Intervenţia a fost solicitată de către conducerea Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Iaşi.
Biroul de Presă
Se afișează postările cu eticheta ISU. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta ISU. Afișați toate postările
joi, 10 ianuarie 2013
COMUNICAT DE PRESĂ
Intervenţia a fost solicitată de către conducerea Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Iaşi.
Biroul de Presă
marți, 8 ianuarie 2013
COMUNICAT DE PRESĂ
Un detaşament de militari, cu un autocamion DAC 665T, a intervenit marţi, 8 ianuarie, începând cu ora 10.30, pentru deblocarea unei ambulanţe care a fost înzăpezită pe raza localităţii Pogana, judeţul Vaslui.
Cei 19 militari din Regimentul 52 Artilerie Mixtă, de la Bârlad, vor sprijini ambulanţa pentru a prelua un pacient cu afecţiuni medicale grave din localitatea Cristeşti, comuna Puieşti.
De asemenea, pe traseul de deplasare, militarii vor debloca şi alte autoturisme blocate de căderile masive de zăpadă.
Misiunea este efectuată la solicitarea ISU Vaslui.
În sprijinul populaţiei afectate de vremea nefavorabilă, structura de specialitate a Statului Major General monitorizează permanent situaţia meteorologică şi coordonează acţiunile de pregătire şi intervenţie a forţelor şi mijloacelor M.Ap.N.
Biroul de Presă
Cei 19 militari din Regimentul 52 Artilerie Mixtă, de la Bârlad, vor sprijini ambulanţa pentru a prelua un pacient cu afecţiuni medicale grave din localitatea Cristeşti, comuna Puieşti.
De asemenea, pe traseul de deplasare, militarii vor debloca şi alte autoturisme blocate de căderile masive de zăpadă.
Misiunea este efectuată la solicitarea ISU Vaslui.
În sprijinul populaţiei afectate de vremea nefavorabilă, structura de specialitate a Statului Major General monitorizează permanent situaţia meteorologică şi coordonează acţiunile de pregătire şi intervenţie a forţelor şi mijloacelor M.Ap.N.
Biroul de Presă
miercuri, 12 decembrie 2012
Timiş: Un puternic incendiu, urmat de explozii, a distrus mai multe firme
Pagubele sunt foarte mari, dar nu au existat victime.
Pentru lichidarea incendiului, care a durat mai bine de cinci ore, au intervenit şapte autospeciale ale pompierilor, dar şi echipaje ale Aquatim şi voluntarii Salvo ai primăriei, pentru alimentarea cu apă.
Din primele date ale pompierilor, se pare că incendiul ar fi izbucnit de la un scurt-circuit, flăcările au cuprins hala de tâmplărie, apoi depozitul de cauciucuri şi s-a extins ulterior la spaţiile unde se aflau materiale combustibile, vopsele şi cauciucuri.
Pompierii au reuşit să salveze câteva sute de cauciucuri, dar marea parte din acestea au rămas în depozit şi au ars, iar tuburile de oxigen au explodat şi întregul acoperiş s-a prăbuşit.
Incendiul a fost anunţat la serviciul de urgenţă 112 de către un trecător, care a observat flăcările.
'ISU Banat a fost solicitat marţi seara, în jurul orei 22,00, pentru a interveni la un incendiu izbucnit la o hală în care se aflau mai mulţi operatori economici. (...). Hala are o suprafaţă de aproximativ 1.000 de metri pătraţi, iar incendiul s-a propagat rapid datorită materialelor combustibile aflate în interior: vopsele, mobilier şi anvelope. Au fost evacuate mai multe autoturisme şi anvelope din service-ul din hală', a declarat, miercuri, Diana Sindia Vlaia, purtător de cuvânt al ISU Banat.
Pompierii timişoreni au fost ajutaţi şi de colegii lor din Buziaş şi din Pişchia.
marți, 11 decembrie 2012
SITUAŢII URGENŢĂ: Grupa Operativă coordonează acţiunile în cazuri generate de fenomenele periculoase
"Având în vedere avertizarea meteorologică emisă de Administraţia Naţională de Meteorologie pentru perioada următoare şi măsurile stabilite în ultimele şedinţe ale Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, începând de maţi, ora 11.00, la sediul central al ministerului funcţionează Grupa Operativă a Ministerului Administraţiei şi Internelor, cu reprezentanţi ai Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, Poliţiei, Jandarmeriei, Poliţiei de Frontieră şi Inspectoratului General de Aviaţie", precizează, marţi, Biroul de presă al MAI.
Grupa Operativă funcţionează sub coordonarea şefului Centrului Operaţional Naţional din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă. Aceasta va coordona, în sistem integrat, participarea structurilor ministerului la gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de fenomenele meteorologice periculoase, specifice acestei perioadei de iarnă.
În acest context, la nivelul structurilor ministerului vor fi constituite rezerve de intervenţie cu personal şi mijloace specializate, în măsură să acţioneze, la ordin, în sprijinul autorităţilor administraţiei publice locale şi populaţiei din zonele afectate, pentru limitarea şi înlăturarea efectelor situaţiilor de urgenţă.
Jumătatea de sud a ţării şi Moldova se află de marţi, ora 12.00, până miercuri, la aceeaşi oră, sub cod galben de ninsori abundente, intensificări ale vântului şi viscol, potrivit unei atenţionări emise luni de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).
Meterorologii avertizează că, în intervalul menţionat, va ninge în majoritatea regiunilor vizate de atenţionare.
Potrivit ANM, ninsorile vor fi mai consistente în primele ore ale intervalului în Banat şi Oltenia, apoi în Muntenia şi Moldova. În Dobrogea, precipitaţiile vor fi mixte, favorizând producerea de polei.
Cantităţile de precipitaţii vor depăşi local 15-20 de litri pe metru pătrat şi, izolat, în sud-est, 25-30 de litri pe metru pătrat.
Vântul va avea intensificări mai ales spre seara şi noaptea, depăşind temporar, la rafală, 50-60 de kilometri pe oră, viscolind zăpada, se mai precizează în atenţionare.
Potrivit directorului ANM, Ion Sandu, cantităţi mari de zăpadă sunt aşteptate până miercuri la ora 20.00.
La jumătatea săptămânii, în Bucureşti vor fi înregistrate, pe timpul nopţii, temperaturi de până la minus 20 grade Celsius.
luni, 10 decembrie 2012
Mehedinţi: Lucrătorii ISU au intervenit pentru salvarea echipajului unei ambulanţe înzăpezită
Purtătorul de cuvânt al ISU Mehedinţi, Ramona Nistor, a declarat pentru AGERPRES că autovehiculul în care se afla un echipaj format din medic şi şofer trebuia să ajungă la un pacient, dar a rămas înzăpezit între localităţile Livezile şi Izvorălul de Jos.
'La faţa locului a fost trimis un autovehicul cu dublă tracţiune de la Staţia ISU din oraşul Vânju Mare. Ambulanţa a fost tractată şi ajutată să ajungă la destinaţie', a precizat Nistor.
Potrivit sursei citate, operaţiunea respectivă a durat aproximativ o oră, iar viaţa pacientului nu a fost pusă în pericol.
miercuri, 5 decembrie 2012
Hunedoara: Situaţiile de urgenţă vor fi gestionate dintr-un centru special de comandă
Deva, 5 dec /Agerpres/ - Intervenţiile la
accidente sau la alte situaţii de urgenţă, cum ar calamităţile naturale, vor fi
gestionate dintr-un centru special de comandă amplasat într-o clădire ridicată
din fonduri ale Consiliului Judeţean Hunedoara, spaţiul fiind inaugurat
miercuri, în curtea Centrului Militar Judeţean din Deva.
În cursul anului viitor, centrul va fi dotat cu echipamente moderne de comunicaţie, inclusiv cu monitoare TV ce vor prelua imagini video din principalele oraşe ale judeţului Hunedoara sau de pe principalele artere de circulaţie.
'În cadrul acestui centru de management al situaţiilor de urgenţă vor fi preluate toate apelurile de urgenţă venite din judeţul Hunedoara. Maşinile de intervenţie aflate pe teren vor fi dotate cu GPS şi vor fi coordonate din camera de comandă a centrului. Pe un perete de monitoare vom primi imagini din principalele intersecţii şi oraşe', a declarat preşedintele CJ Hunedoara, Mircea Ioan Moloţ, cu ocazia inaugurării clădirii.
Potrivit acestuia, autorităţile judeţene vor face demersurile necesare pentru ca Serviciul SMURD şi Ambulanţa să dispună de un elicopter care va interveni în cazul unor urgenţe majore.
Centrul judeţean pentru managementul situaţiilor de urgenţă este un proiect al CJ Hunedoara, preluat după modelele celor din Târgu Mureş şi Bucureşti. Clădirea este structurată pe parter şi etaj, având o suprafaţă de 1.800 de metri pătraţi.
Investiţia a fost finanţată din fondurile bugetare ale CJ Hunedoara şi a costat cinci milioane de lei, inclusiv TVA.
În cursul anului viitor, centrul va fi dotat cu echipamente moderne de comunicaţie, inclusiv cu monitoare TV ce vor prelua imagini video din principalele oraşe ale judeţului Hunedoara sau de pe principalele artere de circulaţie.
'În cadrul acestui centru de management al situaţiilor de urgenţă vor fi preluate toate apelurile de urgenţă venite din judeţul Hunedoara. Maşinile de intervenţie aflate pe teren vor fi dotate cu GPS şi vor fi coordonate din camera de comandă a centrului. Pe un perete de monitoare vom primi imagini din principalele intersecţii şi oraşe', a declarat preşedintele CJ Hunedoara, Mircea Ioan Moloţ, cu ocazia inaugurării clădirii.
Potrivit acestuia, autorităţile judeţene vor face demersurile necesare pentru ca Serviciul SMURD şi Ambulanţa să dispună de un elicopter care va interveni în cazul unor urgenţe majore.
Centrul judeţean pentru managementul situaţiilor de urgenţă este un proiect al CJ Hunedoara, preluat după modelele celor din Târgu Mureş şi Bucureşti. Clădirea este structurată pe parter şi etaj, având o suprafaţă de 1.800 de metri pătraţi.
