PARANOIA, BOALĂ GREA. N-A MURIT NIMENI DE EA! România se pregăteşte de război? /Vocea Rusiei/

Moscova, 6 feb /Agerpres/ - 'România se pregăteşte de război?' - titra, marţi, într-un comentariu online, postul de radio Vocea Rusiei, care se mai întreabă 'pentru ce război se pregăteşte România?', notând că 'de obicei, lectura agendei şedinţelor CSAT este plictisitoare, însă agenda şedinţei de marţi, 5 februarie 2013', a fost 'o excepţie de la regulă'.

Deloc surprinzător, 'presa s-a repezit să comenteze punctele referitoare la operaţiunea dezastruoasă din Algeria şi cele la participarea soldaţilor români la micul război colonial al preşedintelui Hollande', mai notează postul de radio oficios al Kremlinului.

Analiştii cu valenţe economice s-au concentrat asupra privatizării CFR Marfă, deşi jocul a fost făcut deja. 'România nu mai are suveranitate economică, deciziile cu caracter economic fiind luate de FMI', afirmă autorul comentariului, Valentin Mândrăşescu, potrivit căruia 'în aceste condiţii, numai în visele frumoase ale naţionaliştilor români, CSAT-ul ar putea pune piciorul în prag, blocând privatizarea acestei întreprinderi cu caracter strategic'.

Din perspectiva geopolitică, cel mai interesant este punctul numărul 2 de pe agendă 'realizarea, în cadrul Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord /NATO/, a unui plan de contingenţă pentru România', remarcă Vocea Rusiei.

'În analiza documentelor oficiale ale statului român există o regulă de bază: cele mai importante părţi sunt cele traduse din engleză. Regula a funcţionat perfect atât în cazul acordului de coabitare /de fapt, capitulare/ semnat de Victor Ponta, cât şi în cazul agendei CSAT. Elaborarea unui plan de contingenţă /de fapt, 'contingency plan'/, nu este o procedură obişnuită', adaugă postul de radio.

Ce este un 'plan de contingenţă' în terminologia uzuală a NATO? Atunci când termenul se utilizează în cazul relaţiei dintre o ţară membră şi NATO, un 'contingency plan' presupune elaborarea unui set concret de acţiuni pentru situaţia în care acest stat intră într-un conflict militar.

Până acum, asemenea planuri oficiale au fost elaborate doar pentru următoarele ţări: Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia. Ţările baltice au cerut elaborarea unui plan pentru cazul unui conflict militar cu Rusia şi s-au zbătut cinci ani pentru ca NATO să accepte această cerere şi să elaboreze planul. Polonia a cerut elaborarea unui plan pentru un eventual conflict militar cu Belarus, iar apoi planul a fost 'upgradat' pentru un eventual conflict cu Rusia, aminteşte Vocea Rusiei.

În acest context apar două aspecte importante. Primul: aceste planuri se elaborează la cererea ţării membre. Al doilea: de obicei, Germania se opune elaborării unor planuri de acest gen /aşa a fost în toate cazurile de până acum/, iar reprezentanţii aripii radicale a conducerii americane a SUA susţin asemenea iniţiative. Germania se opune unor iniţiative de acest gen deoarece elaborarea unor 'contingency plans' presupune stabilirea exactă a ţărilor cu care există riscul intrării într-un conflict militar, ceea ce conduce la o răcire drastică a relaţiilor cu aceste ţări şi alte consecinţe nefaste.

Un 'contingency plan' nu presupune răspunsul la o întrebare generalizată de genul 'ce se întâmplă dacă intrăm în război?', ci presupune un răspuns la întrebări precise şi punctuale de genul 'ce se întâmplă dacă începe un război cu Ucraina?', 'ce se întâmplă dacă începe un război cu Rusia?' etc. Desigur, 'apologeţii NATO vor spune că asemenea planuri se pregătesc doar pentru eventualitatea unor operaţiuni defensive, dar realitatea incontestabilă arată că niciuna dintre operaţiile recente ale ţărilor NATO /Libia, Irak, Serbia/ nu a avut caracter defensiv, toate fiind de fapt nişte războaie de agresiune', adaugă Vocea Rusiei.

'Există analişti care consideră că etalarea în public a intenţiilor de elaborare a acestor planuri nu este altceva decât rezultatul dorinţei unor ţări de a atrage atenţia', notează postul de radio de la Moscova, adăugând că 'din această perspectivă, se poate spune că scopul a fost atins, iar atenţia a fost atrasă'.

Comentariul se încheie cu: 'Ce urmează?'. 'Depinde de răspunsul la întrebarea: dacă România se pregăteşte de război, atunci pentru ce război se pregăteşte România?', se mai întreabă Vocea Rusiei.

România, la mijlocul unui clasament mondial care analizează gradul de globalizare din 60 de pieţe

BUCUREŞTI (MEDIAFAX) - România a urcat o poziţie, până pe 31, din 60 de pieţe analizate într-un clasament realizat de compania de consultanţă de audit Ernst&Young, în funcţie de gradul de globalizare al economiei.
Evoluţia României este în linie cu media globală, rezultate deosebite fiind consemnate la capitolul mişcarea forţei de muncă, cu 0,77 de puncte peste media globală. Există şi valori înregistrate sub nivelul mediei globale, cum ar fi cele de la capitolele schimburi de tehnologie şi idei, unde valoarea este cu 0,51 de puncte sub medie, şi mişcarea capitalului şi finanţelor, cu o valoare cu 0,25 de puncte sub medie. România ocupă poziţia a 11-a în rândul celor 22 de pieţe în creştere rapidă monitorizate în cadrul studiului, se arată într-un comunicat al Ernst&Young.
"România are o economie deschisă, care a beneficiat din plin de accesul la noile pieţe, în special la cele din UE. Ea va beneficia, pe mai departe, de liberalizarea treptată a comerţului mondial şi de integrarea comercială tot mai strânsă cu UE. O parte dintre barierele comerţului cu bunuri în cadrul UE, care încă mai persistă în prezent, e posibil să fie eliminate, iar liberalizarea comerţului şi a serviciilor, care ar putea aduce beneficii României, va continua, chiar dacă într-un ritm mai lent decât cel prognozat anterior", apreciază sursa citată.
La nivel mondial, raportul Ernst&Young arată că în pofida creşterii slabe înregistrate în 2012 şi a perspectivelor economice incerte pentru 2013 în majoritatea pieţelor, globalizarea continuă să avanseze în principalele 60 de economii din lume.
În contextul în care majoritatea prognozelor privind PIB-ul global prevăd o creştere cuprinsă între 3% şi 3,5% pentru 2013 şi o creştere modestă pentru anii ce vor urma, indexul Ernst & Young estimează că globalizarea va continua să se extindă, iar tehnologia şi schimburile transfrontaliere de idei vor constitui principalele ei pârghii de dezvoltare. Indexul arată, de asemenea, că, în ultimele 12 luni, o serie de ţări cu economii în creştere rapidă, precum Vietnam, Malaezia, Tailanda, Filipine sau ţări mai mici din Europa, precum Belgia şi Slovacia şi-au îmbunătăţit simţitor indicele de globalizare.
Indexul evidenţiază faptul că apar tot mai multe pieţe, din afara ţărilor BRIC (Brazilia, Rusia, India şi China), care înregistrează creşteri rapide şi se transformă în puncte fierbinţi ale business-ului global, graţie percepţiei că sunt mai bine integrate global decât ţările BRIC în privinţa comerţului, a investiţiilor, precum şi din perspectiva criteriilor culturale şi tehnologice. Totodată, aceste pieţe înregistrează creşteri economice solide şi constante, apropiate de cele ale economiilor fruntaşe din grupul BRIC. Turcia, Mexicul şi Indonezia vin tare în urma Chinei şi a Indiei în privinţa creşterii PIB-ului în intervalul cuprins între 2000 şi 2015. Peru, Columbia, Venezuela, Malaezia şi Vietnam, precum şi unele ţări şi regiuni din Africa îşi pregătesc trambulina care să le propulseze printre cele mai dinamice zone din lume pentru investiţii.
Numărul şefilor de organizaţii chestionaţi în cadrul studiului care consideră că pieţele emergente, altele decât BRIC, vor deveni principala sursă de generare de noi venituri aproape că s-a dublat în ultimii trei ani, de la 26% la 45%. Ca urmare, aceştia includ în planurile lor de viitor ţări precum Africa de Sud, Indonezia, Mexic sau Turcia care apar menţionate în raport ca zone foarte competitive. Peste 82 % dintre executivii chestionaţi, provenind din toate zonele geografice, vizează să mărească investiţiile pe care le fac în aceste pieţe, iar 4 din 10 intenţionează chiar să le crească cu peste 10%.
Raportul evidenţiază, de asemenea, faptul că inovarea şi schimbul de idei şi tehnologie pot conferi un avantaj pieţelor dezvoltate în competiţia cu cele aflate în creştere rapidă. Difuzarea şi folosirea tehnologiilor în bandă largă, ale celor sociale, digitale şi mobile este mult mai extinsă în aceste pieţe, permiţându-le să obţină o pondere mai mare din exportul de bunuri şi servicii.
Pe măsură ce comerţul cu bunuri şi servicii îşi revine la nivelul de dinainte de declanşarea crizei financiare, iar fluxul de capital înregistrează o creştere constantă, tehnologia şi schimburile transfrontaliere de idei vor continua să modeleze extinderea şi caracterul globalizării. În condiţiile în care integrarea comercială continuă să se stablizeze, se estimează o schimbare de poziţie între ţările importatoare şi cele exportatoare. Economiile în creştere rapidă devin pieţe de consum tot mai puternice iar pieţele dezvoltate dobândesc o forţă tot mai mare în producţia şi exportul de bunuri şi servicii.
"Natura globalizării continuă să evolueze şi să se schimbe. Tehnologia asigură noi căi de dezvoltare şi consolidare pentru fluxurile de capital, idei şi inovaţii în direcţii care sunt încă dificil de anticipat. Provocarea pentru mediul de business este cum să monitorizeze, să evalueze şi să răspundă cât mai rapid şi mai eficient unui mediu atât de dinamic, care nu mai poate fi gestionat prin soluţii standard, ca până acum. În acest context, România poate să câştige în competiţia pentru investiţii numai prin îmbunătăţirea continuă a competitivităţii economiei", a declarat Bogdan Ion, country managing partner, Ernst & Young România.
Globalization Index (indexul de globalizare) evaluează şi monitorizează performanţele celor mai importante 60 de economii din lume în funcţie de 20 de indicatori care urmăresc aspecte cheie în privinţa intregrării transfrontaliere a afacerilor. Aceşti indicatori se înscriu în cinci categorii mari: mişcarea capitalului, schimburile de tehnologii şi idei, mişcarea forţei de muncă şi integrarea culturală.
Sondajul a inclus interviuri cu 750 de directori executivi din companii din întreaga lume şi s-a derulat în noiembrie 2012, fiind coordonat de The Economist Intelligence Unit.

