Un vapor francez descarcă la Dakar militari şi echipamente pentru Mali

Dakar, 28 ian /Agerpres/ - Un port-elicopter militar francez, Dixmude, a sosit luni în portul Dakar, unde descărca sute de militari, autovehicule şi echipamente militare pentru operaţiunea Serval a trupelor franceze în Mali, transmite un corespondent local al AFP.

Este un 'vapor de protecţie şi comandă /BPC/ amfibie', care 'participă la dispozitivul desfăşurat în cadrul operaţiunii Serval', le-a explicat ziariştilor Pierre Gladieux, purtător de cuvânt al Dixmude.

Este pentru prima dată când nava amfibie este folosită pentru un transport operaţional. Dixmude poate efectua 'o misiune amfibie, una aeromobilă, poate servi drept navă-spital', dar şi drept 'zonă de comandă', conform lui Pierre Gladieux.

În următoarele zile, militarii şi autovehiculele de pe Dixmude, care a intrat în serviciu în urmă cu mai puţin de un an, vor ajunge la Bamako, a conchis acelaşi purtător de cuvânt.

În urmă cu 12 zile, Franţa s-a alăturat forţelor guvernamentale din Mali, în încercarea de a bloca înaintarea spre Bamako a grupărilor islamiste, care controlează nord-estul ţării africane.

Mali: Soldaţi francezi şi malieni au preluat controlul asupra aeroportului Gao

Bamako, 26 ian /Agerpres/ - Soldaţi francezi şi malieni au preluat sâmbătă controlul asupra aeroportului Gao, unul dintre principalele bastioane islamiste Mali (nord), informează AFP.

În acelaşi timp, un grup islamist a anunţat că doreşte să negocieze eliberarea unui ostatic francez.

După ce au preluat controlul asupra a trei localităţi din centrul şi vestul ţării, militarii francezi şi malieni, care luptă pentru recucerirea părţii de nord din Mali, ocupate de grupuri islamiste de peste nouă luni, au început să se deplaseze vineri către oraşele Gao şi Timbuktu.

'Forţele maliene şi franceze asigură securitatea aeroportului Gao şi a podului Wabary din Gao. Cele două locaţii strategice se află sub controlul forţelor maliene şi franceze', a afirmat o sursă oficială din Mali.

Aceste informaţii au fost confirmate de Ministerul francez al Apărării.

Aeroportul este situat la circa 6 km est de oraşul Gao. Podul peste Niger se află la intrarea din sudul Gao, unul dintre cele trei principale oraşe din nordul Mali, situat la 1.200 kilometri nord-est de capitala Bamako.

Poziţiile islamiştilor din Gao au fost bombardate de aviaţa franceză, în special de avioane de luptă Rafale, care au vizat 'tabere de antrenament, infrastructuri şi depozite logistice care constituie bazele grupurilor teroriste', a informat Parisul.

Gao este un bastion al mişcării islamiste Mişcarea pentru unicitate şi jihad din Africa de Vest (Mujao). Acest grup a anunţat sâmbătă că este gata să 'negocieze eliberarea' unui ostatic francez pe care l-au capturat în urmă cu două luni.

Algeria/ostatici: Asaltul, singura opţiune, consideră experţi militari

Alger, 18 ian /Agerpres/ - Algeria, fidelă doctrinei sale militare, a dat asaltul asupra complexului de gaze naturale In Amenas /Sahara algeriană/ pentru a elibera sute de ostatici, iar această operaţiune a fost singura sa opţiune în pofida rezervelor exprimate de Occident, au apreciat vineri experţi în domeniul militar, citaţi de AFP.

Algeria urmează 'de multă vreme o strategie care nu oferă nicio şansă terorismului', care a dat roade şi care a 'luat prin surprindere Occidentul', explică Frederic Gallois, fost şef al Grupului de intervenţie al jandarmeriei naţionale franceze /GIGN/, specializat în acest gen de operaţiuni.

'Algerienii sunt în măsură să ştie mai bine decât oricine că nu se poate negocia cu ei /teroriştii/. De aceea de 20 de ani' Algeria luptă împotriva islamiştilor, a declarat pentru AFP şi scriitorul Yasmina Khadra, un fost ofiţer algerian. Acest veritabil război a costat viaţa a 200.000 de oameni.