Investiţia a fost finanţată din fondurile bugetare ale CJ Hunedoara şi a costat cinci milioane de lei, inclusiv TVA.
sâmbătă, 17 noiembrie 2012
NOTA REDACŢIEI
BMTF consideră complet DEPLASATE şi ABERANTE acuzaţiile aduse jurnaliştilor acreditaţi cum că: „Afectează imaginea Poliţiei Române prin faptul că, imediat după anunţarea jurnaliştilor de către ISU, aceştia deja solicită informaţii suplimentare Poliţiei, care nu le deţine pînă la ajungerea şi cercetarea la faţa locului. Acest lucru conduce la ideea lipsei de intervenţie rapidă a poliţiei, a neprofesionalismului şi mai grav se reproșează polițiștilor lipsa de transparenţă prin faptul că ei nu anunţă despre producerea acestor evenimente aşa cum o fac cei de la ISU. În cazul accidentelor rutiere, reprezentanţii poliţiei sînt surprinşi de mediatizarea unor astfel de evenimente, pînă ca solicitarea să ajungă la poliţişti, astfel că purtătorii de cuvînt sînt sunaţi de reprezentanţi mass-media şi le sînt solicitate intervenţii tv, pentru a da primele date cu privire la incident, şi puşi în situţia în care par nepregătiţi sau neinformaţi, sau li se cer să confirme datele prezentate de reprezentanţii ISU.
BMTF se consideră LEZATĂ PROFESIONAL şi PROTESTEAZĂ în mod public faţă de această încălcare flagrantă a drepturilor la informare ale opiniei publice, precum şi faţă de nerespectarea deontologiei profesionale a purtătorilor de cuvînt ai poliţiei şi îşi rezervă dreptul de a nu mai mediatiza NICI O ACŢIUNE a Poliţiei Române pînă la retragerea acestor acuzaţii şi revenirea la starea de normalitate. De asemenea, BMTF solicită SCUZE PUBLICE din partea PURTĂTORILOR DE CUVÎNT AI POLIŢIEI faţă de jignirile aduse corpului de jurnalişti acreditaţi pe lîngă Ministerul de Interne şi solicită colegilor din presă instituirea unui boicot informaţional pînă la rezolvarea situaţiei.
Director BMTF
MERKAVA
joi, 27 septembrie 2012
,,PREVENIREA INCENDIILOR LA APARATELE DE UZ CASNIC”
Pentru evitarea unor evenimente cu urmări nedorite populaţia trebuie să respecte o serie de reguli şi măsuri specifice:
NU utilizaţi aparatură electrică cu defecţiuni sau improvizaţii;
NU utilizaţi aparatele electrice cu mâinile ude. Riscaţi să vă electrocutaţi .
NU utilizaţi vase metalice în cuptoare cu microunde;
UTILIZAŢI doar centrale termice certificate conform legii;
NU lăsa niciodată fierul de călcat în priză fără supraveghere;
NU vă aşezaţi în pat sau fotoliu cu ţigara aprinsă. Există riscul să aţipiţi şi să daţi foc patului sau fotoliului;
NU puneţi aproape de pat reşouri, radiatoare sau alte aparate de încălzit. Orientaţi radiatoarele, reşourile cu suprafaţa radiantă către cameră.
În scopul evitării producerii de pagube financiare, materiale sau umane, recomandăm luarea tuturor măsurilor de apărare împotriva incendiilor.
joi, 13 septembrie 2012
Mai multe bombe descoperite într-o pădure cuprinsă de un incendiu, unele explodând din cauza focului
marți, 3 iulie 2012
Concursurile profesionale ale serviciilor voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă
marți, 17 aprilie 2012
Paza bună trece primejdia rea
luni, 19 martie 2012
Focurile la vegetaţie uscată un pericol constant
În intervalul 16-19 martie a.c., pe teritoriul judeţului Caraş-Severin au fost semnalate 88 de arderi la vegetaţie uscată, reprezentând 30 la sută din cele 303 focuri la vegetaţie înregistrate în 2011.
pentru stinegrea cărora au fost solicitate, să intervină, forţe ale Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Semenic” al Judeţului Caraş-Severin.
În total, la sfârşitul săptămânii trecute, au fost afectate de aceste arderi aproape 670 hectare de teren şi au fost puse în pericol mai multe sălaşe, clăi de fân şi alte bunuri. Cea mai mare suprafaţă afectată a fost de 80 ha, pe raza localităţii Divici, în urma unui incendiu izbucnit în apropierea DN 57A, iar cele mai multe arderi au avut loc pe teritoriul municipiului Reşiţa (16).
Sfaturile ISU:
Arderea vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale se execută cu respectarea următoarelor prevederi generale:
- condiţii meteorologice fără vânt;
- colectarea în grămezi a resturilor vegetale în cantităţi astfel încât arderea să poată fi controlată;
- executarea arderii în zone care să nu permită propagarea focului la fondul forestier/construcţii şi să nu afecteze reţelele electrice, de comunicaţii, conductele de transport gaze naturale, produsele petroliere ori alte bunuri materiale combustibile;
- curăţarea de vegetaţie a suprafeţei din jurul fiecărei grămezi pe o distanţă de 5 m;
- desfăşurarea arderii numai pe timp de zi;
- asigurarea mijloacelor şi materialelor pentru stingerea eventualelor incendii;
- supravegherea permanentă a arderii;
- stingerea totală a focului înainte de părăsirea locului arderii;
- interzicerea acoperirii cu pământ a focarelor.
Utilizarea focului deschis nu se admite la distanţe mai mici de 40 m faţă de locurile cu pericol de explozie: gaze şi lichide combustibile, vapori inflamabili, explozivi etc., respectiv 10 m faţă de materiale sau substanţe combustibile: lemn, hârtie, textile, carton, astfalt, bitum, ulei etc.
PURTĂTOR DE CUVÂNT
Plt. Ancuţa Balint
marți, 6 martie 2012
Catastrofele au costat 380 de miliarde de dolari economia mondială în 2011, potrivit ONU
New York, 6 mar /Agerpres/ - Catastrofele, şi în primul rând seismul din martie din Japonia, au costat anul trecut economia mondială peste 380 de miliarde de dolari, o cifră record, a anunţat luni o responsabilă ONU, citată de AFP.
Numai cutremurul devastator din Japonia, urmat de un tsunami şi de un accident nuclear la centrala de la Fukushima, a provocat pagube evaluate de ONU la 210 miliarde de dolari.
Catastrofele tind să fie mai puţin sângeroase ca în trecut, însă pierderile economice pe care le provoacă sunt din ce în ce mai grele, a explicat pentru presă Margareta Wahlstrom, reprezentantă specială a secretarului general al Naţiunilor Unite pentru prevenirea catastrofelor. Acestă cifră de 380 de miliarde este 'un minimum' şi depăşeşte cu 75% precedentul record ce data din 2005, an marcat de uraganul Katrina din SUA, a precizat ea.
În 2011, cutremurele din Japonia şi din Noua Zeelandă şi inundaţiile din Thailanda şi din alte ţări au făcut să crească factura. 'Seismele sunt catastrofele cele mai sângeroase şi cele mai costisitoare', a subliniat dna Wahlstrom, într-o conferinţă de presă organizată în perspectiva primei comemorări a seismului care a lovit Ţara Soarelui Răsare la 11 martie 2011.
vineri, 2 martie 2012
COMUNICAT GSD
GRUPUL PENTRU SECURITATE ŞI DEMOCRAŢIE salută declaraţia Şefului Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, col. Sorin Lucaciu, referitoare la modificarea Legii stagiului militar şi introducerea unei perioade de muncă în folosul comunităţii, pentru dezastre. "În Germania e plin de voluntari. Plus că în această ţară, dacă nu vrei să faci armata, ţi se impune să practici voluntariatul timp de şase ani la diferite organizaţii stabilite de stat. Noi am desfiinţat armata, dar poate nu era cazul. Puteam forma echipe de voluntariat, în Franta, spre exemplu, sînt plătiţi cu 11 euro/oră. În 2012, ne-am propus să organizăm două simpozioane pentru a vorbi şi cu alţi colegi care deja au implementat acest sistem în ţara lor", a declarat Sorin Lucaciu, şeful Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.
Grupul pentru Securitate şi Democraţie militează, încă de la înfiinţare, pentru scoaterea structurii Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă din subordinea Ministerului de Interne şi crearea unui minister separat, sau agenţie, dedicat salvării vieţii şi bunurilor, în situaţii excepţionale. De asemenea, un astfel de minister ar coordona şi încorporarea voluntarilor. Luni, preşedintele GDS, jurnalistul Mario Balint, a susţinut necesitatea unei astfel de re-organizări a IGSU, în Aula Mare a Universităţii "Eftimie Murgu", din Reşiţa, în cadrul simpozionului dedicat Zilei Protecţiei Civile.
Grupul pentru Securitate şi Democraţie este un ONG din Reşiţa implicat în analiza situaţiei de securitate şi siguranţă naţională şi regională. GSD consideră că simplificarea legislaţiei referitoare la situaţiile de urgenţă şi înfiinţarea unui Minister al Situaţiilor de Urgenţă (sau Excepţionale) ar introduce consecvenţa şi coerenţa în acţiunile de prevenire, intervenţie de salvare şi acţiuni post-dezastru. Preluarea conducerii operaţiunilor de management al situaţiilor de urgenţă de către comandantul ISU şi, de exemplu, rechiziţionarea utilajelor necesare efectuării acţiunilor de dezăpezire, ar înlocui cu succes acţiunile neuniforme ale primarilor ale căror localităţi sînt lovite de dezastru la un moment dat. În astfel de situaţii, nu este "political corectness" să dai vina, de la nivel central, pe incompetenţa autorităţilor locale, care nu s-au preocupat suficient, care nu au verificat existenţa utilajelor prinse în planurile de intervenţie etc. Deocamdată, Ministrul de Interne coordonează şi răspunde de întreaga activitate, deci tot personalul şi mijloacele folosite se subordonează şi ministerului. Filozofic vorbind, Ministerul de Interne (ca şi Ministerul Apărării) este un minister de forţă care are ca principal obiectiv managementul violenţei în interiorul ţării. Salvatorii din cadrul Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă au ca principală misiune SALVAREA VIEŢILOR ŞI BUNURILOR MATERIALE ale concetăţenilor lor. Cele două concepte sînt contondente, deci, nu pot face casă bună. Despărţindu-le, în două ministere separate, Ministerul pentru Situaţii de Urgenţă ar avea ca SINGURĂ MISIUNE salvarea vieţii şi bunurilor, iar ca mijloace, posibilitatea instruirii tinerilor care, conform legii, nu mai sînt obligaţi să efectueze stagiul militar obligatoriu, pentru intervenţia în situaţii de urgenţă - şi mobilizarea acestora în situaţii limită! - , posibilitatea achiziţionării de echipament (preşedintele Traian Băsescu, recunoştea, în discursul său din 13 februarie 2012 că "în acest moment, România NU este pregătită să facă faţă unor astfel de situaţii"), coordonarea comună a Salvamontului şi Salvamarilor etc. Deocamdată, situaţiile de urgenţă sînt gestionate în baza Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă (SNMSU), care ar putea constitui cadrul legislativ de înfiinţare al unui Minister al Situaţiilor de Urgenţă (sau Agenţie!).
