PARANOIA, BOALĂ GREA. N-A MURIT NIMENI DE EA! România se pregăteşte de război? /Vocea Rusiei/

Moscova, 6 feb /Agerpres/ - 'România se pregăteşte de război?' - titra, marţi, într-un comentariu online, postul de radio Vocea Rusiei, care se mai întreabă 'pentru ce război se pregăteşte România?', notând că 'de obicei, lectura agendei şedinţelor CSAT este plictisitoare, însă agenda şedinţei de marţi, 5 februarie 2013', a fost 'o excepţie de la regulă'.

Deloc surprinzător, 'presa s-a repezit să comenteze punctele referitoare la operaţiunea dezastruoasă din Algeria şi cele la participarea soldaţilor români la micul război colonial al preşedintelui Hollande', mai notează postul de radio oficios al Kremlinului.

Analiştii cu valenţe economice s-au concentrat asupra privatizării CFR Marfă, deşi jocul a fost făcut deja. 'România nu mai are suveranitate economică, deciziile cu caracter economic fiind luate de FMI', afirmă autorul comentariului, Valentin Mândrăşescu, potrivit căruia 'în aceste condiţii, numai în visele frumoase ale naţionaliştilor români, CSAT-ul ar putea pune piciorul în prag, blocând privatizarea acestei întreprinderi cu caracter strategic'.

Din perspectiva geopolitică, cel mai interesant este punctul numărul 2 de pe agendă 'realizarea, în cadrul Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord /NATO/, a unui plan de contingenţă pentru România', remarcă Vocea Rusiei.

'În analiza documentelor oficiale ale statului român există o regulă de bază: cele mai importante părţi sunt cele traduse din engleză. Regula a funcţionat perfect atât în cazul acordului de coabitare /de fapt, capitulare/ semnat de Victor Ponta, cât şi în cazul agendei CSAT. Elaborarea unui plan de contingenţă /de fapt, 'contingency plan'/, nu este o procedură obişnuită', adaugă postul de radio.

Ce este un 'plan de contingenţă' în terminologia uzuală a NATO? Atunci când termenul se utilizează în cazul relaţiei dintre o ţară membră şi NATO, un 'contingency plan' presupune elaborarea unui set concret de acţiuni pentru situaţia în care acest stat intră într-un conflict militar.

Până acum, asemenea planuri oficiale au fost elaborate doar pentru următoarele ţări: Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia. Ţările baltice au cerut elaborarea unui plan pentru cazul unui conflict militar cu Rusia şi s-au zbătut cinci ani pentru ca NATO să accepte această cerere şi să elaboreze planul. Polonia a cerut elaborarea unui plan pentru un eventual conflict militar cu Belarus, iar apoi planul a fost 'upgradat' pentru un eventual conflict cu Rusia, aminteşte Vocea Rusiei.

În acest context apar două aspecte importante. Primul: aceste planuri se elaborează la cererea ţării membre. Al doilea: de obicei, Germania se opune elaborării unor planuri de acest gen /aşa a fost în toate cazurile de până acum/, iar reprezentanţii aripii radicale a conducerii americane a SUA susţin asemenea iniţiative. Germania se opune unor iniţiative de acest gen deoarece elaborarea unor 'contingency plans' presupune stabilirea exactă a ţărilor cu care există riscul intrării într-un conflict militar, ceea ce conduce la o răcire drastică a relaţiilor cu aceste ţări şi alte consecinţe nefaste.

Un 'contingency plan' nu presupune răspunsul la o întrebare generalizată de genul 'ce se întâmplă dacă intrăm în război?', ci presupune un răspuns la întrebări precise şi punctuale de genul 'ce se întâmplă dacă începe un război cu Ucraina?', 'ce se întâmplă dacă începe un război cu Rusia?' etc. Desigur, 'apologeţii NATO vor spune că asemenea planuri se pregătesc doar pentru eventualitatea unor operaţiuni defensive, dar realitatea incontestabilă arată că niciuna dintre operaţiile recente ale ţărilor NATO /Libia, Irak, Serbia/ nu a avut caracter defensiv, toate fiind de fapt nişte războaie de agresiune', adaugă Vocea Rusiei.

