma verificărilor efectuate s-a stabilit că autovehiculul a fost condus de G. CONSTANTIN CRISTIAN, în vârstă de 39 ani, domiciliat în localitatea Oţeleni, judeţul Iaşi, fără a poseda permis de conducere.
La testarea cu aparatul alcooltest a conducătorului auto a rezultat o concentraţie de 0,41 mg/l alcool pur în aerul expirat, fiind condus la Spitalul Municipal Caransebeş unde i-au fost recoltate probe biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.
Poliţiştii i-au întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană fără a deţine permis de conducere şi conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge.
PURTĂTOR DE CUVÂNT
Agent de poliţie
CĂRBUNARU ANCUŢA-RAMONA
miercuri, 10 noiembrie 2010
Mină antipersonal, la Marga
Echipa pirotehnică a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „SEMENIC” al judeţului Caraş-Severin a intervenit marţi, 10 noiembrie a.c., în localitatea Marga, într-o acţiune de asanare a teritoriului de muniţie neexplodată.
Ajunsă la faţa locului, echipa ISU a constatat că este vorba despre o mină antipersonal (corp gol) găsită de un bărbat în pădurea de pe raza localităţii Marga.
Având în vedere faptul că, în acest caz, mina nu prezenta nici un pericol, acţiunea s-a încheiat fără incidente.
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „SEMENIC” Caraş-Severin reaminteşte populaţiei faptul că muniţia sau elementele de muniţie găsite nu trebuie atinse sau mişcate. Pentru ridicarea lor trebuie solicitate, prin Serviciul unic de apel 112, echipele specializate.
INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE
Contact:
Plt. Anca BALINT
luni, 8 noiembrie 2010
„Sfârşit de săptămână, la ISU SEMENIC”
Sâmbătă, 06.11.2010
Trei echipaje de pompieri militari şi voluntari au intervenit pentru localizarea şi lichidarea unui incendiu izbucnit la o casă particulară din oraşul Anina. În ciuda efortului depus de pompieri locuinţa nu a mai putut fi salvată. Cauza probabilă de aprindere o constituie un scurtcircuit electric.
Efective din cadrul Secţiei de Pompieri Moldova Nouă au intervenit, pe DN 57, pentru stingerea unui incendiu izbucnit la un camion încărcat cu două tone de rumeguş. Potrivit observaţiilor, făcute la faţa locului, incendiul a pornit de la un scurtcircuit produs la un conductor electric. Nu au fost înregistrate victime.
Pe raza localităţii Cornuţel exista riscul ca un incendiu de litieră să devină unul de pădure. Pentru limitarea focului au acţionat pompieri militari din cadrul Detaşamentului Caransebeş.
Duminică, 07.11.2010
Secţia de Pompieri Moldova Nouă a intervenit la stingerea unui incendiu la vegetaţie uscată ce a afectat două hectare de teren şi punea în pericol câteva livezi cu pomi fructiferi. Incendiul se manifesta în zona str. Nicolae Bălcescu din oraşul Moldova Nouă.
La Rusca Teregova, urmare a unei acţiuni intenţionate de incendiere a unei clăi fân, exista riscul de extindere a focului şi la o întreagă gospodărie. Incendiul a fost lichidat fără probleme deosebite. Organele abilitate efectuează cercetări pentru identificarea autorului.
INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE
Contact: Plt. Anca BALINT
marți, 2 noiembrie 2010
Incendii din neglijenţă
În prima zi a lunii noiembrie Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „SEMENIC” al judeţului Caraş-Severin a fost solicitat să intervină pentru stingerea a cinci incendii de vegetaţie uscată. Au fost afectate, în total, peste 23 de hecatare de păşuni şi mirişti. În localitatea Brădişoru de Jos exista riscul de extindere a focului la litiera unei păduri. Alte localităţi în care s-au manifestat astfel de incendii au fost muncipiile Reşiţa (două incendii în zona Valea Domanului în care au fost afectate 5 ha, respectiv 3 ha) şi Caransebeş (5 ha – str. Miron Costea şi 200 mp – str. Sebeşului).
Tot ieri, în localitatea Broşteni, de lângă Oraviţa, un foc aprins cu intenţia de a arde resturi vegetale s-a extins la o magazie de lemne şi a pus în pericol acoperişul unei fântâni, iar în municipiul Caransebeş, urmare a unor lucrări de dezafectare executate la o fostă hală de prelucrare material lemnos, a izbucnit un incendiu în care a ars rumeguş pe o suprafaţă de aproximativ 25 mp.
INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE
Plt. Ancuţa BALINT
BULETIN DE PRESĂ
S-AU ALES CU DOSAR PENAL PENTRU CĂ AU ÎNCERCAT SĂ SUSTRAGĂ UN CABLU
În data de 01.11.2010, în jurul orelor 07.30, lucrătorii Postului de poliţie Transporturi Feroviare Reşiţa, cu ocazia executării serviciului de patrulare pe ruta Reşiţa - Caransebeş, i-au surprins pe B.PETRICĂ de 54 ani, din judeţul Neamţ şi B.FLORIN de 18 ani, din Reşiţa, în timp ce încercau să sustragă un cablu de telecomunicaţii pentru a-l vinde.
Celor doi li s-a întocmit dosar penal, fiind cercetaţi în stare de libertate, pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă de furt calificat.