luni, 27 februarie 2012
PROTECŢIA CIVILĂ 79
În România, protecţia civilă a luat fiinţă prin Decretul Regal din 28 februarie 1933 sub denumirea de "apărare pasivă" avînd ca scop "limitarea efectele bombardamentelor aeriene asupra populaţiei sau resurselor teritoriului, prin protecţie directă sau micşorînd eficacitatea atacurilor aeriene". Cutremurul din 4 martie 1977 pune la grea incercare armata şi, în cadrul acesteia, Apărarea Locală Antiaeriană, cum se numea atunci Protecţia Civilă. Actionînd zi şi noapte pentru salvarea de vieţi omeneşti, înlăturarea avariilor şi a distrugerilor, Apărarea Locală Antiaeriană a trecut un examen foarte greu. Ca urmare a acestui dezastru, în anul 1978, denumirea de Apărare Locală Antiaeriană se modifică în „APĂRARE CIVILĂ” iar prin Decretul nr.140 din 1978, privind organizarea activităţii pentru prevenirea, limitarea şi înlăturarea urmărilor calamităţilor naturale, incendiilor sau catastrofelor de mari proporţii, se extind atribuţiunile sistemului. Se întocmesc planuri de intervenţie şi protecţie în astfel de situaţii şi se trece la pregătirea formaţiunilor şi populaţiei. Dacă pînă în 1989, obiectivul protecţiei civile din România era de a asigura alarmarea, adăpostirea, evacuarea şi protecţia populaţiei împotriva armelor de nimicire în masă, misiuni desfăşurate în special pe timpul conflictelor din cele două războaie mondiale, după Revoluţie, apare tot mai pregnant, necesitatea unei reforme, datorate creşterii riscurilor non-militare, pe fondul accelerării tendinţelor de globalizare, al schimbărilor climatice radicale, al diversificării activităţilor economice şi producerii de dezastre. Coordonarea, controlul şi acordarea asistenţei tehnice de specialitate în domeniul protecţiei civile se asigură, la nivel central, de către Ministerul de Interne prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, iar la nivel local, de către Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „SEMENIC” al judeţului Caraş-Severin, prin Serviciul Protecţie Civilă.
Astăzi, Protecţia Civilă este o componentă a sistemului securităţii naţionale şi reprezintă un ansamblu integrat de activităţi specifice, măsuri şi sarcini organizatorice, tehnice, operative, cu caracter umanitar şi de informare publică, planificate, organizate şi realizate potrivit prezentei legi, în scopul prevenirii şi reducerii riscurilor de producere a dezastrelor, protejării populaţiei, bunurilor şi mediului împotriva efectelor negative ale situaţiilor de urgenţă, conflictelor armate şi înlăturării operative a urmărilor acestora şi asigurării condiţiilor necesare supravieţuirii persoanelor afectate. Activitatea de protecţie civilă este de interes naţional, are caracter permanent şi se bazează pe îndeplinirea obligaţiilor ce revin autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, celorlalte persoane juridice de drept public şi privat române, precum şi persoanelor fizice. Concepţia, organizarea, desfăşurarea şi managementul activităţilor de protecţie civilă se stabilesc şi se realizează la nivel local şi naţional pe principiile autonomiei, subsidiarităţii, legalităţii, responsabilităţii, corelării obiectivelor şi resurselor, cooperării şi solidarităţii. Activităţile şi măsurile de protecţie civilă se planifică, se organizează şi se aplică în concordanţă cu prevederile Legii 481 din 2004 cu modificările şi completările ulterioare şi cu actele normative de aplicare subsecvente, ale strategiei de securitate naţională, cu planurile şi programele adoptate de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, precum şi cu programele şi procedurile elaborate de organismele specializate ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord şi Uniunii Europene. Capacitatea de adaptare a sistemului protecţiei civile din România a fost demonstrată pe timpul participării la activităţi internaţionale de pregătire în comun, constituirea unor forţe multinaţionale, de sprijin şi asistenţă umanitară în caz de dezastre, în diferite zone ale globului. Astfel, structuri de comandă şi de intervenţie au participat la misiuni în Albania, Bosnia-Herţegovina, Somalia, Angola şi Turcia (la acţiuni de căutare-salvare, ca urmare a cutremurelor devastatoare din august şi noiembrie 1999).
Potrivit legii, atribuţiile protecţiei civile sînt următoarele:
-identificarea şi gestionarea tipurilor de riscuri generatoare de dezastre naturale şi tehnologice de pe teritoriul României;
-culegerea, prelucrarea, stocarea, studierea şi analizarea datelor şi informaţiilor referitoare la protecţia civilă;
-informarea şi pregătirea preventivă a populaţiei cu privire la pericolele la care este expusă, măsurile de autoprotecţie ce trebuie îndeplinite, mijloacele de protecţie puse la dispoziţie, obligaţiile ce îi revin şi modul de acţiune pe timpul situaţiei de urgenţă;
-organizarea şi asigurarea stării de operativitate şi a capacităţii de intervenţie optime a serviciilor pentru situaţii de urgenţă şi a celorlalte organisme specializate cu atribuţii în domeniu;
-înştiinţarea autorităţilor publice şi alarmarea populaţiei în situaţii de protecţie civilă;
-protecţia populaţiei, a bunurilor materiale, a valorilor culturale şi arhivistice, precum şi a mediului împotriva efectelor dezastrelor şi ale conflictelor armate;
-asigurarea condiţiilor de supravieţuire a populaţiei în situaţii de protecţie civilă;
-organizarea şi executarea intervenţiei operative pentru reducerea pierderilor de vieţi omeneşti, limitarea şi înlăturarea efectelor calamităţilor naturale şi a celorlalte situaţii de protecţie civilă;
-asanarea şi neutralizarea teritoriului de muniţia rămasă neexplodată din timpul conflictelor militare;
-participarea la misiuni internaţionale specifice;
-constituirea rezervelor de resurse financiare şi tehnico-materiale specifice.
Îndeplinirea atribuţiilor specifice de protecţie civilă se realizează, potrivit legii, de către serviciile de urgenţă publice sau private, profesioniste şi voluntare.
Grupul pentru Securitate şi DEmocraţie (GSD) rămîne preocupat de promovarea culturii de securitate şi a formării profesionale continue a jurnaliştilor specializaţi în situaţii excepţionale, şi consecvent în reformarea reală a Ministerului Administraţiei şi Internelor şi a înfiinţării unui Minister (sau agenţie naţională) pentru Situaţii Excepţionale. GSD consideră că simplificarea legislaţiei referitoare la situaţiile de urgenţă şi înfiinţarea unui Minister al Situaţiilor de Urgenţă (sau Excepţionale) ar introduce consecvenţa şi coerenţa în acţiunile de prevenire, intervenţie de salvare şi acţiuni post-dezastru. Preluarea conducerii operaţiunilor de management al situaţiilor de urgenţă de către comandantul ISU şi, de exemplu, rechiziţionarea utilajelor necesare efectuării acţiunilor de deszăpezire, sau inundaţii, alunecări de teren, cutremure etc, ar înlocui cu succes acţiunile neuniforme ale primarilor ale căror localităţi sînt lovite de dezastru la un moment dat. În astfel de situaţii, nu este "political corectness" să dai vina, de la nivel central, pe incompetenţa autorităţilor locale, care nu s-au preocupat suficient, care nu au verificat existenţa utilajelor prinse în planurile de intervenţie etc.
Deocamdată, Ministrul de Interne coordonează şi răspunde de întreaga activitate, deci tot personalul şi mijloacele folosite se subordonează şi ministerului. Filozofic vorbind, Ministerul de Interne (ca şi Ministerul Apărării) este un minister de forţă care are ca principal obiectiv managementul violenţei în interiorul ţării. Salvatorii din cadrul Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă au ca principală misiune SALVAREA VIEŢILOR ŞI BUNURILOR MATERIALE ale concetăţenilor lor. Cele două concepte sînt contondente, deci, nu pot face casă bună. Despărţindu-le, în două ministere separate, Ministerul pentru Situaţii de Urgenţă ar avea ca SINGURĂ MISIUNE salvarea vieţii şi bunurilor, iar ca mijloace, posibilitatea instruirii tinerilor care, conform legii, nu mai sînt obligaţi să efectueze stagiul militar obligatoriu, pentru intervenţia în situaţii de urgenţă - şi mobilizarea acestora în situaţii limită! - , posibilitatea achiziţionării de echipament (preşedintele Traian Băsescu, recunoştea, în discursul său din 13 februarie 2012 că "în acest moment, România NU este pregătită să facă faţă unor astfel de situaţii"), coordonarea comună a Salvamontului şi Salvamarilor etc.
Deocamdată, situaţiile de urgenţă sînt gestionate în baza Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă (SNMSU), care ar putea constitui cadrul legislativ de înfiinţare al unui Minister al Situaţiilor de Urgenţă (sau Agenţie!). Pînă cînd ne aude cineva, spunem LA MULŢI ANI SALVATORILOR de la Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă, RESPECT, salvatorilor de la ISU "Semenic"!