'Există analişti care consideră că etalarea în public a intenţiilor de elaborare a acestor planuri nu este altceva decât rezultatul dorinţei unor ţări de a atrage atenţia', notează postul de radio de la Moscova, adăugând că 'din această perspectivă, se poate spune că scopul a fost atins, iar atenţia a fost atrasă'.

Comentariul se încheie cu: 'Ce urmează?'. 'Depinde de răspunsul la întrebarea: dacă România se pregăteşte de război, atunci pentru ce război se pregăteşte România?', se mai întreabă Vocea Rusiei.

Consiliul Naţional de Informaţii al SUA anticipează posibile conflicte pentru apă şi alimente în 15-20 de ani

Washington, 10 dec /Agerpres/ - Aproape două treimi din populaţia lumii va trăi în oraşe până în 2030, cea mai mare parte urmând să aparţină clasei mijlocii, conectată prin tehnologie şi protejată de un sistem avansat de sănătate, în timp ce SUA şi China vor coopera probabil pentru a rămâne în frunte.

Acesta este cel mai bun scenariu menţionat într-un raport, Global Trends 2030, făcut public luni de Consiliul Naţional de Informaţii al administraţiei americane, relatează Associated Press.

În cel mai prost scenariu, creşterea populaţiei va duce la conflicte pentru apă şi alimente, în special în Orientul Mijlociu şi Africa, iar instabilitatea va contribui la colapsul economiei globale.

Studiul reprezintă analiza comunităţii de informaţii privind direcţiile spre care se va îndrepta lumea în următorii 15-20 de ani, menită a-i ajuta pe decidenţii politici pentru a se pregăti de cele mai bune sau cele mai proaste scenarii de viitor.

Un punct pozitiv pentru SUA este independenţa energetică. 'Cu ajutorul gazelor de şist, SUA vor avea suficiente gaze naturale pentru a acoperi nevoile interne şi pentru a genera potenţiale exporturi globale în următoarele decenii', se arată în raport.

Printre scenarii se numără şi cel care anticipează o creştere a clasei mijlocii la nivel global, care va fi mai bine educată, conectată prin intermediul tehnologiei şi cu o stare de sănătate mai bună datorită progreselor din medicină. Puterea nu va mai aparţine unui grup restrâns de naţiuni, ci va fi împărţită între reţele şi coaliţii de ţări.

În ţări cu natalitate scăzută şi cu o populaţie care îmbătrâneşte, aşa cum sunt SUA, creşterea economică ar putea încetini. Circa 60% din populaţia lumii va trăi la oraşe.

Resursele de alimente, apă şi energie se vor reduce. 'Aproape jumătate din populaţia lumii va locui în zone care vor avea probleme severe cu apa', se menţionează în raport. Africa şi Orientul Mijlociu se vor confrunta cu cele mai mari riscuri de a suferi de lipsuri de alimente şi apă, China şi India urmând să se numere de asemenea printre statele vulnerabile.

Printre crizele anticipate se numără îngrijorarea privind colapsul economic global, confruntările între naţiunile care nu se adaptează suficient de repede şi posibila extindere a instabilităţii din Orientul Mijlociu şi Asia de Sud spre restul lumii.

Tehnologia este văzută ca o posibilă soluţie pentru a preveni unele din aceste conflicte, impulsionând productivitatea pentru a genera venituri în ciuda creşterii populaţiei, a extinderii oraşelor şi a schimbărilor climatice.

Raportul relevă câteva 'lumi potenţiale' pentru 2030.

Sub titlul 'Motoare blocate', altfel spus - 'cel mai prost scenariu plauzibil', raportul evidenţiază amplificarea riscurilor privind conflictele interstatale. 'SUA se izolează, iar globalizarea se blochează', menţionează documentul.

În cel mai plauzibil scenariu pozitiv, numit 'Fuziune', raportul notează că 'China şi SUA vor colabora într-o serie de chestiuni, conducând la o cooperare globală mai extinsă'.