'Obiectivul politic' al forţelor algeriene 'vizează înainte de toate neutralizarea teroriştilor, iar pentru noi misiunea prioritară este salvarea vieţii ostaticilor', analiza Frederic Gallois. 'Cel de-al doilea lor obiectiv este de a tăia din rădăcini propaganda islamistă deoarece nu doreau ca această criză să dureze o săptămână', conform aceleiaşi surse.

O altă prioritate a forţelor algeriene este securizarea complexului energetic, considerat un sector economic crucial pentru Algeria.

În opinia lui Yasmina Khadra, răpitorii care au acţionat la obiectivul In Amenas au iniţiat o 'misiune sinucigaşă' menită se provoace o mulţime de victime şi după toate probabilităţi pentru a arunca în aer complexul pentru extracţia gazelor naturale. Acest lucru 'explică reacţia imediată a forţelor algeriene', care au estimat că nu au de ales: atacul şi încercarea de a salva vieţi omeneşti, a indicat fostul ofiţer algerian.

Spre deosebire de Londra şi Tokyo, Parisul a insistat asupra caracterului 'complex' al operaţiunii, avertizând în legătură cu o serie de critici facile.

Un cercetător occidental, care a preferat anonimatul, a evocat 'logica rusă' a operaţiunii algeriene. 'În fond, ruşii au eradicat unele din cele mai violente grupări teroriste din lume', a insistat Frederic Gallois evocând acţiunile antiislamiste ruse la un teatru din Moscova şi la şcoala din Beslan.

Potrivit lui Eric Denece, specialist în domeniul serviciilor secrete la Centrul francez de cercetare privind informaţiile /Cf2R/, în principiu, Algerul nu se opune negocierilor. În dosarul diplomaţilor capturaţi la Gao în aprilie anul trecut, până săptămâna trecută Algeria a mers pe calea negocierilor cu grupările islamiste, scrie specialistul francez într-un comunicat transmis AFP.

'Poziţia sa a evoluat însă în doar câteva zile, drept urmare a ruperii negocierilor' în amintitul caz, iar luarea de ostatici la In Amenas 'a convins Algerul să reia lupta împotriva teroriştilor', conform aceleiaşi surse.

Nu se poate vorbi despre incompetenţă în cazul algerienilor. Forţele lor speciale au intervenit în Ciad, în Niger, în Mali, în Mauritania şi în Libia pentru a neutraliza bande armate ale Grupării salafiste pentru predică şi luptă /GSPC/, care a trecut recent sub conducerea organizaţiei Al-Qaida în Maghrebul islamic /AQMI/, a insistat cercetătorul francez. Forţele algeriene au desfăşurat 3.000 de militari în sudul ţării pentru a lansa o operaţiune de eliberare a respectivilor diplomaţi, notează Eric Denece.

Armata, jandarmeria, securitatea naţională şi serviciile de informaţii în Algeria dispun de 'unităţi de comando sau antiteroriste' precum Grupul de intervenţie special /GIS/, înfiinţat în 1987 după modelul GIGN şi care este antrenat de instructori occidentali. Fără a beneficia de 'tehnica forţelor speciale occidentale, aceste unităţi au 'o foarte bună experienţă' şi dispun de echipamente moderne, a mai spus expertul francez.

Există însă multe semne de întrebare privind securitatea obiectivului care a fost atacat de islamişti în Sahara algeriană. Comandoul a lansat o operaţiune într-o zonă ultrasecurizată în Algeria, dar care este vizată frecvent de combatanţi islamişti, a sintetizat Jean-Luc Marret, un specialist în studii strategice.