PROTECŢIA CIVILĂ 79
În România, protecţia civilă a luat fiinţă prin Decretul Regal din 28 februarie 1933 sub denumirea de "apărare pasivă" avînd ca scop "limitarea efectele bombardamentelor aeriene asupra populaţiei sau resurselor teritoriului, prin protecţie directă sau micşorînd eficacitatea atacurilor aeriene". Cutremurul din 4 martie 1977 pune la grea incercare armata şi, în cadrul acesteia, Apărarea Locală Antiaeriană, cum se numea atunci Protecţia Civilă. Actionînd zi şi noapte pentru salvarea de vieţi omeneşti, înlăturarea avariilor şi a distrugerilor, Apărarea Locală Antiaeriană a trecut un examen foarte greu. Ca urmare a acestui dezastru, în anul 1978, denumirea de Apărare Locală Antiaeriană se modifică în „APĂRARE CIVILĂ” iar prin Decretul nr.140 din 1978, privind organizarea activităţii pentru prevenirea, limitarea şi înlăturarea urmărilor calamităţilor naturale, incendiilor sau catastrofelor de mari proporţii, se extind atribuţiunile sistemului. Se întocmesc planuri de intervenţie şi protecţie în astfel de situaţii şi se trece la pregătirea formaţiunilor şi populaţiei. Dacă pînă în 1989, obiectivul protecţiei civile din România era de a asigura alarmarea, adăpostirea, evacuarea şi protecţia populaţiei împotriva armelor de nimicire în masă, misiuni desfăşurate în special pe timpul conflictelor din cele două războaie mondiale, după Revoluţie, apare tot mai pregnant, necesitatea unei reforme, datorate creşterii riscurilor non-militare, pe fondul accelerării tendinţelor de globalizare, al schimbărilor climatice radicale, al diversificării activităţilor economice şi producerii de dezastre. Coordonarea, controlul şi acordarea asistenţei tehnice de specialitate în domeniul protecţiei civile se asigură, la nivel central, de către Ministerul de Interne prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, iar la nivel local, de către Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „SEMENIC” al judeţului Caraş-Severin, prin Serviciul Protecţie Civilă.
Astăzi, Protecţia Civilă este o componentă a sistemului securităţii naţionale şi reprezintă un ansamblu integrat de activităţi specifice, măsuri şi sarcini organizatorice, tehnice, operative, cu caracter umanitar şi de informare publică, planificate, organizate şi realizate potrivit prezentei legi, în scopul prevenirii şi reducerii riscurilor de producere a dezastrelor, protejării populaţiei, bunurilor şi mediului împotriva efectelor negative ale situaţiilor de urgenţă, conflictelor armate şi înlăturării operative a urmărilor acestora şi asigurării condiţiilor necesare supravieţuirii persoanelor afectate. Activitatea de protecţie civilă este de interes naţional, are caracter permanent şi se bazează pe îndeplinirea obligaţiilor ce revin autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, celorlalte persoane juridice de drept public şi privat române, precum şi persoanelor fizice. Concepţia, organizarea, desfăşurarea şi managementul activităţilor de protecţie civilă se stabilesc şi se realizează la nivel local şi naţional pe principiile autonomiei, subsidiarităţii, legalităţii, responsabilităţii, corelării obiectivelor şi resurselor, cooperării şi solidarităţii. Activităţile şi măsurile de protecţie civilă se planifică, se organizează şi se aplică în concordanţă cu prevederile Legii 481 din 2004 cu modificările şi completările ulterioare şi cu actele normative de aplicare subsecvente, ale strategiei de securitate naţională, cu planurile şi programele adoptate de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, precum şi cu programele şi procedurile elaborate de organismele specializate ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord şi Uniunii Europene. Capacitatea de adaptare a sistemului protecţiei civile din România a fost demonstrată pe timpul participării la activităţi internaţionale de pregătire în comun, constituirea unor forţe multinaţionale, de sprijin şi asistenţă umanitară în caz de dezastre, în diferite zone ale globului. Astfel, structuri de comandă şi de intervenţie au participat la misiuni în Albania, Bosnia-Herţegovina, Somalia, Angola şi Turcia (la acţiuni de căutare-salvare, ca urmare a cutremurelor devastatoare din august şi noiembrie 1999).
Potrivit legii, atribuţiile protecţiei civile sînt următoarele:
-identificarea şi gestionarea tipurilor de riscuri generatoare de dezastre naturale şi tehnologice de pe teritoriul României;
-culegerea, prelucrarea, stocarea, studierea şi analizarea datelor şi informaţiilor referitoare la protecţia civilă;
-informarea şi pregătirea preventivă a populaţiei cu privire la pericolele la care este expusă, măsurile de autoprotecţie ce trebuie îndeplinite, mijloacele de protecţie puse la dispoziţie, obligaţiile ce îi revin şi modul de acţiune pe timpul situaţiei de urgenţă;
-organizarea şi asigurarea stării de operativitate şi a capacităţii de intervenţie optime a serviciilor pentru situaţii de urgenţă şi a celorlalte organisme specializate cu atribuţii în domeniu;
-înştiinţarea autorităţilor publice şi alarmarea populaţiei în situaţii de protecţie civilă;
-protecţia populaţiei, a bunurilor materiale, a valorilor culturale şi arhivistice, precum şi a mediului împotriva efectelor dezastrelor şi ale conflictelor armate;
-asigurarea condiţiilor de supravieţuire a populaţiei în situaţii de protecţie civilă;
-organizarea şi executarea intervenţiei operative pentru reducerea pierderilor de vieţi omeneşti, limitarea şi înlăturarea efectelor calamităţilor naturale şi a celorlalte situaţii de protecţie civilă;
-asanarea şi neutralizarea teritoriului de muniţia rămasă neexplodată din timpul conflictelor militare;
-participarea la misiuni internaţionale specifice;
-constituirea rezervelor de resurse financiare şi tehnico-materiale specifice.
Îndeplinirea atribuţiilor specifice de protecţie civilă se realizează, potrivit legii, de către serviciile de urgenţă publice sau private, profesioniste şi voluntare.
Grupul pentru Securitate şi DEmocraţie (GSD) rămîne preocupat de promovarea culturii de securitate şi a formării profesionale continue a jurnaliştilor specializaţi în situaţii excepţionale, şi consecvent în reformarea reală a Ministerului Administraţiei şi Internelor şi a înfiinţării unui Minister (sau agenţie naţională) pentru Situaţii Excepţionale. GSD consideră că simplificarea legislaţiei referitoare la situaţiile de urgenţă şi înfiinţarea unui Minister al Situaţiilor de Urgenţă (sau Excepţionale) ar introduce consecvenţa şi coerenţa în acţiunile de prevenire, intervenţie de salvare şi acţiuni post-dezastru. Preluarea conducerii operaţiunilor de management al situaţiilor de urgenţă de către comandantul ISU şi, de exemplu, rechiziţionarea utilajelor necesare efectuării acţiunilor de deszăpezire, sau inundaţii, alunecări de teren, cutremure etc, ar înlocui cu succes acţiunile neuniforme ale primarilor ale căror localităţi sînt lovite de dezastru la un moment dat. În astfel de situaţii, nu este "political corectness" să dai vina, de la nivel central, pe incompetenţa autorităţilor locale, care nu s-au preocupat suficient, care nu au verificat existenţa utilajelor prinse în planurile de intervenţie etc.
Deocamdată, Ministrul de Interne coordonează şi răspunde de întreaga activitate, deci tot personalul şi mijloacele folosite se subordonează şi ministerului. Filozofic vorbind, Ministerul de Interne (ca şi Ministerul Apărării) este un minister de forţă care are ca principal obiectiv managementul violenţei în interiorul ţării. Salvatorii din cadrul Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă au ca principală misiune SALVAREA VIEŢILOR ŞI BUNURILOR MATERIALE ale concetăţenilor lor. Cele două concepte sînt contondente, deci, nu pot face casă bună. Despărţindu-le, în două ministere separate, Ministerul pentru Situaţii de Urgenţă ar avea ca SINGURĂ MISIUNE salvarea vieţii şi bunurilor, iar ca mijloace, posibilitatea instruirii tinerilor care, conform legii, nu mai sînt obligaţi să efectueze stagiul militar obligatoriu, pentru intervenţia în situaţii de urgenţă - şi mobilizarea acestora în situaţii limită! - , posibilitatea achiziţionării de echipament (preşedintele Traian Băsescu, recunoştea, în discursul său din 13 februarie 2012 că "în acest moment, România NU este pregătită să facă faţă unor astfel de situaţii"), coordonarea comună a Salvamontului şi Salvamarilor etc.
Deocamdată, situaţiile de urgenţă sînt gestionate în baza Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă (SNMSU), care ar putea constitui cadrul legislativ de înfiinţare al unui Minister al Situaţiilor de Urgenţă (sau Agenţie!). Pînă cînd ne aude cineva, spunem LA MULŢI ANI SALVATORILOR de la Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă, RESPECT, salvatorilor de la ISU "Semenic"!
marți, 14 februarie 2012
SOLUŢIA REALĂ: UN MINISTER AL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ
În ultimele zile, televiziunile de ştiri, cu precădere, dar şi diverşi jurnalişti, comentatori sau reporteri de teren, au utilizat în comunicare o serie de definiţii, denumiri şi termeni referitor la situaţiile de urgenţă şi excepţionale ce nu au nici o legătură cu realitatea. DE 48 de ore se difuzează o dezbatere extrem de aprinsă referitoare la emiterea Codului roşu şi la instituirea Stării de Urgenţă. Grupul pentru Securitate şi DEmocraţie (GSD), preocupat de promovarea culturii de securitate şi a formării profesionale continue a jurnaliştilor specializaţi în situaţii excepţionale, şi consecvent în reformarea reală a Ministerului Administraţiei şi Internelor şi a înfiinţării unui Minister (sau agenţie naţională) pentru Situaţii Excepţionale consideră că utilizarea unor termeni specifici fără acoperire în realitate poate induce o ster de panică gratuită în rîndul opiniei publice. GSD consideră că formarea unui CORP NAŢIONAL de reporteri pentru situaţii excepţionale, care să cunoască îndeamănunt termenologia utilizată de structurile de salvare şi de legislaţie, se impune fără tăgadă. De asemenea, simplificarea legislaţiei referitoare la situaţiile de urgenţă şi înfiinţarea unui Minister al Situaţiilor de Urgenţă (sau Excepţionale) ar introduce consecvenţa şi coerenţa în acţiunile de prevenire, intervenţie de salvare şi acţiuni post-dezastru. Preluarea conducerii operaţiunilor de management al situaţiilor de urgenţă de către comandantul ISU şi, de exemplu, rechiziţionarea utilajelor necesare efectuării acţiunilor de dezăpezire, ar înlocui cu succes acţiunile neuniforme ale primarilor ale căror localităţi sînt lovite de dezastru la un moment dat. În astfel de situaţii, nu este "political corectness" să dai vina, de la nivel central, pe incompetenţa autorităţilor locale, care nu s-au preocupat suficient, care nu au verificat existenţa utilajelor prinse în planurile de intervenţie etc.