Raportul atrage atenţia asupra efectelor cel mai probabil catastrofale ale aşa-numitelor 'lebede negre', evenimente extraordinare care pot schimba cursul istoriei. Printre acestea se numără o pandemie severă care poate ucide milioane de persoane în doar câteva luni şi o accelerare a schimbărilor climatice care ar îngreuna procesul de a asigura alimente pentru întreaga populaţie a lumii.

Două evenimente pozitive sunt de asemenea menţionate, printre care 'o Chină democrată şi un Iran reformat', ceea ce ar putea aduce o mai mare stabilitate globală.

Grecia şi-a estimat pierderile sub ocupaţia germană la 0,5 trilioane de euro

Atena, 28 nov /Agerpres/ - Pierderile economice ale Greciei în urma ocupaţiei germane în timpul celui de-al Doilea Război Mondial se ridică la 510,033 miliarde de euro şi ţara este în drept să ceară despăgubiri pentru această sumă, consideră scriitorul Demosthenes Koukounas în volumul său ''Economia greacă în perioada ocupaţiei', având subtitlul 'Adevărul despre datoriile ocupaţiei', în curs de pregătire pentru publicare, a relatat marţi ziarul economic elen Imerisia, preluată de Rbc.

Autorităţile elene consideră că Germania, astăzi principalul donator în cele două pachete de ajutor financiar, nu a achitat reparaţii corespunzătoare. De fapt, Germania a plătit statului elen în anii 1960 ai secolului trecut circa 115 milioane de mărci (aproximativ 67 milioane de dolari), cu titlul de daune pentru ocupaţia din perioada 1941-1944.

Conform Acordului de la Paris (1946), scrie media elene, Germania ar trebui să achite Greciei peste 7 miliarde de dolari la raportul anului 1938.

Compensaţii cer şi locuitorii satului elen Distomo, unde la 10 iunie 1944 au fost ucise de trupele SS circa 218 de persoane, inclusiv 58 de copii.

Ministerul german de Externe a declarat în aprilie 2012 că Germania nu va lua în discuţie problema despăgubirilor faţă de Grecia, dat fiind faptul că de la sfârşitul războiului, în cadrul acordului din 1946, ţara a plătit şi a ajutat la reconstruirea ţării.

În volumul său de 556 de pagini, Koukounas a stabilit că Germania în timpul ocupaţiei Greciei a scos din teritoriul elen obiecte de valoare în sumă de aproape 100 miliarde de euro, fără a include aici reparaţiile de război şi contribuţiile. La o rată a dobânzii de 2,5%, reparaţiile Germaniei depăşesc întreaga datorie a Greciei. În acest sens, el a studiat arhivele Băncii Greciei, care a fost forţată să semneze în 1942 un acord la Roma cu privire la creditarea naziştilor.

Autorul recunoaşte că în privinţa reparaţiilor suma diferă de la un cercetător la altul, dar partea germană nu poate contesta fondurile retrase din Banca Greciei în beneficiul celui de-al treilea Reich. Volumul conţine tabele detaliate privind plăţile lunare către guvernele lui Hitler şi Mussolini între 1941 şi 1944. Cercetătorul abordează şi subiectul tabu vizând cooperarea unor oameni de afaceri eleni cu naziştii, indicând numele persoanelor care au fost judecate pentru aceasta la încheierea războiului.

În septembrie 2012, Ministerul elen de Finanţe a creat un grup de lucru pentru a documenta suma exactă a despăgubirilor ce ar putea fi pretinse Germaniei. Rezultatele activităţii acestui grup urmează să fie făcute publice la 31 decembrie 2012.