BERD a înrăutăţit de la 0,8% la 0,5% prognoza de creştere economică a României pentru acest an

BUCUREŞTI (MEDIAFAX) - Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a înrăutăţit prognoza de creştere economică a României pentru acest an de la 0,8%, cât estima în iulie, la 0,5%, motivele fiind criza euro, evoluţia agriculturii şi incertitudinea politică.
Banca a îmbunătăţit uşor estimarea privind economia anul următor şi se aşteptă acum la o creştere de 1,9%, după ce în precedentul raport anticipa un avans de 1,8%.
"Încetinirea din zona euro, declinul semnificativ al producţiei agricole şi incertitudinea politică sporită au avut un puternic impact de atenuare asupra creşterii României în acest an. În prezent, PIB este estimat să urce cu numai 0,5%, în pofida unui trimestru al doilea solid. Suportul financiar al FMI şi altor instituţii financiare internaţionale a asigurat o protecţie importantă, mai ales în lumina legăturilor financiare strânse ale ţării cu zona euro", se arată în raportul BERD.
Fondul Monetar Internaţional are proiecţii mai optimiste pentru România, atât referitor la acest an, de 0,9%, cât şi pentru anul următor, de 2,5%.
Creşterea în regiunea în care activează BERD va încetini de la 4,6% anul trecut la 2,7% în acest an, urmată de o revenire uşoară, la 3,2%, anul următor, ca urmare a crizei din zona euro, care va continua să afecteze economiile ţărilor în Europa Centrală şi Ţările Baltice, Europa de Sud-Est, Europa de Est şi Caucaz, Turcia, Rusia şi Asia Centrală, dar şi Maroc, Tunisia, Egipt şi Iordania, ţări intrate mai recent sub mandatul băncii.
În Europa Centrală şi în Europa de Sud-Est, regiune din care face parte şi România, cele mai multe state vor înregistra o creştere a PIB mai redusă decât se anticipa anterior, întrucât scenariul de bază pentru zona euro s-a înrăutăţit din nou, se arată în raport.
Mai multe ţări din regiune vor înregistra contracţie economică în acest an, Serbia cu 0,7%, Ungaria cu 1,5%, Croaţia cu 1,9% şi Slovenia cu 2,5%.
BERD a menţinut estimarea de creştere în acest an pentru Bulgaria la 1,2%, în timp ce pentru Polonia a înrăutăţit prognoza de la 2,9% la 2,5%.

Lider islamist: România şi Bulgaria, ţinte legitime pentru terorişti (presa bulgară)

Sofia, 4 oct - Corespondentul Agerpres, Ivan Radev, transmite: România, Bulgaria, dar şi alte ţări din estul Europei sunt pământuri islamice şi ţinte legitime pentru terorişti, susţine într-un interviu publicat joi de cotidianul sofiot 24 Ceasa unul dintre cei mai radicali lideri islamişti, şeicul Omar Bakri.
'Dacă islamul a intrat odată pe un pământ, acesta devine islamic şi musulmanii sunt obligaţi să-l elibereze într-o zi. De exemplu, Spania este pământ islamic, la fel şi Europa de est: România, Albania, Macedonia, Serbia, Kosovo şi Bosnia... Dar din cauza trupelor sale din Afganistan şi Irak şi din cauza colaborării sale militare cu Israelul, Bulgaria devine şi o ţintă legitimă. Noi credem că putem face atentate în inima Bulgariei. Putem să facem acest lucru şi în România şi în alte state. Asta depinde de tactica şi de strategia concretă. Ţinta atentatului de la Burgas au fost israelienii. Toţi cei ucişi sunt fii de israelieni şi printre ei au fost mulţi oameni importanţi', susţine şeicul radical, care în prezent s-a stabilit în nordul Libanului după ce a fost nevoit să părăsească Marea Britanie după atentatele de la Londra din 2004.
În interviul acordat Centrului pentru studierea Orientului Mijlociu, Bakri afirmă că a recunoscut în teroristul de la Burgas pe unul dintre ucenicii săi. Este vorba de un tânăr cu pseudonimul Abu Ahmed. 'Acesta într-adevăr a fost printre ucenicii mei, dar pentru scurt timp, apoi a plecat în Afganistan. Numele lui este Mehdi Ghezali. După atentat, acesta a fost declarat martir de către fraţii săi din Al Qaida care au oficiat o slujbă de pomenire pentru el', spune Bakri.
Informaţiile că teroristul care apare pe înregistrările video făcute de la camerele de securitate de pe aeroportul din Burgas la data de 18 iulie este suedezul Mehdi Ghezali au apărut la scurt timp după atentat, dar ulterior au fost negate de autorităţile suedeze şi de cele bulgare. 'Nu mă refer la imaginile trupului neînsufleţit, ci la omul care se plimba prin aeroport. Dacă serviciile neagă că este Ghazali, de ce nimeni nu s-a dus la el să-l fotografieze sau să-i ia un interviu? După ce fraţii au oficiat o slujbă de pomenire, dacă ar fi fost încă în viaţă, acesta ar fi încercat să ia legătură cu ei', insistă Omar Bakri. Şeicul radical şi-a exprimat regretul că în atentatul de la Burgas şi-a pierdut viaţa şi şoferul bulgar al autocarului care, susţine el, era adept al Islamului. În opinia lui, Al Qaida se gândeşte să ofere o despăgubire financiară familiei şoferului. Când un musulman nevinovat devină victimă colaterală într-un atentat, familia lui trebuie despăgubită. În cazul şoferului există însă şi voci potrivit cărora familia lui nu merită vreo despăgubire pentru că noi i-am avertizat pe toţi musulmanii să evite orice contact cu israelienii, mai spune liderul radical.
În 2005, şeicul Omar Bakri a fost acuzat că a încurajat şi binecuvântat teroriştii care au comis atacurile în metroul londonez din 2004. Se presupune că teroriştii au făcut parte din organizaţia lui Al-Muhajiroun. După ce a părăsit Marea Britanie, islamistul născut în Siria s-a stabilit în Liban unde, în 2010, a fost condamnat la închisoare pe viaţă. În prezent, el se ascunde într-o casă din nordul Libanului, păzită de oamenii săi fideli.
Ziarul Telegraf scrie joi că serviciile bulgare au constatat că la data de 2 iulie teroristul de la Burgas a purtat o convorbire folosind telefonul mobil al unei persoane neidentificate care în acel moment se afla în centrul oraşului Ruse. Potrivit datelor de la companiile de telecomunicaţii mobile, în jurul orelor 14:00, pe 2 iulie, în zonă s-au aflat 500 de persoane. Fiecare dintre acestea urmează să fie chemată şi audiată la Agenţia de Stat Securitatea Naţională.
Cinci turişti israelieni şi-au pierdut viaţa, iar alte câteva zeci de persoane au fost rănite într-un atentat comis pe aeroportul internaţional al staţiunii bulgare Burgas la data de 18 iulie. Încă nu se ştie cine s-a aflat în spatele atacului terorist în care a murit şi şoferul bulgar al autocarului, precum şi o persoană despre care se presupune că ar fi fost terorist sinucigaş.