Deocamdată, Ministrul de Interne coordonează şi răspunde de întreaga activitate, deci tot personalul şi mijloacele folosite se subordonează şi ministerului. Filozofic vorbind, Ministerul de Interne (ca şi Ministerul Apărării) este un minister de forţă care are ca principal obiectiv managementul violenţei în interiorul ţării. Salvatorii din cadrul Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă au ca principală misiune SALVAREA VIEŢILOR ŞI BUNURILOR MATERIALE ale concetăţenilor lor. Cele două concepte sînt contondente, deci, nu pot face casă bună. Despărţindu-le, în două ministere separate, Ministerul pentru Situaţii de Urgenţă ar avea ca SINGURĂ MISIUNE salvarea vieţii şi bunurilor, iar ca mijloace, posibilitatea instruirii tinerilor care, conform legii, nu mai sînt obligaţi să efectueze stagiul militar obligatoriu, pentru intervenţia în situaţii de urgenţă - şi mobilizarea acestora în situaţii limită! - , posibilitatea achiziţionării de echipament (preşedintele Traian Băsescu, recunoştea, în discursul său din 13 februarie 2012 că "în acest moment, România NU este pregătită să facă faţă unor astfel de situaţii"), coordonarea comună a Salvamontului şi Salvamarilor etc. Deocamdată, situaţiile de urgenţă sînt gestionate în baza Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă (SNMSU), care ar putea constitui cadrul legislativ de înfiinţare al unui Minister al Situaţiilor de Urgenţă (sau Agenţie!).
Am spus deocamdată, pentru că dacă se declara "Starea de Urgenţă", situaţia se schimba, iar la comandă ar fi trecut Armata. Ca să ne lămurim mai bine, să vedem ce spun actualele legi în vigoare despre declararea Stării de Urgenţă:
Legea 45/1994, Legea Apărării Naţionale
ART. 22
La proclamarea stării de asediu sau de urgenţă, la declararea mobilizării ori a stării de război pot fi rechiziţionate bunuri aparţinînd agenţilor economici, instituţiilor publice, celorlalte persoane juridice şi persoanelor fizice şi pot fi chemaţi cetăţeni apţi de muncă pentru prestări de servicii, în condiţiile prevăzute de lege.
În situaţiile prevăzute la alin. 1, prin hotărîre a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, agenţii economici a căror activitate este nemijlocit legată de asigurarea resurselor necesare apărării pot fi militarizaţi. Organizarea şi funcţionarea acestora se stabilesc prin hotărîre a Guvernului.
Potrivit Legii 346/2006, Privind Organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării, Art. 53, în cazul decretării stării de urgenţă, Ministerul Apărării poate angaja şi executa, la cerere, prin unităţile sale, prestări de servicii pentru persoane juridice sau pentru persoane fizice, în domeniile şi în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului apărării.
(2) Structurile de forţe prestează servicii cu caracter obligatoriu prevăzute de lege. Tarifele aferente acestor servicii, inclusiv cele în regim de urgenţă, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Deci, STAREA DE URGENŢĂ este de competenţa CSAT. În Legea nr. 415, din 27 iunie 2002, privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, CAP. 2 Atribuţii, ART. 4: Consiliul Suprem de Apărare a Ţării are următoarele atribuţii: b) la solicitarea Preşedintelui României, analizează şi propune măsuri pentru: 1. instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă în întreaga ţară ori în unele localităţi. CSAT aprobă "7. planurile de acţiune la instituirea stării de asediu şi a stării de urgenţă".
Şi ca situaţia să fie şi mai stufoasă şi interpretabilă, Ordonanţa nr 1 /1999 "ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă" defineşte termenii utilizaţi: " Art. 3. − Starea de urgenţă reprezintă ansamblul de măsuri cu caracter politic, economic, social şi de ordine publică, instituit în întreaga ţară sau în anumite zone ori în unele unităţi administrativ-teritoriale, în următoarele situaţii: a) existenţa unor ameninţări la adresa siguranţei naţionale sau democraţiei constituţionale, ceea ce face necesare apărarea instituţiilor statului de drept şi menţinerea sau restabilirea stării de legalitate (ceea ce nu a fost cazul în această iarnă!), b) iminenţa producerii ori producerea unor dezastre, ceea ce face necesare prevenirea, limitarea şi înlăturarea efectelor acestora (ceea ce, din fericire, nu a fost cazul!). Art. 4. − Pe durata stării de asediu şi a stării de urgenţă, proporţional cu gravitatea situaţiei ce a determinat instituirea acestora şi numai dacă este necesar, poate fi restrîns exerciţiul unor drepturi sau libertăţi fundamentale înscrise în Constituţie, cu acordul ministrului justiţiei. Art. 7. − (1) La instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă, unele atribuţii ale administraţiei publice centrale şi locale, legate de aplicarea dispoziţiilor art. 20 din prezenţa ordonanţă de urgenţă, trec în competenţa autorităţilor civile şi militare prevăzute în decretul de instituire a stării de asediu sau de urgenţă. Art. 8. − În exercitarea atribuţiilor ce le revin pe durata stării de asediu sau a stării de urgenţă, autorităţile militare emit ordonanţe militare care au putere de lege, cu respectarea dispoziţiilor art. 4 din prezenţa ordonanţă de urgenţă. Art. 10. − Starea de asediu sau starea de urgenţă se instituie de Preşedintele României prin decret, contrasemnat de primul-ministru şi publicat de îndată în Monitorul Oficial al României. Art. 11. − Decretul de instituire a stării de asediu sau a stării de urgenţă se aduce neîntîrziat la cunoştinţă populaţiei prin mijloacele de comunicare în masă, împreună cu măsurile urgenţe de aplicare, care intră imediat în vigoare. Decretul se difuzează pe posturile de radio şi de televiziune, în cel mult două ore de la semnare, şi este retransmis în mod repetat în primele 24 de ore de la instituirea stării de asediu sau de urgenţă. Art. 12. − În termen de cel mult 5 zile de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă, Preşedintele României solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate.
Deşi pare că unele judeţe afectate de iarnă au nevoie de conducere militară, situaţiile de urgenţă sînt manageriate de SNMSU, a cărui existenţă este reglementată de Ordonanţa de urgenţă nr. 21/2004, privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă. Acest act normativ, la art.2, defineşte termenii utilizaţi în aceste zile de mass-media şi oamenii politici: " În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile folosite au următorul înţeles:
a) situaţia de urgenţă – eveniment excepţional, cu caracter non-militar, care prin amploare şi intensitate ameninţă viaţa şi sănătatea populaţiei, mediul înconjurător, valorile materiale şi culturale importante, iar pentru restabilirea stării de normalitate sînt necesare adoptarea de măsuri şi acţiuni urgente, alocareade resurse suplimentare şi managementul unitar al forţelor şi mijloacelor implicate;
f) starea de alertă – se declară potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă şi se referă la punerea de îndată în aplicare a planurilor de acţiuni şi măsuri de prevenire, avertizare a populaţiei, limitare şi înlăturare a consecinţelor situaţiei de urgenţă;
g) managementul situaţiei de urgenţă – ansamblul activităţilor desfăşurate şi procedurilor utilizate de factorii de decizie, instituţiile şi serviciile publice abilitate pentru identificarea şi monitorizarea surselor de risc, evaluarea informaţiilor şi analiza situaţiei, elaborarea de prognoze, stabilirea variantelor de acţiune şi implementarea acestora în scopul restabilirii situaţiei de normalitate;
h) monitorizarea situaţiei de urgenţă – proces de supraveghere necesar evaluării sistematice a dinamicii parametrilor situaţiei create, cunoaşterii tipului, amplorii şi intensităţii evenimentului, evoluţiei şi implicaţiilor sociale ale acestuia, precum şi a modului de îndeplinire a măsurilor dispuse pentru gestionarea situaţiei de urgenţă.
Şi tot o lege, 132 din 15 iulie 1997, privind rechiziţiile de bunuri şi prestările de servicii în interes public permite autorităţilor locale şi centrale, prin art.4 (d), să rechiziţioneze bunuri şi prestări servicii "în cazul prevenirii, localizării şi înlăturării unor dezastre, prin hotărîre a Guvernului sau prin ordine ale prefecţilor".
Deşi stufos, cadrul legislativ existent oferă primarilor, preşedinţilor de consilii judeţene şi prefecţilor, prin intermediul Comitetelor locale şi judeţene pentru Situaţii de Urgenţă, posibilitatea LEGALĂ să intervină "viguros" în vederea prevenirii, limitării şi înlăturării urmărilor situaţiilor excepţionale, fără să fie nevoie de intervenţia Ministerului Apărării, care, într-o ţară ce se pretinde a fi "tip NATO", gestul seamănă cu scoaterea militarilor la Canalul Dunăre-Marea Neagră. Sau, să fie vorba de capital de imagine pentru ministrul care NU ARE ATRIBUŢII LEGALE în gestionarea situaţiilor de urgenţă, spre deosebire de cel al Internelor? Din păcate, legile prezentate mai sus nu prevăd şi TRAGEREA LA RĂSPUNDERE PENALĂ a autorităţilor statului care au gestionat prost situaţiile de urgenţă, care au încheiat contracte pe bani publici cu firme ce ar fi trebuit, conform contractelor comerciale, să asigure degajarea căilor de acces spre localităţi. Nici o televiziune NU a luat în discuţie contractele PLĂTITE şi NEONORATE de milioane de euro pentru dezăpezire.
În concluzie, GRUPUL pentru SECURITATE ŞI DEMOCRAŢIE susţine ferm înfiinţarea unui Minister al Situaţilor de Urgenţă, care să gestioneze unitar şi ferm situaţiile excepţionale ce vor apare pe teritoriul naţional în următoarele perioade. De asemenea, GSD solicită simplificarea legislaţiei în vigoare şi unicizarea actelor normative, pentru o mai corectă înţelegere a lor de către autorităţile locale alese în funcţii de demnitate publică, chiar fără a fi absolvit vreo şcoală de administraţie.
luni, 13 februarie 2012
Peste 10.800 de lucrători din structurile MAI acţionează pentru limitarea efectelor căderilor abundente de zăpadă
Bucureşti, 12 feb /Agerpres/ - Un număr de 10.866 de lucrători din structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI) acţionează pentru limitarea efectelor produse de fenomenele meteorologice iar alţi 7.000 sunt pregătiţi să intervină în zonele afectate de fenomenele extreme, a anunţat, duminică seară, într-o conferinţă de presă, secretarul de stat pentru Relaţia cu Instituţiile Prefectului, Mihai Capră.