Expoziţia 'Goya, cronicarul tuturor războaielor: Dezastrele şi fotografia de război', la MNAR

Bucureşti, 26 nov /Agerpres/ - O expoziţie cu titlul 'Goya, cronicarul tuturor războaielor: Dezastrele şi fotografia de război' se va deschide joi în Rotonda sălii Auditorium a Muzeului Naţional de Artă al României (MNAR).
Organizată de MNAR şi Institutul Cervantes din Bucureşti, expoziţia prezintă cele 82 de gravuri din celebra serie 'Dezastrele războiului' realizată de pictorul spaniol Francisco de Goya în perioada 1810-1820, care ilustrează scene din timpul războiului împotriva trupelor napoleoniene (Războiul de independenţă spaniol, 1808-1814).
La vernisaj au fost invitaţi directorul general al MNIR, Roxana Theodorescu, ambasadorul Spaniei în România, Estanislao de Grandes Pascual, directorul Institutului Cervantes din Bucureşti, Juan Carlos Vidal, şi curatorul expoziţiei, Juan Bordes.
Prin intermediul acestor gravuri, Goya denunţă ororile războiului: cruzimea, fanatismul, teroarea, nedreptatea, suferinţa şi moartea. Atitudinea sa imparţială, prin ilustrarea atrocităţilor comise de ambele tabere implicate în conflict, transformă actul creativ într-unul de protest, de condamnare a războiului, fără precedent în istoria artei.
În paralel cu gravurile lui Goya sunt expuse fotografii din timpul Războiului civil spaniol (1936-1939), eveniment care s-a aflat în atenţia presei internaţionale, beneficiind de prezenţa unor fotografi renumiţi precum Robert Capa, David Seymour, Gerda Taro, Augustí Centelles sau Alfonso Sanchez, cărora li se adaugă nenumăraţi fotografi locali sau anonimi.
Această alăturare este menită să extindă denunţul lui Goya până în zilele noastre, să identifice în discursul fotoreporterilor de război ecoul atitudinii lui Goya faţă de conflictele armate.
În expoziţie gravurile sunt grupate pe şapte teme majore: frontul, victimele, execuţiile, exodul şi jafurile, foametea, ipostaze ale femeii în război şi perioada de după război - o critică la adresa regimului absolutist instaurat de regele Ferdinand al VII-lea.
Expoziţia va fi deschisă până pe 27 ianuarie 2013.
Goya a început seria 'Dezastrelor' în 1810, dar ultimele plăci le-a terminat spre 1820, timp în care a realizat mai multe planşe de probă şi a imprimat doar trei exemplare complete ale seriei, sub titlul 'Fatalele consecinţe ale sângerosului război cu Bonaparte în Spania'.
În 1862 Academia de Arte Frumoase San Fernando a achiziţionat 80 de plăci gravate din cadrul seriei, celelalte două fiind donate în 1870. Titlul 'Dezastrele războiului' apare în prima ediţie publicată de Calcografia Naţională în 1863.
Până în prezent au fost imprimate şase tiraje ale seriei, iar primul tiraj complet, cu 82 de gravuri, a fost realizat în 1963.

Două rachete interceptate deasupra Tel Avivului

Tel Aviv, 18 nov /BMTF/ - O baterie antirachetă 'Iron Dome' a interceptat duminică două rachete lansate dinspre Fâşia Gaza împotriva Tel Avivului, a anunţat poliţia israeliană, transmite AFP, recepţionată de Agerpres.

Cu puţin timp mai înainte, sirenele de alertă aeriană au răsunat pentru a patra zi consecutiv la Tel Aviv, provocând panică. În acelaşi timp, în Gaza, braţul armat al grupării Hamas, Brigăzile Ezzedin al-Qassam, a anunţat că a tras în direcţia Tel Avivului o rachetă de tipul Fajr 5.

Înainte, o rachetă palestiniană a distrus o clădire de patru etaje la Ashkelon (apropiat de Gaza), rănind cel puţin două persoane, după cum a relatat Reuters. O persoană a fost ucisă şi alte patru rănite după ce o rachetă israeliană a căzut asupra unei tabere de refugiaţi în oraşul Gaza, transmite AFP.

Surse medicale şi martori au relatat că raidul a avut loc asupra taberei de refugiaţi Chati.