FELICITĂRI

Ministrul apărării naţionale, Mircea Duşa, i-a felicitat pe militarii care au executat misiuni în sprijinul populaţiei afectate de vremea nefavorabilă.
În cursul zilei de marţi, 8 ianuarie, până la acest moment, au fost solicitate şase intervenţii, toate în judeţul Vaslui, de către autorităţile publice judeţene.
Astfel, 80 de militari cu 13 autospeciale de transport au acţionat cu promptitudine pe raza localităţilor:
Vama Albiţa unde militarii de la Batalionul 202 Apărare CBRN din Huşi au evacuat 134 de persoane blocate în patru autocare, pe care le-au transportat în sediul primăriei din Huşi, iar ulterior, când drumul a fost deblocat, persoanele au fost readuse în Vama Albiţa pentru a-şi continua deplasarea cu autocarele;
Fundătura, Pogana, Armăşeni şi Ciocani, unde militari din Batalionul 202 Apărare CBRN din Huşi, Regimentul 52 Artilerie Mixtă şi Batalionul 83 LAROM din Bârlad au acţionat pentru deblocarea unor ambulanţe înzăpezite pe raza acestor localităţi şi transportul pacienţilor la unităţile spitaliceşti. Totodată, pe traseele de deplasare, militarii au deblocat şi alte autoturisme surprinse de căderile masive de zăpadă.
Aproximativ 4.000 de militari şi 800 de mijloace tehnice sunt pregătiţi să intervină de urgenţă în sprijinul populaţiei afectate de ninsori şi viscol.
Prin structura de specialitate a Statului Major General,  Ministerul Apărării Naţionale monitorizează permanent evoluţia din ţară, fiind în măsură să intervină rapid în sprijinul populaţiei afectate de condiţiile meteo.     


Biroul de Presă

Dragnea a solicitat MapN să suplimenteze numărul utilajelor implicate în acţiunile de deszăpezire

Bucureşti, 8 ian /BMTF/ - Vicepremierul Liviu Dragnea a solicitat, marţi, Ministerului Apărării Naţionale (MApN) să suplimenteze numărul utilajelor implicate în acţiunile de deszăpezire.
'Doamna secretar de stat, am o rugăminte foarte mare: în condiţiile în care MApN este parte integrantă din acest Comandament Naţional pentru Situaţii de Urgenţă şi vi se solicită intervenţii şi sprijin poate identificaţi mijloace de de transport şi utilaje care să fie folosite în acest sens', a afirmat Dragnea, la Comandamentul de Iarnă reunit la Palatul Victoria.
Secretarul de stat în MApN, Floarea Şerban, a afirmat că instituţia pe care o reprezintă este pregătită să intervină cu 3.899 de militari şi cu 796 mijloace de transport, dintre care 540 de blindate, autovehicule şi tractoare.

Ministrul Apărării, Mircea Duşa, a declarat, marţi, la Timişoara, că îi felicită pe militarii care au "făcut un efort deosebit" pentru a salva oamenii blocaţi în zăpadă în zona Vămii Albiţa şi că unele structuri ale statului român "nu sunt apreciate la justa lor valoare". "Sunt unele structuri ale statului român care uneori nu sunt apreciate la justa lor valoare, structuri care în permanenţă îşi pun oamenii şi viaţa oamenilor care muncesc aici în pericol. Şi de această dată, pe lângă forţele angajate prin lege de a interveni în situaţiile de urgenţă, au intervenit şi reprezentanţi ai Armatei şi îi felicit pe acei militari care au făcut eforturi deosebite, în această dimineaţă, de a salva oameni care au fost blocaţi în zăpezi", a declarat Duşa.