Potrivit oficialului MAI, la nivel naţional sunt blocate 83 de drumuri judeţene, iar 45 de localităţi sunt izolate, autorităţile acţionând cu utilaje specifice pentru deszăpezire. Se înregistrează probleme în alimentarea cu energie electrică în 13 localităţi din judeţul Buzău, dar MAI va sprijini, în continuare, eforturile autorităţilor locale de înlăturare a efectelor fenomenelor meteorologice, a precizat secretarul de stat Mihai Capră.
La rândul său, subsecretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, dr. Raed Arafat, a precizat că au fost înregistrate, în total, 68 de decese din cauza hipotermiei, 42 dintre acestea fiind persoane găsite în stradă, restul persoane aflate în locuinţe improvizate sau fără încălzire.
Totodată, dr. Raed Arafat a solicitat autorităţilor locale să aplice măsuri pentru prevenirea deceselor prin hipotermie, amintind exemplul pozitiv al municipiului Bucureşti unde astfel de cazuri au fost mai puţine decât estimarile, datorită faptului că autorităţile locale au identificat persoanele fără adăpost sau care trăiau în condiţii improprii şi le-au transportat la unităţi specializate pentru a primi asistenţă medicală sau socială.
vineri, 27 ianuarie 2012
5.000 de militari sunt pregătiţi să intervină pentru situaţiile de urgenţă cauzate de viscol
Bucureşti, 26 ian /Agerpres/ - Angajaţi ai Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) au fost mandataţi să ridice de la rezervele de stat apă, alimente şi carburanţi pentru a le duce în judeţele aflate în dificultate din cauza vremii nefavorabile, astfel încât să ajungă la persoanele rămase înzăpezite, a afirmat, joi, pentru AGERPRES, purtătorul de cuvânt al IGSU, Alin Maghiar.
'Apa, alimentele, carburanţii au fost distribuite de la rezervele de stat, acestea vor fi distribuite către prefecturile şi judeţele care au fost mai grav afectate şi vor ajunge direct la sinistraţi şi la mijloacele de intervenţie, acolo unde este necesar', a explicat Alin Maghiar.
Anterior, într-o conferinţă de presă desfăşurată la Ministerul Administraţiei şi Internelor, premierul Emil Boc anunţa că a dispus disponibilizarea de resurse de la rezervele de stat pentru cei rămaşi în troiene.
'Am dispus disponibilizarea de resurse pentru hrană (conserve), dar şi apă şi combustibil, unde va fi cazul, de la rezervele de stat, astfel încât cei aflaţi în dificultate să poată beneficia de aceste resurse', a informat Boc.
Ministerul Apărării Naţionale poate pune la dispoziţie în caz de nevoie până la 5.000 de militari pentru intervenţii de urgenţă în vederea salvării oamenilor blocaţi între nămeţi, a declarat, joi seara, ministrul Gabriel Oprea, în cadrul videoconferinţei cu prefecţii de la Palatul Victoria.
Şeful MApN a subliniat că a ordonat unităţilor din teritoriu să se pună la dispoziţia autorităţilor locale care le solicită sprijinul în intervenţiile de salvare a oamenilor prinşi între nămeţi, fără a mai cere şi aştepta aprobarea de la centru.
''De ieri şi până la acest moment, peste 1.500 de militari au acţionat şi acţionează în toată ţara cu utilaje şi tehnică auto. (...) Militarii români au reuşit salvarea mai multor sute de persoane, care sunt acum în siguranţă. Am acţionat pentru deblocarea autovehiculelor şi pentru degajarea drumurilor. Au fost şi situaţii extreme în care militarii au acţionat prompt şi profesionist, aşa cum îi ştiţi'', a evidenţiat ministrul Gabriel Oprea.
El a afirmat că în zona Afumaţi-Şindriliţa, până la ora 18,00, detaşamentul de militari a deblocat 6 km de drum înzăpezit, redând circulaţiei 170 de autoturisme şi 18 TIR-uri blocate de ore întregi în zăpadă. De asemenea, în cursul nopţii trecute, în judeţul Buzău, circa 100 de persoane blocate pe E85 în zona comunei Mihăileşti, au fost transportate de militarii din cadrul Diviziei 2 Infanterie GETICA la şcoala din localitate, iar în cursul zilei de joi mai multe detaşamente au acţionat şi acţionează în judeţele Buzău, Vrancea, Giurgiu, Ilfov, Ialomiţa şi pe centura Capitalei.
''Militarii s-au aflat în zonele unde a fost nevoie de ei: pe autostrăzile A1 şi A2, pe DN 2B, între Buzău şi Făurei, şi pe Drumul European 85, pe sectoarele Buzău-Râmnicu Sărat şi Buzău-Urziceni, DN2N Dumbrăveni-Dumitreşti-Jitia, la Mihăileşti, Dumbrăviţa, Afumaţi-Şindriliţa, Adunaţii-Copăceni, Dumbrăveni, Uzunu, Bragadiru, precum şi pe centura Capitalei. În jurul orei 5,00, în localitatea Gălbinaşi, militarii au evacuat şi transportat la Gara Buzău şi la cantina Avicola Buzău circa 100 de persoane aflate în autovehiculele blocate de ninsori. În judeţul Giurgiu, două persoane aflate într-o maşină îngropată în zăpadă au fost scoase şi transportate la cel mai apropiat spital. La Adunaţii Copăceni, o femeie şi un băiat au fost salvaţi de la îngheţ şi transportaţi până la ambulanţa SMURD'', a exemplificat ministrul Oprea unele cazuri de intervenţie a militarilor din cursul zilei de joi.
Premierul Emil Boc le-a cerut prefecţilor din judeţele afectate de căderile de zăpadă şi viscol să solicite prompt sprijinul unităţilor militare în caz de necesitate.
joi, 26 ianuarie 2012
RAPORT ANUAL PRIVIND CAPACITATEA DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR ŞI MĂSURILE DE OPTIMIZARE A ACESTUIA
A. Implementarea noilor prevederi legale
La nivel judeţean s-a acţionat pentru aplicarea prevederilor legale în domeniul apărării împotriva incendiilor.
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ,,Semenic” al judeţului Caraş-Severin a planificat şi executat activităţi de prevenire în zona de competenţă, avându-se în vedere şi analiza statistică a situaţiilor de urgenţă produse în anii precedenţi.
La planificarea activităţilor de prevenire s-a ţinut cont şi de direcţiile de acţiune şi precizările ordinului inspectorului general al IGSU, nr. 62789/08.12.2010, cu privire la planificarea, executarea şi raportarea activităţilor de prevenire a situaţiilor de urgenţă, şi a ordinelor ulterioare privind activităţile de informare preventivă, executarea unor controale la unităţile de distribuţie a carburanţilor şi controale colective cu Direcţia Silvică.
B. Stadiul îndeplinirii măsurilor stabilite
În perioada analizată,(pe linie de apărare împotriva incendiilor) cadrele inspecţiei judeţene de prevenire au desfăşurat şi/sau a participat la următoarele activităţi mai importante:
executarea a 1046 controale în domeniul apărării împotriva incendiilor, în care au fost cuprinse, 2 societăţi de proiectare, 218 obiective de investiţii, 426 operatori economici, 323 instituţii şi 77 controale la localităţi;
constatarea a 5061 deficienţe din care 1.224 au fost soluţionate pe timpul controalelor iar 952 au fost sancţionate;
aplicarea a 952 sancţiuni contravenţionale principale din care 869 de avertismente şi 83 amenzi contravenţionale în cuantum de 138.500 lei;
soluţionarea a 27 petiţii prin care se semnalau încălcări ale legislaţiei în domeniu;
executarea a 77 / 22 controale la serviciile voluntare/private pentru situaţii de urgenţă şi executarea a 75 / 16 exerciţii cu SVSU/SPSU;
îndrumarea activităţii a 41 cercuri ,, Prietenii Pompierilor ”;
executarea a 117 de exerciţii de alarmare şi evacuare în caz de incendiu;
emiterea a 79 avize de securitate la incendiu;
emiterea a 49 autorizaţii de securitate la incendiu;
respingerea a 16 avize de securitate la incendiu, 12 cereri de autorizaţii de securitate la incendiu;
periodic, au fost executate controale tematice de prevenire cu inspectorul guvernamental pentru situaţii de urgenţă cu accent pe dotarea şi încadrarea serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă, asigurarea alarmării, participarea la intervenţii;
desfăşurarea ediţiei a XII-a a simpozionului „Semnificaţia Zilei de 13 septembrie şi a zilei de 15 septembrie. Cooperarea pompierilor din structurile serviciilor profesioniste cu administraţia publică locală, serviciile voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă şi comunitare” cu participarea şefilor serviciilor voluntare/private pentru situaţii de urgenţă, reprezentanţii consiliului judeţean şi ai prefecturii Caraş-Severin, membrii comandamentului tehnic judeţean psi, rezervişti, cadre în retragere şi alţi invitaţi;
în anul 2011 au fost editate cu sprijinul Consiliului Judeţean Caraş-Severin numerele 28 şi 29 ale revistei „Pompierii Cărăşeni”. Conţinutul acestor reviste cuprind materiale de informare preventivă, analize, statistici, evidenţe, existente la nivelul unităţilor administrativ teritoriale, etc;
au fost distribuite CD-uri cu modele de documente, planul de pregătire în domeniul situaţiilor de urgenţă pe anul 2011, broşuri, cărţi, afişe, pliante, legislaţie, etc. cu tematica pe linia situaţiilor de urgenţă, la primării, operatori economici, instituţii;
s-a desfăşurat şedinţa anuală a Comandamentului Judeţean pentru Protecţie, Prevenire şi Stingere a Incendiilor, în care s-au analizat măsurile stabilite pentru optimizarea activităţilor, de apărare împotriva incendiilor la nivel judeţean.