Canalul prin satelit al-Quds /Ierusalim/ şi-a încetat emisia duminică după atacurile aeriene ale Israelului împotriva Fâşiei Gaza. Sediul central al acestei companii de televiziune se află în Liban, iar biroul său din Gaza era situat la etajul 11 al unei clădiri din centrul oraşului, relatează media palestiniene, preluate de BFM.

După cum au transmis anterior agenţiile de presă internaţionale, circa şase jurnalişti au fost răniţi după ce o rachetă a lovit această clădire, unuia dintre ei fiindu-i amputat piciorul.

În urma bombardamentelor din noaptea trecută au murit doi palestinieni, între care şi un bebeluş, alţi 20 de palestinieni au fost răniţi. De la începutul operaţiunii militare israeliene împotriva Fâşiei Gaza miercuri au murit 47 de palestinieni, dintre care 70% erau persoane civile, conform părţii palestiniene.

Ofensiva aeriană a statului evreu continuă cu lovituri asupra poziţiilor palestiniene, unde se presupune că se află lansatoare de rachete şi depozite de muniţii în Fâşia Gaza. La ordinul comandamentului militar, forţele aeriene istaeliene şi-au intensificat atacurile în ultimele 24 de ore.

În acest context, la graniţa cu Fâşia Gaza continuă concentrarea forţelor de infanterie israeliene, dar un ordin privind o eventuală intervenţie terestră în Gaza nu a fost dat.

Ca răspuns la atacurile aeriene israeliene, braţul armat al Hamas, Brigăzile Ezzedin al-Qassam, a difuzat duminică o înregistrare video în care ameninţă să trimită atentatori-sinucigaşi pe teritoriul statului evreu.'Aşteptaţi-ne în magazine, cafenele şi autobuze', ameninţă organizaţia palestiniană, care a avertizat că celor 75.000 de rezervişti israelieni va opune un număr de 50.000 de combatanţi şi 5.000 de atacatori-kamikaze.

Violenţe sexuale în timpul conflictelor: Guvernele naţionale ar trebui să acţioneze în prima linie /ONU/

Berna, 18 oct /Agerpres/ - Autorii de violuri în timpul conflictelor ar trebui să fie urmăriţi în justiţie de guvernele naţionale, nu de Curtea Penală Internaţională, a declarat joi, la Geneva, Zainab Hawa Bangura, reprezentantă specială a ONU pe probleme de violenţe sexuale în timpul conflictelor, relatează AFP.

'Guvernele trebuie ajutate pentru a efectua aceste urmăriri în justiţie, pentru că este mai ieftin, mai rapid şi mai uşor' decât iniţierea de proceduri în faţa CPI, a adăugat reprezentanta ONU.

Potrivit noii reprezentante a Naţiunilor Unite, violenţele sexuale nu sunt 'nici o problemă feminină, nici una africană'. 'Există violenţe sexuale asupra bărbaţilor şi băieţilor şi sunt comise peste tot în lume, în Bosnia, Columbia, Nepal, Mali, Siria, Coasta de Fildeş', a declarat aceasta în prima sa vizită la Geneva de la preluarea funcţiei, în urmă cu o lună, în care a înlocuit-o pe Margot Wallström.

Potrivit reprezentantei, este foarte dificil de determinat numărul exact de victime ale violurilor în timpul conflictelor, din moment ce majoritatea acestora nu depun plângere din cauza ruşinii, iar bărbaţii refuză să vorbească despre agresiunile suferite. Conform acesteia, în Bosnia şi Herţegovina au existat 50.000 de victime ale violenţelor sexuale în timpul conflictului, iar până în prezent, doar 12 violatori au fost judecaţi de CPI.

Autorii de violuri în timpul conflictelor 'vor să îşi umilească victima pentru că face parte din tabăra adversă, pentru ei este o armă de război', a adăugat Zainab Hawa Bangura.

În afara asistenţei către guverne pentru punerea în aplicare a unui cadru legal în vederea facilitării urmăririlor în justiţie a violatorilor, Bangura a mai solicitat ca forţele de menţinere a păcii să primească o pregătire specială axată pe acest tip de violenţe înainte de a-şi ocupa postul.