SUA consideră că decizia CSAT privind avioanele e un pas în direcţia modernizării Armatei române

 BUCUREŞTI (MEDIAFAX) - Guvernul SUA consideră că decizia CSAT privind achiziţia avioanelor multirol este un pas în direcţia modernizării Forţelor Armate române, ceea ce va creşte interoperabilitatea cu NATO şi va ajuta România să-şi îndeplinească obligaţiile în cadrul Alianţei, informează Ambasada SUA.
"Guvernul SUA consideră că acesta este un pas în direcţia modernizării Forţelor Armate române, ceea ce va creşte interoperabilitatea cu NATO şi va ajuta România să-şi îndeplinească obligaţiile în cadrul Alianţei. România este un partener apreciat, partener strategic şi aliat şi ne dorim să continuăm să consolidăm relaţia excelentă dintre cele două ţări", se arată într-un comunicat al Biroului de Diplomaţie Publică al Ambasadei SUA.
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a aprobat joi proiectul de "realizare graduală a capabilităţii de apărare aeriană" în cadrul programului ?Avion multirol al Forţelor Aeriene".
"Membrii Consiliului au aprobat ?Concepţia de realizare graduală a capabilităţii de apărare aeriană? în cadrul programului ?Avion multirol al Forţelor Aeriene? în concordanţă cu interesele esenţiale de securitate ale ţării şi cu angajamentele asumate de România în cadrul organizaţiilor europene şi nord-atlantice", se arată în comunicatul CSAT.
Ministrul Apărării Naţionale, Corneliu Dobriţoiu, a anunţat duminică, la B1 Tv, că avioanele multirol F-16 vor fi achiziţionate din Portugalia. Ministrul a mai afirmat că preţul pentru cele 12 aparate la mâna a doua este în jur de 600 de milioane de dolari, această sumă urmând să fie achitată în cinci ani. Conform lui Dobriţoiu, prima tranşă, de 70 de milioane de dolari, ar trebui plătită anul viitor.
"Avioanele ar urma să fie livrate după terminarea procesului de instruire a piloţilor, începând cu 2016", a precizat ministrul, adăugând că aparatele au 3.500 de ore de zbor şi mai au o rezerva de 4.000 - 4.500 de ore.
Ministrul Apărării, Corneliu Dobriţoiu, afirma, la începutul lunii august, că procesul de achiziţie a avionului multirol de către Armata română a fost accelerat, urmând ca în circa două luni să se ia o decizie, după ce va avea loc şi o dezbatere în CSAT privind variantele aflate la dispoziţie.
Dobriţoiu declara atunci că modelele de avioane avute în vedere sunt avioanele de generaţia a V-a.
"Chiar dacă parcurgem o perioadă de austeritate economică grea, vă anunţ că am accelerat procesul de achiziţie a avionului multirol. În acest sens, exprim un angajament, un crez al meu mai vechi, conform căruia obiectivul strategic al României pentru achiziţia aparatelor multirol trebuie să fie achiziţia aparatelor de generaţia a V-a în următorii 20-25 de ani şi să traversăm tranziţia în cel mai economic mod cu putinţă. Accelerare înseamnă că procesul se va derula rapid şi nu va dura opt ani, ci va dura două luni şi vom lua cu certitudine o decizie. Modelele pe care le avem în vedere sunt avioanele de generaţia a V-a şi tranziţia să o facem cu costurile cele mai ieftine, cu avionul potrivit acestei tranziţii astfel încât să nu pierdem bani prin achiziţionarea unei structuri de aerodrom diferită când vom trece la avionul de generaţia a V-a", a spus Dobriţoiu.
Întrebat dacă avionul american de F-16 mai este o opţiune, Dobriţoiu a precizat că la acesta făcea referire.
La începutul lunii septembrie, Dobriţoiu preciza, după întâlnirea cu omologul bulgar, Anyu Angelov, că în situaţia în care forţele aeriene ale celor două ţări se vor dota cu acelaşi tip de avion multirol, se vor analiza posibilităţile de cooperare în domeniile mentenanţei şi instruirii personalului.

Peste 10.000 de persoane au solicitat la Chişinău unirea Republicii Moldova cu România

Chişinău, 16 sep /Agerpres/ - Peste 10.000 de persoane au solicitat duminică pe străzile din Chişinău unirea Republicii Moldova cu România, informează Platforma Civică Acţiunea 2012 într-un comunicat transmis Agenţiei naţionale de presă Agerpres.

Potrivit comunicatului, cea mai amplă manifestaţie unionistă publică din ultimii ani s-a desfăşurat în ciuda încercărilor unor formaţiuni pro-ruse şi a unor lideri politici de a împiedica prin mijloace de intimidare şi de presiune exprimarea liberă a voinţei populare.

Forţele de ordine nu au permis, iniţial, accesul în scuarul Academiei de Ştiinţe a Moldovei, locul de întâlnire al unioniştilor, percheziţionând toate persoanele care doreau să participe la manifestaţie şi interzicând tinerilor să ia parte la eveniment.

De asemenea, mai multe autocare din raioanele republicii, care transportau unionişti spre Chişinău, au fost blocate în repetate rânduri pe traseu. La presiunea celor deja strânşi în scuar şi care scandau împotriva acestor abuzuri, autocarelor le-a fost permis accesul în oraş, dar cu o întârziere de o oră, unioniştii fiind nevoiţi să se alăture pe parcurs coloanei de manifestanţi.''

R.Moldova: Autonomia găgăuză ameninţă cu scindarea, acuzând Chişinăul că ar susţine unirea cu România

Chişinău, 4 sep /Agerpres/ - Başcanul (guvernatorul) autonomiei găgăuze din sudul Republicii Moldova (Gagauz Yeri), Mihail Formuzal, a ameninţat că regiunea ar putea ieşi din componenţa acesteia, deoarece autorităţile de la Chişinău ar susţine tacit unirea Republicii Moldova cu România. 'Eu nu înţeleg de ce elitei politice moldoveneşti îi este ruşine de statalitatea Republicii Moldova. Lor ce, le este ruşine pentru că sunt moldoveni? Le este ruşine că locuiesc în Moldova?', a declarat Formuzal în cadrul unui congres al unei influente organizaţii din regiune 'Găgăuzia Unită', referindu-se la intenţia unui grup de iniţiativă de a organiza un amplu marş prounionist (cu România), la 16 septembrie la Chişinău. El a lăsat să se înţeleagă că autorităţile de la Chişinău ar trebui să interzică desfăşurarea manifestaţiei. 'Autorităţile doresc lichidarea statului lor? În acest caz, ar trebui să cunoască că Găgăuzia are dreptul la politică externă proprie', a declarat Formuzal, citat de portalul din regiune www.gagauzinfo.md. Unitatea Teritorial Autonomă Gagauz Yeri (Găgăuzia) are o populaţie de circa 155.000 persoane (aproximativ 4% din populaţia R.Moldova fără regiunea transnistreană), dintre care peste 80% găgăuzi (populaţie ortodoxă, de origine turcă). Găgăuzia are propriul guvern (Comitetul Executiv) şi parlament (Adunarea Populară). În regiune se vorbesc trei limbi oficiale - în primul rând rusa, găgăuza şi mai puţin româna. Mai multe cercuri influente din regiune încearcă permanent să obţină o autonomie mai mare faţă de guvernul de la Chişinău sau chiar independenţa acesteia. Majoritatea covârşitoare a populaţiei din regiune se pronunţă şi pentru relaţii mai strânse cu Rusia şi chiar aderarea la uniunea vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, ceea ce vine în contradicţie cu vectorul de politică externă al Chişinăului, care îşi doreşte aderarea la UE. Disensiunile dintre Comrat (capitala autonomiei) şi Chişinău devin şi mai sensibile în timpul campaniilor electorale, iar duminică în autonomie vor avea loc alegeri legislative. De asemenea, conducerea autonomiei, dar şi populaţia din regiune, se opun vehement studierii limbii române şi a istoriei românilor în şcoli. Declaraţiile lui Formuzal vin şi în contextul în care mai multe acţiuni prounioniste organizate de Acţiunea 2012 (formată din mai multe ONG-uri la 200 de ani de la anexarea Basarabiei de către Imperiul Rus) a organizat marşuri prounioniste în mai multe localităţi, o parte din care s-au încheiat cu altercaţii cu reprezentanţii unor organizaţii şi partide de stânga. O amplă manifestaţie a fost anunţată şi pentru 16 septembrie la Chişinău. Unele partide au cerut interzicerea acesteia pentru a evita 'vărsări de sânge'.