C. Deficienţele care se manifestă în domeniul apărării împotriva incendiilor
La nivelul unităţilor administrativ teritoriale, a instituţiilor publice şi operatorilor economici , se constată unele deficienţe pe linia apărării împotriva incendiilor.
Dintre acestea, principalele nereguli se referă la :
neîncadrarea cadrului tehnic sau a personalului de specialitate cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor;
nerespectarea criteriilor de performanţă privind structura organizatorică şi dotarea serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă;
neîntocmirea sau neactualizarea unor documente specifice apărării împotriva incendiilor pentru unităţile administrativ teritoriale(localităţi) şi obiectivele din subordinea consiliilor locale;
De asemenea se constată şi o serie de neconformităţi în ceea ce privesc reglementările tehnice în domeniul securităţii la incendiu, nerespectarea documentaţiilor vizate spre neschimbare ceea ce a condus la respingerea unui număr de 12 autorizaţii de securitate la incendiu.
D. Concluzii din activitatea de instruire şi pregătire a personalului
Instructaje şi convocări de pregătire în domeniul apărării împotriva incendiilor
- 2 cu preşedinţii C.L.S.U., secretarii şi contabilii de la municipii, oraşe şi comune;
- 4 cu cadrele tehnice cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor de la municipii, oraşe;
- 1 cu cadrele tehnice cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor de la comune;
- 2 cu conducătorii unităţilor/instituţiilor de învăţământ şi personalul didactic desemnat să execute pregătirea de la municipii, oraşe şi comune;
- 4 cu şefii serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă;
- 1 cu şefii serviciilor private pentru situaţii de urgenţă.
Personalul inspecţiei judeţene de prevenire a mai participat la:
atelierele de lucru cu proiectanţi organizate de către Serviciul de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism din cadrul Consiliului Judeţean Caraş-Severin;
instructajele cu organele administraţiei publice locale, organizate de către Instituţia Prefectului şi Consiliul Judeţean Caraş-Severin;
şedinţele Comisiilor de Analiză Tehnică şi a Comitetelor Speciale din cadrul Agenţiei de Protecţia Mediului Caraş-Severin.
Antrenamente de specialitate, activităţi practic-demonstrative cu:
- personalul component al serviciilor voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă; au fost desfăşurate un număr de 75 antrenamente de specialitate cu serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă şi 17 cu serviciile private pentru situaţii de urgenţă.
Concursuri profesionale cu serviciile voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă:
Exerciţii de alarmare şi evacuare în caz de incendiu la localităţi, instituţii şi operatori economici;
Pregătirea specialiştilor de prevenire din cadrul compartimentelor de prevenire ale serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă pe trei centre zonale. Cu toate că pe parcursul desfăşurării acestor cursuri specialiştii de prevenire au fost replanificaţi de mai multe ori, reprezentanţii unor localităţi nu au participat la nici unul din cele 3 centre zonale;
Pregătirea preşcolarilor, elevilor s-a organizat şi desfăşurat conform protocoalelor şi parteneriatelor încheiate în acest sens de către Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ,,Semenic” al judeţului Caraş-Severin cu unităţile de învăţământ din judeţ, prin parcurgerea temelor de specialitate în cadrul orelor de dirigenţie, educaţie civică şi de consiliere, în cadrul disciplinelor predate în funcţie de specificul acestora şi prin participarea la activităţi extraşcolare.De asemenea pregătirea preşcolarilor, elevilor s-a realizat şi în cadrul campaniei ,,O casă sigură – o viaţă în plus: respectaţi măsurile de prevenire” precum şi prin executarea exerciţiilor de evacuare în caz de incendiu cu ocazia controalelor la unităţile de învăţământ. Se constată pentru acest an o participare mai slabă a elevilor la concursul cercurilor tehnico aplicative ,,PRIETENII POMPIERILOR” . Astfel la etapa judeţeană a concursului cercurilor tehnico aplicative de elevi ,,PRIETENII POMPIERILOR” au participat un număr de 7 de echipaje ale unităţilor de învăţământ din judeţ.
E. Relaţiile cu terţii privind apărarea împotriva incendiilor.
Desfăşurarea unor activităţi de informare preventivă având obiectiv principal reducerea numărului de incendii la gospodăriile populaţiei şi a celor provocate de arderile necontrolate.
Editarea cu sprijinul Consiliului Judeţean Caraş-Severin a numerelor 28 şi 29 ale revistei „Pompierii Cărăşeni”. Conţinutul acestor reviste cuprind materiale de informare preventivă, analize, statistici, evidenţe, existente la nivelul unităţilor administrativ teritoriale, etc;
Întocmirea Planului de măsuri pentru evitarea producerii situaţiilor de urgenţă generate de incendii şi /sau arderi necontrolate pe perioada de secetă şi acţiuni specifice combaterii fenomenului de secetă pentru sezonul estival 2011, aprobat cu Hotărârea nr. 1/19.05.2011 a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă;
F. Asigurarea dotării, calitatea şi funcţionarea mijloacelor tehnice de apărare împotriva incendiilor.
La nivel judeţean s-a acţionat pentru asigurarea dotării şi funcţionarea mijloacelor tehnice de apărare împotriva incendiilor a operatorilor economici, instituţiilor publice şi unităţilor administrativ teritoriale, precum şi pentru operaţionalizarea serviciilor voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă.
G. Eficienţa activităţilor desfăşurate de structurile cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor.
Eficienţa activităţilor desfăşurate de structurile cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor este redată prin numărul intervenţiilor la care au participat serviciile voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă a crescut cu 89,5 %, de la 95 în 2010, la 180 în 2011. Numărul intervenţiilor la care acestea au intervenit singure a crescut cu 145,16 %, de la 31 în 2010, la 76 în 2011, respectiv scăderea cu 24 % a incendiilor produse la operatorii economici/instituţii faţă de aceiaşi perioadă a anului precedent.
H. Propuneri de măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii
încurajarea şi sprijinirea autorităţilor administraţiei publice locale în accesarea unor fonduri europene în vederea îmbunătăţirii dotării cu echipamente pentru intervenţii în situaţii de urgenţă;
pentru operaţionalizarea serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă este necesară implicarea autorităţilor publice locale , prin asigurarea fondurilor necesare realizării măsurilor de prevenire şi acordare unor drepturi personalului voluntar, conform prevederilor HGR nr.1579 din 08.12.2005 pentru aprobarea Statutului personalului voluntar din serviciile de urgenţă voluntare;
alocarea de către factorii cu putere de decizie de la nivelul operatorilor economici, instituţiilor şi unităţilor administrativ teritoriale a fondurilor necesare pentru realizarea activităţilor de informare preventivă;
în vederea depistării şi înlăturării stărilor de pericol, a cauzelor potenţiale de incendii, a încălcării reglementărilor specifice şi luarea măsurilor ce se impun este necesară acordarea unei atenţii sporite în timpul desfăşurării de controale şi acţiuni preventive, de către cadrele tehnice cu atribuţii pe linia apărării împotriva incendiilor de la operatori economici, instituţii publice şi localităţi.
ANEXA : Analiza statistică a situaţiilor de urgenţă pe anul 2011, întocmită de ISU „Semenic”.
anexa
ANALIZA
STATISTICĂ A SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ
PE ANUL 2011
1. Situaţia intervenţiilor
În anul 2011, pe teritoriul judeţului Caraş-Severin, au avut loc 1112 situaţii de urgenţă, din care:
283 incendii (25% din totalul situaţiilor de urgenţă);
488 arderi necontrolate (44%);
99 alte situaţii de urgenţă (9%);
108 acţiuni pentru protecţia comunităţilor (10%).
134 cazuri de urgenţă asistate de S.I.A.M.U.D. (12%).
1.1. Intervenţii pe categorii
1.2. Analiza comparativă a tipurilor de situaţii de urgenţă – 01.01-31.12.2011/ 01.01-31.12.2010
Comparativ cu anul 2010, numărul situaţiilor de urgenţă a crescut cu 32,1% de la 842 situaţii de urgenţă, în 2010, la 1112 situaţii de urgenţă, în 2011, cea mai mare creştere înregistrând-o numărul de intervenţii la arderi necontrolate.
1.3. Intervenţii pe tipuri de servicii pentru situaţii de urgenţă
În anul 2011, serviciile profesioniste pentru situaţii de urgenţă au intervenit la un număr de 1026 situaţii de urgenţă (92% din totalul intervenţiilor), faţă de 794 în perioada similară a anului 2010 (în creştere cu 29,22%), din care: 257 incendii (25% - din totalul intervenţiilor ISUJ), 436 - arderi necontrolate (43%), 97 - alte situaţii de urgenţă (9%), 108 - acţiuni pentru protecţia comunităţilor (11%) şi 128 cazuri de urgenţă asistate de S.I.A.M.U.D. (12%).
Tot în această perioadă au mai avut loc: 28 - asigurare/supraveghere zonă probabilă de producere a situaţiei de urgenţă: conducte de gaz fisurate/avariate, mitinguri protest, manifestări culturale, sportive, religioase (din care S.V.S.U. – 2, respectiv S.V.S.U. Gârnic şi S.V.S.U. Bocşa), 38 - deplasări fără intervenţie (din care S.I.A.M.U.D – 23, dintre acestea, S.V.S.U. Bocşa - 2), 59 - întoarceri din drum (din care S.I.A.M.U.D- 15) şi 23 alarme false (din care S.I.A.M.U.D - 4).
Serviciile voluntare/private pentru situaţii de urgenţă au intervenit singure la un număr de 79 situaţii de urgenţă (7% din totalul acestora), din care: 20 incendii, 51 arderi necontrolate, 2 alte situaţii de urgenţă (inundaţii), 3 asistenţă persoane, 3 descarcerare iar, în cooperare cu serviciile profesioniste pentru situaţii de urgenţă, au mai participat la 128 intervenţii (12% din totalul situaţiilor de urgenţă), astfel: 67 incendii, 54 arderi necontrolate, 3 acţiuni pentru protecţia comunităţilor (din care: 1 – protecţia mediului, 1 – salvări animale şi 1 alte intervenţii (evacuare apă)), 1 asistenţa persoanelor şi 3 alte situaţii de urgenţă (inundaţii - 2, accidente de transport în care sunt implicate substanţe periculoase -1).