Jumătate dintre israelieni se tem pentru supravieţuirea ţării lor în cazul unui război cu Iranul /sondaj/

Tel Aviv, 27 sep /Agerpres/- Majoritatea israelienilor consideră ridicat riscul izbucnirii unui conflict militar între ţara lor şi Iran în cursul anului viitor, iar jumătate dintre ei se tem pentru continuitatea existenţei statului evreu în eventualitatea unui asemenea război, relevă datele unui sondaj publicat joi de cotidianul Haaretz şi preluat de agenţia EFE.

Potrivit sondajului realizat de Universitatea din Tel Aviv, numai un sfert dintre cei chestionaţi nu se tem pentru viitorul statului Israel în cazul declanşări acestui conflict, cotidianul atrăgând atenţia asupra scăderii autoîncrederii tradiţionale a populaţiei israeliene.

Apariţia acestui sondaj survine la o zi după ce premierul israelian, Benjamin Netanyahu, şi preşedintele iranian, Mahmud Ahmadinejad, au folosit fiecare expresii dure împotriva părţii adverse.

Netanyahu a calificat ziua de miercuri drept 'o zi neagră' pentru 'cei care au rămas în sala Adunării Generale a ONU să asculte cuvintele pline de ură' ale liderului iranian. La rândul său, preşedintele israelian, Shimon Perez, a calificat drept 'neruşinată şi o dovadă a profundei sale ignoranţe a istoriei' intervenţia lui Ahmadinejad în care acesta din urmă acuza SUA şi Israelul că încearcă să intimideze ţara sa cu armele nucleare şi i-a catalogat pe americani şi pe israelieni ca fiind 'sionişti necivilizaţi'.

Un oficial israelian de rang înalt a declarat joi că în discursul pe care îl va rosti de la tribuna Adunării Generale a ONU, premierul Netanyahu va cere instituirea unei 'linii roşii' pentru programul nuclear iranian.

Armenia se declară pregătită de 'război' cu Azerbaidjan

Erevan, 3 sep /Agerpres/ - Armenia a avertizat luni că este pregătită de 'război', pe fondul puternicelor tensiuni cu statul vecin Azerbaidjan, acutizate după ce Baku a graţiat şi promovat un ofiţer azer condamnat pe viaţă în Ungaria pentru decapitarea unui militar armean, informează AFP. 'Nu dorim războiul, însă dacă suntem constrânşi, ne vom bate şi vom câştiga', a declarat preşedintele Serj Sarkisian, într-un comunicat difuzat luni pe site-ul său. Preşedintele azer Ilham Aliev l-a graţiat pe Ramil Safarov la revenirea acestuia în ţară vineri, după extrădarea din Ungaria, unde îşi ispăşea pedeapsa pentru crima comisă în 2004, în timpul unui stagiu organizat de NATO la Budapesta pentru militari din fosta URSS. Primit ca un erou, Safarov a fost promovat la rangul de maior, a primit o locuinţă şi plata soldei pe cei 8 ani petrecuţi în închisoare. Şeful statului armean a denunţat Azerbaidjanul drept 'un stat în care se ordonă ilegal punerea în libertate şi unde este glorificat public orice ticălos care a omorât oameni numai pentru faptul că sunt armeni'. Erevanul a anunţat vineri că rupe relaţiile diplomatice cu Budapesta, deşi aceasta a declarat că a respectat toate prevederile internaţionale în materie şi că primise asigurări din partea Azerbaidjanului că ofiţerul îşi va ispăşi restul pedepsei în ţara sa. Erevan şi Baku îşi dispută de mulţi ani controlul asupra enclavei armene Nagorno-Karabah, alipită la Azerbaidjan în epoca sovietică. Regiunea şi-a proclamat independenţa, nerecunoscută de comunitatea internaţională, la capătul unui război care a provocat 30.000 de morţi şi sute de mii de refugiaţi, între 1988 şi 1994. În pofida armistiţiului semnat în 1994, Armenia şi Azerbaidjan nu au reuşit să se pună de acord asupra statutului regiunii.