România, Bulgaria şi Cehia, avertizate de CE privind transparenţa achiziţiilor în domeniul apărării

PRAGA (MEDIAFAX) - Guvernele român, bulgar şi ceh au primit scrisori din partea CE, prin care aceasta îşi exprimă îngrijorarea cu privire la posibilitatea încheierii unor contracte de achiziţii de avioane de luptă fără organizarea unor licitaţii, scrie revista Business New Europe (BNE) în pagina online de luni. "România (...) pare că va intra într-o nouă confruntare cu Bruxelles-ul, alăturându-se Bulgariei şi Cehiei, aflate pe o listă a unor ţări care au fost avertizate în legătură cu transparenţa achiziţiilor în domeniul apărării", scrie această revistă cu sediul la Moscova, precizând că Comisia Europeană (CE) a confirmat pentru BNE că a transmis scrisori celor trei guverne subliniind asupra legislaţiei Uniunii Europene (UE) în domeniu. Toate cele trei ţări sunt interesate să achiziţioneze avioane de luptă, în cadrul unui program de achiziţii în ţări emergente din Europa care, potrivit unor estimări ale industriei apărării, ar urma să genereze în următorii zece ani vânzarea a peste 200 de avioane, potrivit BNE. Licitaţiile în acest sector, în contextul crizei economice, sunt considerate cruciale pentru o industrie care este afectată de reduceri bugetare şi pierderi de locuri de muncă, lucru care explică totodată competiţia dură dintre producători ca grupul american Lockheed Martin, consorţiul EADS (alcătuit din EADS Deutschland, EADS Casa din Spania, BAE Systems şi compania italiană Alenia Aeronautica), grupul suedez Saab sau cel francez Dassault, între altele. Potrivit BNE, comisarul european pentru Piaţa Internă şi Servicii Michel Barnier, care supraveghează licitaţiile publice organizate în cele 27 de state din blocul european, le "reaminteşte" în această scrisoare, datată la 15 mai 2012 şi trimisă miniştrilor Apărării din Bulgaria, România şi Cehia, directivele UE privind organizarea de licitaţii în vederea achiziţiilor şi nevoia de transparenţă în cadrul unor asemenea proceduri. "Orice anunţ în vederea unui contract trebuie să fie publicat în Jurnalul Oficial (al UE)", scrie Barnier, citat de BNE, în această scrisoare, al cărui conţinut a fost divulgat revistei de către "surse din cadrul industriei" pe care nu le numeşte. "Procedura de achiziţie trebuie să fie deschisă tuturor (pentru a preveni) discriminarea companiilor din statele membre", se mai subliniază în scrisoare, potrivit revistei. Confirmând existenţa scrisorii, Stefaan de Tynck, un purtător de cuvânt al Biroului lui Barnier, a declarat pentru BNE că, în timp ce contractele interguvernamentale nu sunt vizate de directiva UE care acoperă contracte în domeniul apărării şi securităţii, "există o prevdere cu caracter general în Directivă, potrivit căreia nicio excepţie (inclusiv cea cu privire la contracte interguvernamentale) nu trebuie să fie utilizată cu scopul eludării prevederilor Directivei (sau) ca mijloc de evitare a competiţiei la nivel UE şi, în particular, discriminării unor potenţiali furnizori UE". "Scrisoarea a fost trimisă pentru a clarifica obligaţii impuse de legislaţia UE", a adăugat de Tynck, citat de revistă. Potrivit BNE, de Tynck a precizat că CE a primit răspunsuri din partea Bulgariei şi Cehiei pe care le-a descris ca "pozitive", dar a omis România, al cărei Guvern "tocmai iese dintr-o confruntare cu Bruxelles-ul cu privire la încercarea de demitere (eşuată - n.a.) a preşedintelui Traian Băsescu", comentează publicaţia. Revista citează totodată o declaraţie a preşedintelui CE Jose Manuel Barroso, care a afirmat că aceste evenimente din România au "afectat încrederea" în valorile democratice ale acestei ţări. Declaraţii recente ale unor oficiali români "au sporit îngrijorările Comisiei cu privire la pregătirea ţării de a nesocoti legislaţia UE şi de a ceda unor presiuni din partea americanilor de a achiziţiona în mod direct (avioane de tip) F-16 produse de către Lockheed Martin, în loc să organizeze o licitaţie la care să poată participa companii europene", comentează Business New Europe.

În Transnistria ar putea apărea o bază militară rusă pentru a proteja regiunea de 'pericolul românesc'

Moscova, 31 iul /Agerpres/ - Tiraspolul vrea să înlocuiască misiunea de pacificare de pe Nistru cu o nouă bază militară rusească, căutând astfel să se pună la adăpost de 'pericolul românesc', scrie marţi cotidianul moscovit Nezavisimaia Gazeta, citând surse apropiate liderului transnistrean Evgheni Şevciuk, potrivit cărora această perspectivă a fost discutată în timpul vizitei efectuate recent în regiune de către ministrul rus adjunct al afacerilor externe, Grigori Karasin. Deschiderea unei noi baze militare ruseşti ar ajuta Tiraspolul să facă faţă 'pericolului românesc'care ca creşte odată cu revenirea preşedintelui suspendat al român Traian Băsescu în fotoliul prezidenţial, consideră aşa-numitul ministru transnistrean al apărării, Vladislav Finaghin. 'Acest pericol a devenit o realitate după aderarea României la NATO şi la Uniunea Europeană. Iar în ultima perioadă acesta s-a amplificat, la fel ca apelurile de unire a Republicii Moldova cu România. În contextul în care o serie de lideri de la Chişinău sunt cetăţeni români, aceste apeluri nu par zadarnice. Mai ales că unirea, şi încă împreună cu Transnistria, constituie scopul preşedintelui Băsescu', a explicat Finaghin. 'Înţelegând seriozitatea situaţiei, facem tot posibilul ca prezenţa trupelor de pacificare să crească', a adăugat el. Potrivit surselor apropiate liderului transnistrean, Tiraspolul a propus Rusiei să-şi desfăşoare o bază militară în autoproclamata republică şi să folosească aerodromul fostei armate a 14-a. În schimb, autorităţile regiunii cer Rusiei sprijin financiar pentru crearea unui sistem puternic de securitate. Anterior, perpectivele unei baze militare ruseşti în Transnistria au fost discutate de Şevciuk şi vicepremierul rus Dmitri Rogozin. Preşedintele comisiei pentru relaţii externe din Consiliul suprem transnistrean, Dmitri Soin, a confirmat că Tiraspolul şi Moscova discută acest subiect. 'Am auzit de această iniţiativă. Ea este de actualitate, ţinând cont de poziţia activă a României în regiune. Băsescu este un lider carismatic, cunoscut prin afirmaţii şi decizii ieşite din comun, inclusiv în ceea ce priveşte Republica Moldova. Recent el a spus că Transnistria a obţinut dreptul de a adera la Uniunea Europeană împreună cu Republica Moldova. Rămânând preşedinte, el va continua linia înghiţirii ei treptate. Trebuie să ne pregătim pentru aşa ceva şi nu atât Transnistria, cât Rusia trebuie să se pregătească: Moscova şi Bucureştiul se vor lupta pentru dreptul de a influenţa asupra procesului în Republica Moldova. Chişinăul va fi de partea Bucureştiului', a spus Soin. Nezavisimaia Gazeta aminteşte că viceministrul rus de externe Karasin a efectuat, săptămâna trecută, o vizită în Republica Moldova, unde s-a întâlnit cu preşedinte Nicolae Timofti, care i-a spus direct reprezentantului puterii ruse: timpul vostru a expirat, iar forţele de pacificare din zona de securitate şi-au îndeplinit misiunea şi trebuie să fie înlocuite cu o misiune civilă sub mandat internaţional. Poziţia oficială a Chişinăului este susţinută şi de SUA şi Uniunea Europeană, care au statut de observatori la negocierile oficiale privind soluţionarea conflictului transnistrean.

CSAT se reuneşte în şedinţă, joi, de la ora 14,00

Bucureşti, 18 iul /Agerpres/ - Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) se vor reuni în şedinţă, joi, de la ora 14,00, la Palatul Cotroceni, sub conducerea preşedintelui interimar Crin Antonescu. Miercuri seară, într-o emisiune la postul B1TV, premierul Victor Ponta a declarat că preşedintele interimar va decide dacă este necesară convocarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării după atentatul terorist din Bulgaria şi şi-a exprimat solidaritatea cu familiile victimelor. 'Sunt (...) absolut şocat de ideea că atât de aproape de noi s-a comis un atentat criminal, genul de atentate pe care suntem obişnuiţi să le vedem undeva foarte departe de România. Îmi exprim solidaritatea cu familiile victimelor. În acelaşi timp, e o problemă de siguranţă naţională în mod sigur (...) motiv pentru care am vorbit cu preşedintele în exerciţiu (...) care va decide dacă şi dacă va decide, mâine vom participa la o şedinţă a CSAT pe tema măsurilor antiteroriste pe care serviciile speciale din România au sarcina constituţională de a le avea în vedere în asemenea situaţii', a susţinut Ponta. El a mai spus că a discutat cu preşedintele interimar despre oportunitatea convocării CSAT pe acest subiect, dar decizia aparţine şefului statului.