Participarea la intervenţii a serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă (S.V.S.U.) şi serviciilor private pentru situaţii de urgenţă (S.P.S.U.) în anul 2011.
Raportat la anul 2010, numărul intervenţiilor la care au participat serviciile voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă a crescut de la 95, în 2010, la 207, în 2011 (cu 117,9%), numărul situaţiilor de urgenţă la care acestea au intervenit singure crescând de la 31, în 2010, la 79, în 2011 (cu 154,84%).
Ponderea intervenţiilor serviciilor voluntare şi private, din totalul situaţiilor de urgenţă, a crescut, faţă de aceeaşi perioadă din anul 2010, de la 11,3% la 19%, iar ponderea situaţiilor de urgenţă, din totalul acestora, la care serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă au intervenit singure a crescut, faţă de perioada similară a anului 2010, de la 3,7% la 7%.
Un număr de 7 situaţii de urgenţă (1% din totalul acestora), respectiv 6 incendii şi 1 ardere necontrolată, au fost soluţionate de către populaţie (persoane fizice/salariaţi).
Rata intervenţiilor a fost de 334,25 la 100.000 de locuitori, respectiv de 130,52 la 1.000 km2.
1.4. Acţiuni de salvare pe timpul intervenţiilor, victime şi pagube rezultate în urma situaţiilor de urgenţă produse în anul 2011
Acţiuni de salvare pe timpul intervenţiilor
Comparativ cu anul 2010 a scăzut numărul persoanelor salvate, de la 82 (70 adulţi şi 12 copii), în 2010, la 8 (4 adulţi şi 4 copii), în 2011, a crescut numărul persoanelor asistate, de la 89 (78 adulţi şi 11 copii), în 2010, la 109 (98 adulţi şi 11 copii), în 2011. Valoarea bunurilor salvate a crescut de la 30.850.023 lei, în 2010, la 45.186.400 lei, în 2011.
b) Victime şi pagube rezultate în urma situaţiilor de urgenţă produse (exceptând intervenţiile S.I.A.M.U.D.)
Comparativ cu anul 2010 s-a dublat numărul răniţilor, de la 5 (adulţi), în 2010, la 10 (8 adulţi şi 2 copii), în 2011, dar numărul decedaţilor a rămas constant, respectiv 3 (2 adulţi şi 1 copil), în 2010 şi 3 (adulţi), în 2011.Valoarea bunurilor distruse a crescut de la 3.291.485 lei, în 2010, la 7.994.267, în 2011.
3. Incendii
+ 18,9%
În anul 2011, pe teritoriul judeţului, au izbucnit 283 incendii, faţă de 238 în anul 2010.
Serviciile voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă au participat la un număr de 87 incendii (31% din totalul incendiilor), stingând singure 20 incendii (7% din totalul acestora), astfel: S.V.S.U. Bocşa - 6, S.V.S.U. Anina – 3, Obreja - 2, S.V.S.U. Armeniş - 1, S.V.S.U. Berzasca - 1, S.V.S.U. Luncaviţa - 2, S.V.S.U. Berzovia – 1, S.V.S.U. Socol – 1, S.V.S.U. Măureni - 1, S.V.S.U. Grădinari – 1, S.V.S.U. Ramna – 1, iar la 67 incendii, au intervenit în cooperare cu serviciile profesioniste (S.V.S.U.: Oţelu Roşu - 6, Berzovia - 3, Constantin Daicoviciu – 3, Prigor – 3, Moldova Nouă – 3, Bocşa - 1, Anina – 1, Băile Herculane - 1, Luncaviţa – 2, Berzasca - 4, Eftimie Murgu – 2, Grădinari – 2, Teregova – 4, Sicheviţa – 2, Obreja - 2, Lăpuşnicel – 2, Băuţar - 2, Fârliug - 1, Sacu - 1, Brebu - 1, Sasca Montană – 2, Ticvaniu Mare - 1, Slatina Timiş – 1, Cornereva – 1, Măureni – 1, Bolvaşniţa – 1, Doclin - 2, Turnu Ruieni - 1, Caraşova – 1, Iablaniţa – 1, Domaşnea – 1, Ezeriş – 1, Forotic – 1, Brebu Nou – 1, Vermeş - 1, S.V.S.U. Oţelu Roşu împreună cu S.V.S.U. Zăvoi – 1, S.V.S.U. Bocşa împreună cu S.V.S.U. Ocna de Fier – 1, S.V.S.U. Brebu Nou împreună cu S.V.S.U. Văliug – 1, S.V.S.U. Oţelu Roşu împreună cu S.P.S.U. Hidroconstrucţia Caransebeş – 1).
Un număr de 6 incendii (2% din totalul acestora) au fost soluţionate de către populaţie (persoane fizice/salariaţi)..
Pe timpul intervenţiilor la incendii au fost salvate 8 persoane (4 adulţi şi 4 copii), 130 de animale (122 mari şi 8 mici), 69 de păsări şi au fost protejate bunuri în valoare estimativă de 37.035.300 lei.
Ca urmare a incendiilor izbucnite în această perioadă au fost rănite 10 persoane (8 adulţi şi 2 copii) (1 cu vârsta cuprinsă între 0 şi 6 ani, 1 cu vârsta între 7 şi 14 ani, 4 cu vârsta între 15 şi 25 ani, 3 cu vârsta între 26 şi 55 ani şi 1 peste 70 de ani), 3 persoane (adulţi) au decedat (cu vârsta cuprinsă între 15 şi 25 ani - 1, între 26 şi 55 ani – 1, peste 70 de ani - 1), aceste incendii având ca împrejurări determinante: instalaţiile electrice defecte – 3 (2 răniţi şi 1 decedat), sistemele de încălzire defecte – 2 (1 rănit şi 1 decedat), mijloace de încălzire improvizate (1 decedat), coşul/burlanul de fum defect sau necurăţat, focul deschis în spaţii deschise - 2, focul deschis în spaţii închise - 4. De asemenea, tot ca urmare a incendiilor izbucnite în această perioadă, 23 animale (mici) şi 30 de păsări au murit şi au fost distruse bunuri în valoare estimativă de 7.982.267 lei.
Rata incendiilor a fost de 85,1 la 100.000 de locuitori, respectiv de 33,22 la 1.000 km2.
Cele mai multe incendii din această perioadă au izbucnit în luna noiembrie – 46, iar cele mai puţine în luna mai - 7.
Situaţia incendiilor pe tipuri de activităţi se prezintă astfel:
Comparativ cu anul 2010, numărul incendiilor izbucnite la gospodăriile populaţiei a crescut cu 14,84%.
Din totalul acestora, 44% au avut loc în mediul urban şi 56% în mediul rural.
Comparativ cu anul 2010 se constată o scădere a numărului de incendii izbucnite la gospodăriile cetăţeneşti din mediul urban (cu 16,5%) şi o creştere a numărului acestora la gospodăriile cetăţeneşti din mediul rural (cu 50,6%).
Cauze de incendiu
Incendiile izbucnite în această perioadă pe teritoriul judeţului Caraş-Severin au fost cauzate de: instalaţii electrice defecte – 52; fumat - 49; foc deschis în spaţii deschise – 49; coş/burlan de fum defect sau necurăţat - 47; echipamente electrice improvizate - 6; foc deschis în spaţii închise – 10; cenuşă, jar, scântei – 10; sisteme de încălzire defecte – 4; mijloace de încălzire improvizate – 6; mijloace de încălzire nesupravegheate – 3; aparate electrice sub tensiune - 7; acţiune intenţionată - 22; jocul copiilor cu focul - 4; trăsnet – 2; sudură – 3; scântei mecanice, electrostatice sau frecare - 2; autoaprindere sau reacţie chimică – 3; scurgeri (scăpări) de produse inflamabile – 2; defecţiuni tehnice
de exploatare – 1; alte împrejurări (căldură (radiaţie) solară) – 1.
Cele mai multe dintre incendii au izbucnit din cauze electrice (în procent de 23%), a fumatului şi focului deschis în spaţii deschise, în egală măsură (17,3%), dar şi din cauza coşurilor de fum defecte sau necurăţate (în procent de 16,6%).Comparativ cu anul trecut a crescut ponderea incendiilor, din totalul acestora, cauzate de focul deschis în spaţii deschise, de la 3% la 17,3%, a celor cauzate de fumat, de la 7% la 17,3%, dar a scăzut ponderea celor cauzate de coşurile de fum defecte sau necurăţate, de la 23% la 16,6% şi a celor izbucnite din cauze electrice, de la 30% la 23%.
4. Arderi necontrolate
01.01-31.12.2010 01.01-31.12.2011
165 488
În anul 2011, pe teritoriul judeţului Caraş-Severin, s-au înregistrat 488 de arderi necontrolate.
Serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă au intervenit la un număr de 105 arderi necontrolate (% din totalul acestora), stingând singure 51 arderi necontrolate (% din totalul lor), astfel: S.V.S.U.: Bocşa – 27, Anina - 2, Cornereva - 6, Grădinari - 3, Doclin - 3, Berzasca – 3, Obreja - 2, Băuţar, Socol, Răcăşdia, Măureni, Brebu Nou, iar la 54 arderi necontrolate au intervenit în cooperare cu serviciile profesioniste (S.V.S.U.: Oţelu Roşu - 9, Naidăş - 5, Ticvaniu Mare - 5, Moldova Nouă - 2, Bocşa, Anina, Băuţar -3, Goruia – 3, Turnu Ruieni -2, Berzasca -2, Obreja - 3, Răcăşdia- 2, Buchin -2, Slatina Timiş - 2, Pojejena, Constantin Daicoviciu, Păltiniş, Mehadica, Ciuchici, Dalboşeţ, Coronini, Gârnic, Ocna de Fier, Caraşova, Forotic, Marga).
Pe timpul intervenţiilor la arderi necontrolate au fost protejate bunuri în valoare de 7.972.100 lei..
Cele mai multe arderi necontrolate din această perioadă au izbucnit în luna noiembrie - 126, iar cele mai puţine în luna ianuarie - 4.
Comparativ cu anul 2010 a crescut numărul total de arderi necontrolate, cu 195,75%, iar numărul arderilor necontrolate izbucnite la gospodăriile cetăţeneşti a crescut cu 166,67%.
Secretar judeţ Director Executiv
IMBRESCU ION Bîtea Constantin
Abonați-vă la:
Postări (Atom)