Pompierii şi militarii au intervenit, marţi dimineaţă, pentru salvarea a peste 130 de persoane care călătoreau spre Republica Moldova cu patru autocare ce au rămas înzăpezite în apropierea municipiului Huşi, pe Drumul Naţional 24 B.
Potrivit reprezentanţilor Prefecturii Vaslui, cele patru autocare în care se aflau 134 de călători au rămas blocate din cauza viscolului în localitatea Valea Grecului, la nouă kilometri de municipiul Huşi, spre Vama Albiţa.
Pentru evacuarea pasagerilor au intervenit militari şi pompieri de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă.
Alte 80 de persoane, printre care şi 30 de adolescenţi cu vârste de până la 17 ani, au fost găsite înzăpezite în două autocare, în apropiere de localitatea vasluiană Valea Grecului, de pe DN 24B, din cauza viscolului puternic.
Potrivit Prefecturii Vaslui, cele două autocare din Republica Moldova au rămas blocate în trafic, marţi dimineaţă, în apropiere de zona în care alte patru mijloace de transport în comun, cu 134 de pasageri, nu şi-au mai putut continua deplasarea din cauza viscolului puternic ce a condus la formarea de suluri de zăpadă pe şosea. La fel ca şi în cazul călătorilor din cele patru mijloace de transport în comun, cei 80 de pasageri din cele două autocare identificate ulterior de autorităţi în zona Valea Grecului vor fi evacuaţi şi transportaţi la Primăria Huşi cu autocamioanele Armatei şi Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Vaslui.
"Starea de sănătate a tuturor călătorilor, inclusiv a celor 30 de adolescenţi din Republica Moldova care se întorceau dintr-o excursie în Ungaria, este una bună, urmând ca ei să fie transportaţi la sediul Primăriei Huşi, unde vor primi apă şi hrană. De asemenea, au mai existat în aceeaşi zonă a celui de-al doilea blocaj şi două microbuze, cu aproximativ 30 de persoane. Unul dintre ele a fost condus până în Vama Albiţa, iar cel de-al doilea a fost evacuat, călătorii fiind duşi la domiciliile lor din zona municipiului Huşi cu maşinile Poliţiei de Frontieră Vaslui", a declarat, marţi, purtătorul de cuvânt al Prefecturii Vaslui, Maria Costea.

Pakistan: 21 de soldaţi răpiţi şi ucişi de talibani

Islamabad, 30 dec /Agerpres/ - Talibanii au ucis 21 de soldaţi pakistanezi răpiţi în urmă cu trei zile în nord-vestul Pakistanului, a afirmat în zorii zilei de duminică un responsabil al autorităţilor locale, citat de AFP.

'Am găsit de curând, într-o zonă nelocuită, corpurile ciuruite de gloanţe ale celor 21 de membri ai trupelor de securitate', a declarat acest responsabil, Naveed Akbar.

Un soldat răpit a fost 'descoperit în viaţă, rănit şi a fost internat în spital, iar un altul a reuşit să fugă fără să fie rănit', a adăugat el.

Soldaţii, membri ai unei unităţi paramilitare, au fost răpiţi joi, în cursul unui atac asupra a două baze ale forţelor guvernamentale, situate la ieşirea din Peshawar, un mare oraş din nord-vestul ţării. Corpurile lor au fost descoperite la patru kilometri depărtare.

Un alt responsabil, Gul Shehzad, a afirmat că autorităţile au fost informate cu puţin înainte de miezul nopţii că trupurile soldaţilor se află într-un loc izolat, la patru kilometri distanţă de taberele respective .

'Înainte de a fi împuşcaţi, li s-au legat mâinile', a declarat Shehzad, adăugând că talibanii au recunoscut că sunt autorii răpirii soldaţilor.

Aproximativ 200 de insurgenţi puternic înarmaţi, echipaţi cu obuze de mortiere şi lansatoare de rachete, au atacat cele două baze, au ucis doi membri ai forţelor de pază şi au răpit cel puţin 23 de soldaţi. Taberele sunt situate în apropierea zonelor tribale considerate ca bastioane ale talibanilor şi insurgenţilor afiliaţi organizaţiei Al-Qaida.