A SFÂRŞIT CĂLCAT DE O CĂRUŢĂ
În data de 01.11.2010, în jurul orelor 13.30, lucrătorii Postului de Poliţie Bolvaşniţa, au fost sesizaţi telefonic despre faptul că un bărbat a căzut dintr-o căruţă şi a decedat.
În urma cercetărilor efectuate de echipa operativă deplasată la faţa locului s-a stabilit că M.NICOLAE în vârstă de 78 ani, din Vârciorova, în timp ce se întorcea cu o căruţa încărcată cu fân, a căzut fiind călcat de roţile utilajului. În momentul producerii incidentului, bărbatul era însoţit de soţia sa care se deplasa în spatele căruţei.
În urma efectuării necropsiei, medicul legist va stabili cu exactitate cauzele decesului.
ARESTAT PENTRU VĂTĂMARE CORPORALĂ GRAVĂ
În data de 31.10.2010, în jurul orelor 15.00, Poliţia Oraşului Oraviţa a fost sesizată prin apelul unic de urgenţă 112 despre faptul că un bărbat a fost lovit cu un corp ascuţit în picior în timp ce se afla într-un local din oraş.
Echipa operativă deplasată la faţa locului, în urma cercetărilor efectuate, a stabilit că C.DOREL FLORIN în vârstă de 30 ani, din Oraviţa, în timp ce se afla la o masă dintr-un local împreună cu B.ILIE de 34 ani, din Oraviţa şi alte două persoane, în urma unor discuţii contradictorii cu B.ILIE, a părăsit pentru câteva momente incinta localului. După ce a revenit, C.DOREL FLORIN a scos din buzunar un obiect contondent ascuţit şi l-a lovit pe B.ILIE în zona femurală, provocându-i leziuni ce i-au pus în pericol viaţa.
Victima a fost transportată la Spitalul Oraviţa şi ulterior la Spitalul Judeţean Timişoara.
În data de 31.10.2010 poliţiştii au emis pe numele suspectului o ordonanţă de reţinere pentru o perioadă de 24 de ore, iar în urma prezentării acestuia Judecătoriei Oraviţa, instanţa a decis arestarea preventivă a lui C.DOREL FLORIN pe o perioadă de 29 zile, pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală gravă.
În prezent, bărbatul se află în Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă din cadrul I.P.J.Caraş-Severin.
PURTĂTOR DE CUVÂNT
Agent de poliţie
CĂRBUNARU ANCUŢA-RAMONA
În data de 01.11.2010, în jurul orelor 07.30, lucrătorii Postului de poliţie Transporturi Feroviare Reşiţa, cu ocazia executării serviciului de patrulare pe ruta Reşiţa - Caransebeş, i-au surprins pe B.PETRICĂ de 54 ani, din judeţul Neamţ şi B.FLORIN de 18 ani, din Reşiţa, în timp ce încercau să sustragă un cablu de telecomunicaţii pentru a-l vinde.
Celor doi li s-a întocmit dosar penal, fiind cercetaţi în stare de libertate, pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă de furt calificat.
A SFÂRŞIT CĂLCAT DE O CĂRUŢĂ
În data de 01.11.2010, în jurul orelor 13.30, lucrătorii Postului de Poliţie Bolvaşniţa, au fost sesizaţi telefonic despre faptul că un bărbat a căzut dintr-o căruţă şi a decedat.
În urma cercetărilor efectuate de echipa operativă deplasată la faţa locului s-a stabilit că M.NICOLAE în vârstă de 78 ani, din Vârciorova, în timp ce se întorcea cu o căruţa încărcată cu fân, a căzut fiind călcat de roţile utilajului. În momentul producerii incidentului, bărbatul era însoţit de soţia sa care se deplasa în spatele căruţei.
În urma efectuării necropsiei, medicul legist va stabili cu exactitate cauzele decesului.
ARESTAT PENTRU VĂTĂMARE CORPORALĂ GRAVĂ
În data de 31.10.2010, în jurul orelor 15.00, Poliţia Oraşului Oraviţa a fost sesizată prin apelul unic de urgenţă 112 despre faptul că un bărbat a fost lovit cu un corp ascuţit în picior în timp ce se afla într-un local din oraş.
Echipa operativă deplasată la faţa locului, în urma cercetărilor efectuate, a stabilit că C.DOREL FLORIN în vârstă de 30 ani, din Oraviţa, în timp ce se afla la o masă dintr-un local împreună cu B.ILIE de 34 ani, din Oraviţa şi alte două persoane, în urma unor discuţii contradictorii cu B.ILIE, a părăsit pentru câteva momente incinta localului. După ce a revenit, C.DOREL FLORIN a scos din buzunar un obiect contondent ascuţit şi l-a lovit pe B.ILIE în zona femurală, provocându-i leziuni ce i-au pus în pericol viaţa.
Victima a fost transportată la Spitalul Oraviţa şi ulterior la Spitalul Judeţean Timişoara.
În data de 31.10.2010 poliţiştii au emis pe numele suspectului o ordonanţă de reţinere pentru o perioadă de 24 de ore, iar în urma prezentării acestuia Judecătoriei Oraviţa, instanţa a decis arestarea preventivă a lui C.DOREL FLORIN pe o perioadă de 29 zile, pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală gravă.
În prezent, bărbatul se află în Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă din cadrul I.P.J.Caraş-Severin.
PURTĂTOR DE CUVÂNT
Agent de poliţie
CĂRBUNARU ANCUŢA-RAMONA
Abonați-vă la:
Postări (Atom)