Generalul Wesley Clark, consilier al premierului pe probleme strategice şi de securitate

Bucureşti, 5 iul /Agerpres/ - Generalul american Wesley Clark, fost comandant NATO şi candidat la Casa Albă, a acceptat să devină consilier al primului ministru pe probleme strategice şi de securitate, a anunţat, joi, premierul Victor Ponta. Potrivit acestuia, între cei doi a existat, joi, o primă întâlnire şi o primă discuţie pe teme de investiţii şi despre potenţialul României în agricultură. 'Am avut azi o primă întâlnirile şi o primă discuţie în care cele mai importante teme s-au referit la investiţii şi potenţialul României în zona energiei şi în zona agriculturii. Bineînţeles, am dezbătut şi probleme politice, dar mi-am cerut scuze că domnia sa vine într-un moment politic tensionat, însă strategie înseamnă termen lung şi sper să beneficiez foarte mult din experienţa şi cunoştinţele unei personalităţi ca domnia sa', a declarat Ponta. La rândul său, generalul Clark s-a arătat onorat că poate ajuta guvernul şi pe cetăţenii României. 'E o onoare să fiu aici, cu dumneavoastră, în România şi sunt foarte entuziasmat de oportunitatea pe care România o oferă lumii cu potenţialul său economic solid în domeniul energiei, al mineralelor strategice şi mai ales în agricultură'. Potrivit purtătorului de cuvânt al Guvernului, Andrei Zaharescu, Wesley Clark este consilier personal onorific al premierului, nu va fi remunerat şi nu va participa la şedinţele Cabinetului.

"Războiul" dintre Traian Băsescu şi USL

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, marţi, că prin "încălcarea gravă" a legilor ţării şi a Constituţiei, precum şi a Regulamentelor Parlamentului statul român şi românii sunt puşi "într-o situaţie extrem de dificilă", pe analiza sa "similară cu cea generată de mineriada din 13-15 iunie 1990". "Fac un apel către politicienii din majoritatea parlamentară şi îi avertizez că prin încălcarea gravă a legilor ţării şi a Constituţiei României, precum şi a regulamentelor Parlamentului României au pus statul român şi pe cei 22 milioane de români într-o situaţie extrem de dificilă. Pe analiza mea, similară cu cea generată de mineriada din 12-15 iunie 1990", a spus Băsescu. El a adăugat că efectele acţiunilor politice ale Guvernului din ultimele săptămâni şi ale majorităţii parlamentare de astăzi vor avea efecte "extrem de grave". "De asemenea, efectele acţiunilor politice ale Guvernului din ultimele săptămâni, ale primului-ministru şi ale majorităţii parlamentare de astăzi vor avea efecte economice extrem de grave pentru România şi pentru populaţia României", a menţionat el. BUCUREŞTI (MEDIAFAX) - "Războiul" dintre preşedintele de centru-dreapta Traian Băsescu şi guvernarea de centru-stânga din România ocupă spaţii largi în relatările agenţiilor internaţionale de marţi şi miercuri, preluate de numeroase publicaţii, posturi de televiziune şi radiouri din întreaga lume. Noua coaliţie de centru-stânga, aflată la putere în România, a lansat o ofensivă, marţi, în războiul cu preşedintele de centru-dreapta, revocând preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor, un vot contestat şi calificat drept "lovitură de stat" de opoziţie, scrie AFP. Presa românească evocă un "Blitzkrieg" pentru a putea controla instituţiile încă deţinute de opoziţie, în timp ce numeroase organizaţii neguvernamentale, între care Fundaţia Soros, sunt îngrijorate, de o săptămână, de "presiunile Guvernului asupra vocilor şi instituţiilor independente", adaugă agenţia franceză. România se confruntă cu o coabitare delicată de la începutul lui mai, când USL a preluat guvernarea, după îndepărtarea precedentului Guvern de centru-dreapta în urma unei moţiuni de cenzură, explică AFP. Războiul s-a deschis în România între noua coaliţie de centru-stânga aflată la putere, Uniunea Social Liberală (USL), şi preşedintele de centru-dreapta, Traian Băsescu, scrie şi cotidianul Le Monde, care preia în mare parte ştirea AFP. De altfel, majoritatea publicaţiilor franţuzeşti, fie că sunt naţionale (Le Parisien, Le Nouvel Observateur, L'Express, Le Point) sau regionale, preiau cu detalii ştirea agenţiei franceze. Postul de radio RFE/RL relatează despre îngrijorările Curţii Constituţionale din România, care îl acuză pe premierul de stânga Victor Ponta că încearcă să o desfiinţeze şi susţine că a notificat autorităţile UE în legătură cu ameninţările la adresa independenţei sale. La rândul său, agenţia americană Associated Press, preluată de numeroase publicaţii şi posturi de televiziune americane sau din Asia, relatează că ambasadorul Statelor Unite în România şi-a exprimat "îngrijorarea profundă" cu privire la ameninţările la adresa "independenţei instituţiilor democratice" în această ţară din estul Europei, unde premierul şi preşedintele sunt implicaţi într-o luptă de putere înveninată. Agenţia Reuters, care abordează pe larg subiectul, concentrându-se în special pe îngrijorările manifestate de Curtea Constituţională şi pe acţiunile celor două tabere aflate în conflict, citează analişti care susţin că acţiunile USL ameninţă statul de drept şi separarea puterilor în stat. Conflictul politic a paralizat efectiv procesul de luare de decizii şi a amânat reforme importante convenite în cadrul acordului de împrumut cu Fondul Monetar Internaţional. Preşedintele Partidului Popular European (PPE), Wilfried Martens, se declară "extrem de îngrijorat" ca urmare a ultimelor evoluţii din România, susţinând că USL a dat frâu liber unui plan care subminează practicile democratice şi statul de drept şi dispreţuieşte separarea puterilor în stat. "Sunt extrem de îngrijorat ca urmare a ultimelor evoluţii din România. Perioada scurtă de activitate a actualului guvern socialist-liberal a evidenţiat intenţiile de acaparare a puterii de către USL. Victor Ponta şi partidele pe care le controlează nu vor ţine cont de nimic în tentativa lor de a prelua ţara şi de a influenţa funcţionarea justiţiei. În fapt, USL a dat frâu liber unui plan care, în mod deschis, subminează practicile democratice şi statul de drept şi dispreţuieşte separarea puterilor în stat: reprezentarea ilegală a ţării la Consiliul European; înlocuirea Avocatului Poporului şi a preşedintelui Senatului prin încălcarea regulilor de procedură, tentativa de a modifica legea de funcţionare a Curţii Constituţionale şi de a înlocui judecătorii acesteia, fabricarea unor aşa numite hotărâri ?de urgenţă? ale Guvernului pentru a împiedica aplicarea regulilor constituţionale, şi aşa mai departe", a afirmat preşedintele PPE, conform unui comunicat al popularilor europeni. Martens susţine că Victor Ponta şi guvernul său "trebuie să înceteze imediat aceste practici inacceptabile care nu pot fi tolerate într-un stat membru al Uniunii Europene". "Probabil Ponta a scăpat cu înşelăciuni în trecut, dar de această dată este responsabil faţă de ţara sa şi de Uniunea Europeană, inclusiv familia sa politică europeană. Fac apel la Partidul Socialiştilor Europeni (PES) şi la Partidul European Liberal Democrat şi Reformator (ELDR) de a lua poziţie publică faţă de ilegalităţile şi abuzurile de putere ale partidelor membre ale familiilor lor politice. Se înţelege de la sine că PPE va continua să monitorizeze situaţia foarte atent", a adăugat Martens, potrivit sursei citate. PDL anunţă proteste la ambasadele statelor membre UE faţă de "suspendarea statului de drept" BUCUREŞTI (MEDIAFAX) - PDL anunţă că tinerii democrat-liberali vor depune, miercuri, la toate ambasadele de la Bucureşti ale statelor membre UE o scrisoare-protest în legătură cu situaţia statului de drept şi a democraţiei în România, precum şi cu acuzaţiile de plagiat la adresa premierului Victor Ponta. "Tinerii democrat-liberali depun miercuri, 04 iulie, la ora 11:00, la toate ambasadele de la Bucureşti ale statelor membre UE, o scrisoare-protest faţă de situaţia statului de drept şi a democraţiei în România, precum şi faţă de situaţia sistemului de educaţie, grav decredibilizat de acuzaţiile de plagiat la adresa premierului Victor Ponta. Tinerii democrat-liberali vor fi prezenţi, la ora 11:00, la ambasadele următoarelor state: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Cehia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Lituania, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania şi Suedia", se arată în comunicatul PDL remis agenţiei MEDIAFAX.

AFGANISTANUL MEU LA LUGOJ

S-au împlinit 20 de ani, în februarie 2011, de cînd Armata României participă la misiuni externe, aducîndu-şi astfel contribuţia, alături de ţările aliate şi partenere, la efortul comun de menţinere a păcii şi stabilităţii în lume. Cei 20 de ani de participare la misiuni externe au însemnat pentru Armata României menţinerea aproape continuă a unei prezenţe militare de dimensiuni variabile, integrată misiunilor desfăşurate de ONU şi OSCE, NATO şi UE în Africa şi Asia, în teatrele de operaţii din Afganistan, Iraq şi Balcanii de Vest. În toţi aceşti ani, aproximativ 30.000 de militari români au luat parte la diferite operaţii şi misiuni în afara teritoriul statului român, acumulînd o experienţă profesională valoroasă, deosebit de utilă în procesul de transformare a Armatei României, de operaţionalizare şi creştere a interoperabilităţii cu armatele statelor membre NATO şi UE.