Douăzeci şi doi de militari pakistanezi au fost răpiţi de insurgenţi

PESHAWAR (MEDIAFAX) - Cel puţin 22 de militari, membri ai unei miliţii tribale favorabile Guvernului, au fost răpiţi de către insurgenţi, joi, în nord-vestul Pakistanului, la sfârşitul unor confruntări armate, au anunţat oficiali pakistanezi, relatează AFP.
Aproximativ 200 de insurgenţi au atacat bazele Kohi Hasankhel şi Jona Khawar, în apropiere de zonele tribale din Peshawar, oraş important din nord-vestul ţării, a declarat un oficial local de rang înalt, Naveed Akbar.
"În cursul unui schimb de focuri care a durat cel puţin o oră, atacatorii au ucis doi militari (...) şi au plecat cu alţii 22", a spus Akbar.
Un oficial de rang înalt din cadrul securităţii, care a vorbit sub acoperirea anonimatului, a confirmat că 22 de membri ai unei unităţi paramilitare au lipsit la apel la sfârşitului luptelor. Potrivit sursei, atacatorii au fost echipaţi cu rachete şi obuze de mortieră.
Atacul nu a fost revendicat, dar se pare că a fost comis de Tehreek-e-Taliban Pakistan (TTP, Mişcarea talibanilor pakistanezi), grupare fondată în 2007 care atacă militari pakistanezi.
TTP a decapitat în luna august aproximativ zece militari pakistanezi, pierduţi de armată la capătul unor lupte în districtul tribal Bajaur, situat la frontiera afgană.
Aceşti insurgenţi au comis în cursul ultimelor două săptămâni o serie de atentate sângeroase la Peshawar şi la o reuniune a Partidului Naţional Awami (ANP), o formaţiune laică dominată de către paştuni.
ANP conduce Guvernul provinciei Khyber Pakhtunkhwa, a cărei capitală este Peshawar, şi este membru al coaliţiei aflate la putere la Islamabad. Unul dintre liderii ANP, Bashir Biloul, în vârstă de 69 de ani, un opozant feroce al talibanilor, a fost ucis într-un atentat.
Pakistanul a pierdut peste trei mii de militari luptând împotriva rebelilor, dar refuză să lanseze o operaţiune vastă împotriva principalului loc de operare a unor insurgenţi pakistanezi şi afgan, situat în zonele tribale din nord-vestul ţării.

Mai mulţi militari şi poliţişti, decoraţi de preşedintele Traian Băsescu

Bucureşti, 17 dec /Agerpres/ - Preşedintele Traian Băsescu a acordat luni ordine şi medalii mai multor militari şi poliţişti.
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, în semn de apreciere pentru competenţa profesională, experienţa acumulată, obiectivitatea şi fermitatea dovedite în executarea atribuţiilor de serviciu, preşedintele a conferit Ordinul Naţional 'Pentru Merit' - în grad de Mare Ofiţer, cu însemn pentru militari, generalului maior, cu două stele, în retragere Ioan C. Hurdubaie, Ordinul Naţional 'Pentru Merit' - în grad de Cavaler, cu însemn pentru militari, generalului de brigadă, cu o stea, în retragere, Jorj Bulai, Ordinul 'Meritul Sanitar'- în grad de Comandor, cu însemn pentru civili, comisarului-şef de poliţie Gabriel-Lucian Mihalcea, Ordinul ''Meritul Sanitar'' - în grad de Cavaler, cu însemn pentru militari, colonelului Dan Petre şi Ordinul 'Meritul Sanitar' - în grad de Cavaler, cu însemn pentru civili, comisarului-şef de poliţie Vladimir Popa, comisarului-şef de poliţie Dorinela Ursuleanu şi Dumitru Lăcătuşu, personal contractual.
De asemenea, Traian Băsescu a acordat şi Ordinul 'Bărbăţie şi Credinţă'- în grad de Comandor, cu însemn pentru militari, Ordinul 'Bărbăţie şi Credinţă' - în grad de Comandor, cu însemn pentru civili, Ordinul 'Bărbăţie şi Credinţă' - în grad de Ofiţer, cu însemn pentru militari, Ordinul ''Bărbăţie şi Credinţă'' - în grad de Ofiţer, cu însemn pentru civili, Ordinul ''Bărbăţie şi Credinţă'' - în grad de Cavaler, cu însemn pentru militari, şi Ordinul ''Bărbăţie şi Credinţă'' - în grad de Cavaler, cu însemn pentru civili.
Preşedintele a mai conferit Crucea Naţională 'Serviciul Credincios' - clasa a II-a, cu însemn pentru militari, Crucea Naţională 'Serviciul Credincios' - clasa a III-a, cu însemn pentru civili, Medalia Naţională ''Serviciul Credincios'' - clasa a II-a, cu însemn pentru militari, Medalia Naţională 'Serviciul Credincios' - clasa a II-a, cu însemn pentru civili, Medalia Naţională 'Serviciul Credincios' - clasa a III-a, cu însemn pentru civili, dar şi Medalia Naţională 'Pentru Merit' - clasa a II-a.
Au mai fost acordate Medalia 'Meritul Sanitar' - clasa I, a II-a şi a III-a cu însemn pentru civili şi militari, dar şi Medalia 'Bărbăţie şi Credinţă' - clasa I, a II-a şi a III-a.