Acum zece ani, la mai puţin de o lună de la atentatele de la 11 septembrie, pe 7 octombrie 2001, Statele Unite declanşau operaţiunile militare contra Afganistanului, unde se aflau la putere talibanii conduşi de Ben Laden. Astăzi, după zece ani, rezultatele angajamentului occidental în această ţară sînt puse, mai mult ca niciodată, sub semnul întrebării. În ciuda prezenţei a mai mult de 130.000 de oameni şi cheltuirii mai multor miliarde de dolari pentru reconstrucţia ţării, coaliţia internaţională nu a reuşit, în zece ani, să asigure pacea şi securitatea. Ea se loveşte de atacurile neîncetate ale talibanilor, de reînvierea vechilor alianţe razboinice ale seniorilor războiului, de explozia producţiei şi traficului de opiu.

Răsturnarea emiratului islamic al Afganistanului a fost realizată în numai cîteva săptămâni (din 7 octombrie pînă pe 13 noiembrie 2001) cu preţul unor pierderi foarte reduse. În timp ce forţele speciale americane, angajate în operaţiunea Enduring Freedom (Libertate imuabilă), continuau să îi hărţuiască pe talibani şi Al-Qaida, o Forţă internaţională de asistenţă pentru securitate (ISAF) a fost trimisă, începînd cu decembrie 2001, pentru a susţine procesul de tranziţie şi de reconstrucţie în jurul unui guvern provizoriu condus de liderul pashtun Hamid Karzaï.

În ciuda adoptării unei Constituţii, în 2004, statul afghan nu a reuşit să îşi dobîndească legitimitatea în raport cu insurecţia talibană. Misiunile internaţionale de asistenţă şi de ajutor pentru populaţia civilă au devenit adevărate misiuni de luptă. Pierderile militare şi civile s-au multiplicat în ambele tabere. Reconstrucţia ţării merge foarte lent, iar menţinerea la putere a lui Hamid Karzaï, abil negociator, depinde mai mult de alianţele tribale din Loya Jirga, decît de aplicarea regulilor democratice.

Deşi Osama Ben Laden a fost ucis anul acesta, în mai, deşi 25 din cei 30 de capi talibani cei mai căutaţi au fost de asemenea eliminaţi, deşi negocieri sînt purtate intens cu talibanii, iar liderii occidentali au anunţat o retragere a forţelor coaliţiei pînă în 2014, viitorul Afganistanului rămîne la fel de nesigur ca acum 10 ani. În afară de strategii şi de reconstrucţie, de desfăşurări militare, societatea afgană, măcinată de 32 de ani de conflict neîntrerupt, de la invazia sovietică, este practic distrusă.

Costul total al operaţiunilor internaţionale în Afganistan ajunge pînă la 110 miliarde de dolari pe an, iar misiunea de instruire şi antrenament a NATO în Afganistan îi costă pe americani şi europeni aproape 1,4 miliarde de dolari pe lună, adică peste 16 miliarde de dolari pe an, se arată într-un raport al Adunării Parlamentare a NATO, prezentat la Bucureşti de raportorul estonian Sven Mikser, la 10 ani de la declanşarea conflictului, informează Hotnews.

La 10 ani de la începutul intervenţiei NATO în Afganistan, un număr de 2.753 de soldaţi străini, în special americani, au fost ucişi în Afganistan, potrivit datelor portalului icasualties.org. Astfel, SUA au pierdut 1.801 militari (65% din total), urmate de Marea Britanie (382), Canada (157), Franţa (75) şi alte state europene printre care Germania şi Danemarca. România a pierdut 19 militari în acest conflict. În primii patru ani ai conflictului au murit anual mai puţin de 100 de militari străini, cifra urcînd progresiv pînă la aproape 300 pe an în următorii patru ani şi, de atunci, a continuat să crească odată cu punerea în practică a noii strategii a preşedintelui Barack Obama de a grăbi rezolvarea conflictului prin desfăşurarea a zeci de mii de soldaţi suplimentari. În 2009 au fost ucişi 521 de militari şi în 2010 (cel mai sîngeros an) 711 militari. În perioada scursă din anul 2011 au murit 472 de militari, astfel că 60% dintre victime s-au înregistrat de la începutul anului 2009 şi pînă în prezent.

În urmă cu 10 ani, România şi-a început participarea în Afganistan cu: 3 ofiţeri de legătură la USCENTCOM - Tampa, pentru ISAF: 2 ofiţeri de legătură la Comandamentul Ankara, 5 ofiţeri de legătură Cmd. ISAF, 4 ofiţeri de legătură la Cmd. Kabul, 28 de militari în Plutonul de Poliţie Militară la Kabul (Operaţiunea Fingal, sub mandat ONU), 20 de militari în echipa C-130, la Karachi, în Pakistan. Enduring Freedom: 4 ofiţeri de stat major CJTF - 180 Bgram, 20 de ofiţeri de legătură, 405 militari în BI Kandahar. Alături de ei, din ianuarie 2002, Radu Dobriţoiu, primul corespondent de război român în Afganistan. Ulterior, semnatarul acestor rînduri! La 28 ianuarie 2002, primii militari români care au plecat în misiune în Afganistan, au fost cei din plutonul de poliţie militară, comandaţi de locotenent-colonelul Gheorghiţă TEODORESCU şi cei din echipajul aeronavei C-130 Hercules. Transportul personalului, tehnicii şi materialelor s-a executat cu aeronava C-130 B, din dotarea Forţelor Aeriene Române. La misiunea ISAF, partea română a angajat forţe încă de la începutul misiunii (februarie 2002), constînd într-o aeronavă de transport C-130 B Hercules, un pluton de poliţie militară, personal de stat major şi ulterior un detaşament de informaţii militare, o echipă de control trafic aerian şi militari în două echipe de reconstrucţie a provinciilor (P.R.T./Provincial Reconstruction Team). De anul trecut, 2011, România contribuie la efortul intrnaţional de stabilizare a Afganistanului şi cu forţe ale Jandarmeriei Române.

Mi-aş fi dorit ca această carte, ce va fi prezentată lugojenilor mei, astăzi, de la ora 17, la Galeria ProArte, să conţină şi documente fotografice din decembrie 2011, de la Kandahar, locul unde, în urmă cu 10 ani am pus pentru prima dată piciorul pe pămînt afgan. Acest lucru nu a fost posibil datorită lipsei de colaborare a Conducerii Ministerului Apărării Naţionale. Aroganţa şi dispreţul actualului ministru nu umbreşe, însă, prietenia şi devotamentul meu faţă de militarii români prezenţi în teatrele de operaţii. În decursul anilor am colaborat excelent cu structura şi ofiţerii de relaţii publice ai Ministerului Apărării Naţionale. Cîţiva mi-au rămas prieteni, ceea ce este cel mai important: Gelaledin Nezir, Liviu Flutur, Sorin Băcilă, Ene Tony. Lor le mulţumesc pentru sprijinul acordat în teatrele de operaţii şi pentru frumuseţea cuvintelor rostite despre militarii români. Dovada colaborării ne strînse se regăseşte şi între coperţile albumului de fotografie Romanian Army Today, editat de Ministerul Apărării Naţionale, unde, alături de fotografii realizate de ofiţeri de relaţii publice, se regăsesc şi imagini surprinse în teatrele de operaţii de mine şi de prietenul meu Radu Dobriţoiu, singurii non-militari acceptaţi în acest "club". Cred că asta spune ceva despre relaţia dintre noi! Prin performanţă şi profesionalism, dedicaţie şi determinare, Armata României se prezintă astăzi, la 10 ani de la prima participare în misiunea din Afganistan, ca o instituţie reformată şi solidă, interoperabilă şi compatibilă cu armatele statelor membre NATO şi UE, fiind un factor activ de securitate, un contributor major la îndeplinirea angajamentelor internaţionale ale statului român. Armata României ESTE un ambasador veritabil al imaginii României în lume, în ciuda ministeriatului său actual, arogant şi dispreţuitor.

Românii au ieşit în stradă şi la Viena

Viena, 20 ian - Corespondentul Agerpres, Smaranda Câmpeanu, transmite: Aproximativ 60 de români s-au adunat joi în faţa Ambasadei României de la Viena, fluturând drapelul naţional şi demonstrând în semn de solidaritate faţă de protestele din ţară.
'Dorim să ne arătăm solidaritatea faţă de românii din ţară întrucât şi noi avem familii în România. Cerem demisia preşedintelui şi organizarea de alegeri anticipate', a afirmat o participantă la manifestaţii.
Participanţii, în marea majoritate studenţi, au protestat paşnic timp de o oră. Ei au ieşit în stradă în urma mesajelor circulate pe diverse reţele de socializare şi forumuri, printre acestea şi comunitatea RomâniiDinViena.ro.