4.000 de militari, cu 800 de mijloace tehnice, pregătiţi să intervină de urgenţă

Peste 80 de militari din Ministerul Apărării Naţionale, cu zece mijloace tehnice, au participat noaptea trecută la opt intervenţii în sprijinul populaţiei afectate de ninsori din judeţele Dolj, Iaşi şi Botoşani, la solicitarea Inspectoratelor pentru  Situaţii de Urgenţă din judeţele respective.
Din 09 decembrie şi până în prezent, forţe din Ministerul Apărării Naţionale au fost solicitate la 13 intervenţii, la care au participat peste 100 de militari şi 15 mijloace tehnice.
Ministrul apărării naţionale, Corneliu Dobriţoiu, şi şeful Statului Major General, general-locotenent Ştefan Dănilă, au dispus ca aproximativ 4.000 de militari, cu 800 de mijloace tehnice, să fie pregătiţi să intervină de urgenţă, la solicitarea autorităţilor publice locale şi centrale, în sprijinul populaţiei afectate de ninsori şi viscol.
    Prin structura de specialitate a Statului Major General, se monitorizează situaţia meteorologică şi se coordonează ansamblul de măsuri privind acţiunile de pregătire şi intervenţie a forţelor şi mijloacelor M.Ap.N., în sprijinul populaţiei afectate de vremea nefavorabilă.
Biroul de Presă

OFICIUL NAŢIONAL PENTRU CULTUL EROILOR

Păstrarea memoriei celor căzuţi pentru ţară, amenajarea, protejarea şi conservarea mormintelor şi monumentelor dedicate acestora reprezintă o datorie sacră a fiecărui stat, dar şi o obligaţie ce decurge din convenţiile şi tratatele internaţionale.

            La peste 60 de ani de la încheierea ultimei conflagraţii mondiale, foştii beligeranţi încă încearcă să afle cum au fost deţinuţi proprii militari căzuţi în prizonierat, în ce condiţii au decedat unii dintre aceştia, unde le sunt mormintele.

România – ca urmare a asumării normelor dreptului internaţional umanitar stabilite prin Convenţiile de la Geneva din 12 august 1949 cu privire la protecţia victimelor de război şi prin Protocoalele adiţionale ale acestora din 8 iunie 1977, dar şi a conştientizării obligaţiilor statului şi societăţii civile privind protecţia victimelor conflictelor armate internaţionale – s-a aliniat la standardele europene în domeniul ocrotirii mormintelor de război prin înfiinţarea Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor.

Ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale – în subordinea Ministerului Apărării Naţionale – Oficiul are scopul de a elabora şi asigura aplicarea strategiei şi politicilor în domeniul mormintelor şi operelor comemorative de război.

Prin înfiinţarea Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, în anul 2004, s-a deschis o nouă etapă în procesul de păstrare şi cultivare a memoriei eroilor întrucât, aşa cum a afirmat Nicolae Iorga, „Neamul devine etern prin cultul eroilor“.

            1. Problematica mormintelor şi operelor comemorative de război

Secolele XIX – XX au fost marcate de ample confruntări militare la nivel european şi mondial, în care a fost angajat un număr impresionant de state, în cadrul unor alianţe şi coaliţii politico-militare.

România, aflată într-o poziţie geopolitică şi geostrategică de interes pentru imperiile europene şi alianţele realizate la un anumit moment dat, în acord cu interesele sale naţionale, a participat la confruntările militare majore desfăşurate în perioada 1877 – 1945 (Războiul de Independenţă, Al Doilea Război Balcanic, Primul Război Mondial şi Al Doilea Război Mondial). Armata română a luat parte la confruntări militare desfăşurate pe teritoriul naţional şi în afara acestuia, înregistrând pierderi însemnate, generate de factori obiectivi şi subiectivi, estimate la peste 1,4 milioane de morţi, răniţi şi dispăruţi.