SUA au făcut joi un apel la manifestanţi şi la autorităţile române să 'se abţină' de la orice 'violenţă', în contextul în care populaţia îşi exprimă de o săptămâna nemulţumirea faţă de condiţiile grele de viaţă şi faţă de o clasă politică acuzată de corupţie, transmite AFP. 'Avem ţări în România şi în lume care se găsesc în faţa unor reacţii populare provocate de anumite măsuri de austeritate pe care guvernele au trebuit să le ia în faţa crizei financiare', a declarat Victoria Nuland, purtătorul de cuvânt al diplomaţiei americane. 'Susţinem dreptul persoanelor din lumea întreagă de a protesta şi de a-şi exprima punctul de vedere în mod paşnic, dar facem apel atât la manifestanţi cât şi la autorităţi să se abţină de la orice violenţă', a adăugat oficialul american în timpul briefing-ului de presă zilnic.

Rar se întâmplă ca românii să fie văzuţi drept un popor aprig la mânie, însă lucrurile s-ar putea schimba după ce ţara a fost cuprinsă de proteste de stradă care nu par să se apropie de sfârşit, scrie publicaţia britanică The Economist, într-un articol apărut joi pe site-ul său. Nu mai puţin de 10.000 de oameni şi-au continuat protestele în 60 de oraşe din întreaga ţară, cerând alegeri anticipate şi demisia lui Băsescu. Mai mulţi manifestanţi le-au declarat jurnaliştilor că tratamentul care i-a fost aplicat lui Arafat a fost doar 'scânteia' care a declanşat protestele, dar că furia lor este mult mai profundă. Manifestanţii au o arie amplă de nemulţumiri, de la sărăcie la efectul măsurilor de austeritate legate de un program al FMI şi până la o creştere incoerentă a impozitelor. Unii chiar au cerut întoarcerea României la monarhie.
La mişcarea de protest participă un amestec ciudat de studenţi, pensionari şi săraci. Până acum protestatarii s-au ţinut deoparte de orice fel de afiliere politică, mai scrie The Economist, amintind că reprezentanţi ai opoziţiei care s-au aventurat în Piaţa Universităţii, inima protestelor, au avut parte de o primire rece. Protestele marchează 'startul campaniei electorale', spune Sorin Ioniţă, analist la Expert Forum. Traian Băsescu, al cărui mandat expiră în 2014, s-ar putea vedea în postura de a conlucra cu un premier mai puţin docil decât Emil Boc, comentează The Economist. Concluzia publicaţiei britanice este aceea că, deşi poate naviga pe apele învolburate ale prezentului, fostul căpitan de navă trebuie să se aştepte la furtuni pe viitor.

O nouă serie de proteste a avut loc, joi, în Bucureşti şi în întreaga ţară, cele mai importante fiind cele din Capitală - mitingul organizat de Uniunea Social Liberală la Arcul de Triumf şi cel din Piaţa Universităţii, unde manifestanţii au scandat lozinci antiprezidenţiale şi antiguvernamentale pentru a şaptea zi consecutiv.
Mii de oameni au ieşit din nou în stradă şi au cerut demisia actualei puteri, manifestând paşnic, fără incidente. Pe seară însă, din nou, au avut loc ciocniri violente între manifestanţi şi jandarmi.
Secretarul de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor Ioan Dascălu a declarat că Jandarmeria şi Poliţia nu vor interveni în forţă cât timp persoanele aflate în Piaţa Universităţii se manifestă paşnic şi civilizat. În jurul orei 23,00 însă, manifestanţii au fost împrăştiaţi din piaţă, jandarmii împânzind perimetrul timp în care protestatarii scandau 'Nu plecăm'.
Protestatarii care rămăseseră în Piaţa Universităţii au blocat cu garduri carosabilul, dar imediat au fost prinşi între cele patru cordoane de forţe de ordine - de la Intercontinental şi la sensul giratoriu cu bd. Elisabeta. Dispozitivele de forţe de ordine au înaintat treptat spre Piaţa Romană, manifestanţii scandând 'Ruşine să vă fie' şi 'De ce, de ce, de ce ne provocaţi'.
Tot joi, un moment mai delicat a fost cel în care manifestanţii de la mitingul USL s-au alăturat celor din Piaţa Universităţii. Grupul compact de peste o mie de persoane venite dinspre Piaţa Victoriei pe bd. Magheru s-a alăturat manifestanţilor de la Universitate, după ce poliţia a încercat să-i împiedice să pătrundă în zonă.
Manifestanţii au blocat însă carosabilul şi s-au alăturat celor aproximativ 700 de persoane, potrivit estimărilor oficiale, aflate deja în Piaţă. De altfel, protestatarii au aşezat pe jos steaguri tricolore pentru a împiedica jandarmii să păşească în zonă.
După mai multe zile în care, deşi erau manifestanţi în zonă, prin Piaţa Universităţii s-a putut circula, iar traficul a decurs normal, joi seară, din nou, oamenii au ocupat carosabilul unde s-au prins într-o horă, în mijlocul ei fluturând steaguri tricolore.
Nici frigul de afară nu i-a împiedicat să plece, deşi e ianuarie, iar în ultimele zile temperatura la Bucureşti a scăzut, protestatarii continuând să scandeze 'Demisia', 'Libertate', 'Vrem o ţară ca afară'', ''Nu confiscaţi Piaţa Universităţii'', ''Suntem prizonierii inconştienţei voastre'', 'Plecaţi şi ne lăsaţi', 'Anticipate'.
După ora 22,00, numărul protestatarilor din Piaţa Universităţii a început să scadă, având în vedere că mulţi dintre cei ajunşi în zonă de la mitingul organizat de USL au început să plece spre localităţile lor de reşedinţă.
Oamenii susţin că au ieşit în stradă pentru că nu mai suportă 'nedreptăţile' care se întâmplă în România, pentru că vor demisia preşedintelui, a primului-ministru şi a Guvernului, pentru că nu au locuri de muncă, pentru că trăiesc foarte greu.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Jandarmeriei Bucureşti, Georgian Enache, două persoane fuseseră reţinute, până la ora 20,00, pentru port de arme albe, iar alte trei pentru că aveau asupra lor sticle incendiare.
În zona fântânii de la Universitate, un grup de aproape 200 de suporteri ai echipelor de fotbal bucureştene au cântat şi au scandat diverse lozinci, atmosfera fiind întreţinută cu ajutorul vuvuzelelor şi al fluierelor.
În cursul zilei de joi, românii au ieşit în stradă nu numai în România, ci şi la Londra, fluturând drapelul naţional şi demonstrând în semn de solidaritate cu protestele din ţară.

A cincea zi de proteste în Bucureşti şi în ţară; joi, miting de amploare al opoziţiei în Capitală

Bucureşti, 18 ian /Agerpres/ - Acţiunile de protest s-au încheiat, miercuri seara, în întreaga ţară, fără evenimente, au declarat, pentru AGERPRES, oficiali ai Ministerului Administraţiei şi Internelor.
Aceştia au precizat că doar în Bucureşti continuă acţiunea de protest dar că şi la Piaţa Universităţii a început acţiunea de defluire a manifestanţilor.
Capitala a fost, miercuri, în cea de-a şasea zi de proteste. Manifestanţii au scandat lozinci împotriva preşedintelui şi a premierului şi au cerut demisia lor. Oamenii au scandat ''obişnuitele'' lozinci - ''Demisia'', ''Ultima soluţie, încă o revoluţie'', ''Orice schimbare începe cu primul pas. Afară din casă'', ''Băsescu nu uita, asta nu e ţara ta'', 'Vrem pensia înapoi!', 'Anticipate!', 'Dacă vă pasă, ieşiţi din casă!'.
O ''noutate'' a fost pancarta unui bucureştean pe care se putea citi ''Vreau: oameni educaţi, de calitate şi bun simţ. Noi modele pentru societate, pentru copiii şi tinerii români''.
Până la ora 20,00 au fost conduse la secţie cinci persoane, trei pentru deţinere de substanţe interzise şi alte două pentru port de armă albă. Cei cinci intenţionau să intre în piaţă şi să se alăture protestatarilor.
În Dolj, peste 500 de persoane au protestat în Piaţa ''Mihai Viteazul''. Numărul celor adunaţi la mitingul din centrul oraşului a fost mai mare decât în serile precedente, iar protestatarii mult mai vocali. Dacă unii dintre manifestanţi au fluierat, alţii au strigat ''Demisia, demisia!'', ''Bucureşti nu uita, Craiova-i de partea ta!'', ''Jos Băsescu, jos Guvernul!''. Craiovenii au purtat drapele şi pancarte pe care se putea citi ''Demisia'', ''Preşedintele jucător ne-a vândut străinilor''.
În Argeş câteva sute de oameni au participat la protestele din Piteşti, Câmpulung Muscel şi Curtea de Argeş. Aproximativ 350 de oameni au luat parte la un miting autorizat care s-a desfăşurat în centrul municipiului Câmpulung Muscel. La Curtea de Argeş, peste o sută de protestatari au ieşit în stradă pentru a treia zi consecutiv.
Un nou protest, organizat de această dată de Uniunea Social Liberală, este programat să se desfăşoare la Piteşti joi, cu începere de la ora 16,00.
Aproximativ 400 de cetăţeni au protestat la Târgu Mureş împotriva Guvernului şi preşedintelui.
Participanţii au făcut apel la unitatea românilor şi maghiarilor pentru a lupta împotriva corupţiei, afişând inclusiv un banner în limba maghiară prin care se punea întrebarea dacă vicepremierul Marko Bela, ministrul Mediului, Laszlo Borbely, senatorul Gyorgy Frunda şi deputaţii Attila Kelemen şi Karoly Kerekes mai reprezintă interesele celor care i-au ales. Pe lângă solicitările de demisie a liderilor PDL, inclusiv a vicepreşedintelui formaţiunii, Dorin Florea, primarul din Târgu Mureş, manifestanţii au scandat lozinci şi împotriva prefectului de Mureş, Marius Paşcan, precum şi împotriva preşedintelui Consiliului Judeţean Mureş, Lokodi Edita Emoke, din partea UDMR. Unii dintre protestatari au aruncat cu bani mărunţi către clădirea Palatului Administrativ din Târgu Mureş, arătând că acela este nivelul fondurilor europene absorbite. În cea de-a cincea seară, la mitingul neautorizat, printre protestatari s-au aflat liderul PSD Târgu Mureş, Dragoş Popa, secretarul general al PSD Mureş, Cornel Brişcaru, care este candidatul USL la Primăria Târgu Mureş, o serie de membri ai PNL, reprezentanţi ai sindicatelor, ai revoluţionarilor, precum şi o serie de opozanţi ai UDMR.
La Râmnicu Vâlcea, 300 de manifestanţi au ieşit miercuri în stradă pentru a demonstra, în a patra zi consecutivă, împotriva guvernului, a preşedintelui ţării şi a prefectului de Vâlcea. Printre nemulţumirile vâlcenilor se numără nivelul de trai, lipsa locurilor de muncă, taxa auto şi comasarea alegerilor. Printre manifestanţi s-au aflat liderii filialelor judeţene a confederaţiilor sindicale, precum şi un număr de membri ai partidelor de opoziţie, prezenţi pentru a fi solidari cu manifestanţii.
În Vrancea mitingul antiguvernamental a adunat peste 500 persoane, printre acestea putând fi văzuţi şi parlamentarul PSD Angel Tîlvăr, parlamentarul PNL Nini Săpunaru, alţi lideri politici.
La Bucureşti, în contextul protestului desfăşurat la Piaţa Universităţii, purtătorul de cuvânt al Direcţiei Generale de Jandarmi a Capitalei, Georgian Enache, a precizat că una dintre persoanele conduse la secţia de poliţie pentru că avea asupra sa substanţe interzise, era să fie luată la bătaie de protestatari din cauza unui banner care susţinea legalizarea marijuanei, însă a fost scos la timp dintre manifestanţi.
Joi sunt anunţate în ţară noi proteste, în unele localităţi ele fiind deja aprobate de primării.
USL organizează pentru ziua de joi un miting de protest la care sunt aşteptaţi să participe aproximativ 10.000 de oameni din Bucureşti şi din ţară.
Aproape 5.000 de membri şi simpatizanţi ai USL din filialele din judeţele din Muntenia vor sosi în Capitală, cei mai mulţi din Constanţa, Prahova şi Giurgiu.
Din organizaţiile USL din Transilvania vor fi prezenţi la Bucureşti aproximativ 3.000 de oameni, cei mai mulţi din Alba, Sibiu şi Mureş, iar din filialele din Moldova vor participa la acţiune în jur de o mie de persoane.
Majoritatea celor care vor fi prezenţi sunt membri şi simpatizanţi ai PNL, social-democraţii urmând să se solidarizeze cu acţiunea colegilor din USL prin organizarea unor mitinguri de protest în teritoriu.

A treia zi de proteste în România

Bucureşti, 16 ian /Agerpres/ - Protestele din centrul Bucureştiului s-au soldat duminică, în cea de-a treia zi a manifestaţiilor, cu noi ciocniri violente între protestatari şi forţele de ordine, care au folosit gaze lacrimogene dar şi tunuri cu apă. Peste 30 de persoane şi patru jandarmi au necesitat îngrijiri medicale, în timp ce peste 20 de protestatari au fost duşi la secţiile de poliţie.
În jurul orei 23,30, forţele de ordine au intervenit cu gaze lacrimogene în zona bulevardului Elisabeta din Capitală pentru a dispersa grupurile de manifestanţi.
După miezul nopţii, traficul la Universitate a reintrat în normal, în zonă mai aflându-se câteva zeci de persoane, masate la fântâna de la Arhitectură. Efective de jandarmi se află încă în acea zonă, precum şi două maşini de pompieri şi o ambulanţă.
Cel puţin 25 de persoane au fost conduse la secţiile de poliţie, potrivit anunţului făcut de reprezentanţi ai jandarmeriei.
Un număr de 33 de persoane care au participat la manifestaţia din Piaţa Universităţii au avut nevoie de asistenţă medicală. Dintre acestea, 17 au ajuns în spitale, patru fiind jandarmi, cu traumatisme cranio-cerebrale, intoxicaţii cu gaze lacrimogene şi fracturi deschise, a declarat pentru AGERPRES, dr. Bogdan Opriţa, medicul şef al SMURD Bucureşti - Ilfov.
Spre deosebire de sâmbătă seara, când ciocnirile violente între manifestanţi şi forţele de ordine au avut loc la Universitate, duminică ele s-au mutat în zona Pieţei Unirii. Protestatarii, cei mai mulţi extrem de violenţi, purtând fesuri şi fulare pe faţă, pentru a nu putea fi recunoscuţi, au incendiat refugiile staţiilor de autobuz, pubele, comiţând acte de vandalism.
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă a intervenit, duminică, pentru 22 de victime, dintre care 14 au fost transportate la spital, în timp ce opt au refuzat, după cum a comunicat Daniel Vasile, oficial al ISU Bucureşti.
Au avut loc mai multe incendii în zona Universităţii, între Universitate şi magazinul Cocor, la intrarea în pasajul Unirii, în zona Mărăşeşti intersecţie cu Cantemir, în faţa Mitropoliei, ultimul incendiat fiind un chioşc de ziare de lângă magazinul Unirea.
Cele mai multe victime au fost intoxicate cu gaze lacrimogene.
Protestul de la Universitate a devenit violent, după ce oamenii au rupt gardurile şi au iesit în bulevard, unii aruncând cu pietre şi bucăţi din caldarâm în jandarmi. Traficul rutier a fost blocat. Incidentele au avut loc în faţa Teatrului Naţional.
Duminică seară, circa 500 de studenţi de la Uniunea Naţională a Studenţilor din România s-au deplasat din complexul studenţesc 'Regie' spre Piaţa Universităţii pentru a se alătura manifestanţilor, însă au stat în zonă doar o oră şi jumătate, în faţa Facultăţii de Chimie, unde au fost opriţi de forţele de ordine care nu i-au lăsat să participe la proteste.
'Am plecat când am văzut ce se întâmplă la Piaţa Unirii şi când am văzut că situaţia este una tensionată. Nu am vrut să fim consideraţi huligani. Am stat în faţa Facultăţii de Chimie aproximativ o oră şi jumătate şi apoi am plecat acasă. Am fost opriţi la Facultatea de Chimie de jandarmi, care nu ne-au lăsat să mergem în piaţă', a afirmat liderul UNSR.
Sâmbătă, trei jandarmi au ajuns în stare gravă la spital, mai multe zeci de manifestanţi au primit îngrijiri şi 50 de persoane au fost sancţionate contravenţional, cu avertismente sau amenzi, în general pentru tulburarea gravă a ordinii publice şi pentru participarea la adunări publice neautorizate. În total, în ţară în aproximativ 24 de localităţi din tot atâtea judeţe au avut loc manifestări, a anunţat duminică, în conferinţă de presă, colonelul Aurel Moise, şeful Direcţiei Ordine şi Siguranţă Publică din Jandarmeria Română. Numărul participanţilor a fost mai mare, 3.000 - 4.000 de participanţi, potrivit forţelor de ordine, la nivel naţional. Din partea jandarmilor, aproximativ o mie de jandarmi, de asemenea, la nivel naţional, au acţionat pentru asigurarea desfăşurării într-un spirit de normalitate a acestor adunări publice.
Manifestaţii au avut loc duminică în mai multe oraşe, între care Reşiţa, Cluj-Napoca, Braşov, Timişoara, Iaşi, Galaţi, Craiova, Piteşti, Ploieşti, Botoşani, Bistriţa, Focşani, Hunedoara, Deva, Sibiu, Oradea, Drobeta Turnu-Severin, sau Arad.