1.1. Morminte şi opere comemorative de război româneşti în străinătate

Militarii români morţi în războaie sau din cauza acestora au fost înmormântaţi pe teritoriul naţional a 31 (treizeci şi unu) de state din Europa şi Asia. Până în prezent, au fost identificaţi 132.659 de eroi români, decedaţi în timpul luptelor, în spitale sau în prizonierat, înmormântaţi în 2.994 locuri de înhumare. Pe baza informaţiilor din fondurile arhivistice, a bibliografiei studiate şi a cercetării de teren, pe teritoriul a 16 (şaisprezece) state, în 187 de localităţi, au fost identificate 208 opere comemorative de război ridicate în memoria eroilor români .

Până în prezent, România a încheiat Acorduri interguvernamentale în domeniul mormintelor şi operelor comemorative de război cu Republica Federală Germania (Bonn, 1996), Federaţia Rusă (Bucureşti, 2005), Republica Slovacă (Bratislava, 2006) şi Republica Ungară (Bucureşti, 2008).

Cea mai mare şi reprezentativă necropolă de război românească de peste hotare este Cimitirul de onoare al eroilor români din Zvolen (Slovacia), declarat monument cultural, în anul 1963, de către autorităţile slovace abilitate. În Cimitirul militar centralizator din Zvolen au fost înhumaţi 10.384 de eroi români decedaţi în luptele pentru eliberarea Cehoslovaciei, în perioada decembrie 1944 – 12 mai 1945. De asemenea, locuri de înhumare a eroilor români decedaţi peste hotare, având un număr semnificativ de militari înhumaţi sunt în

Cehia, Bulgaria, Franţa,

BUDAPESTA

Austria, Ungaria

ŢIGANCA

,Ucraina şi Republica Moldova.

O situaţie aparte o reprezintă locurile de înhumare a eroilor români decedaţi în timpul Campaniei de Est, pe teritoriul actual al Federaţiei Ruse. Până în prezent, au fost identificate în fondurile arhivistice date care atestă că un număr de 22.354 militari români au murit pe teritoriul actual al Federaţiei Ruse, în Al Doilea Război Mondial, din care 6.202 în timpul operaţiilor militare, iar 16.152 în prizonierat. Osemintele acestora se află în 406 locuri de înhumare (148 pentru cei decedaţi pe câmpul de luptă şi 258 pentru cei decedaţi în lagărele şi spitalele speciale ale N.K.V.D).

Marcarea locurilor de înhumare a eroilor români în Federaţia Rusă s-a situat printre priorităţile Oficiului, însă abia după anul 2007 – în concordanţă cu prevederile Acordului interguvernamental româno-rus privind regimul juridic al mormintelor şi operelor comemorative de război – s-au putut concretiza 8 (opt) proiecte de marcare cu monumente comemorative a unor locuri de înhumare a militarilor români morţi în prizonierat (Liublino, Taliţî, Krasnogorsk, Kameşkovo, Oranki, Lejnevo, Tuma şi Astrahan).

Printre priorităţile Oficiului, în anii următori, se numără şi marcarea unor locuri de înhumare a eroilor români care au murit în timpul operaţiilor militare, cu atât mai mult cu cât, în prezent, nu se mai păstrează în teren niciun astfel de cimitir.

            1.2. Morminte şi opere comemorative de război româneşti şi străine în România

Pierderile mari înregistrate în confruntările militare, începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, au determinat statele şi organizaţiile internaţionale să convină asupra realizării şi întreţinerii mormintelor de război, cinstirii memoriei eroilor şi realizării unor memoriale şi opere comemorative de război, de regulă, la locul desfăşurării luptelor sau acolo unde acestea puteau să aibă un impact mai amplu asupra comunităţii locale şi nu numai.

            În baza celor convenite, pe teritoriul statelor beligerante s-au desfăşurat ample activităţi pentru identificarea locurilor de înhumare a eroilor şi centralizarea osemintelor în mausolee, osuare, cimitire şi parcele de onoare.

            Pe teritoriul ţării noastre sunt numeroase cimitire, în care sunt înmormântaţi militari din 18 (optsprezece) state, morţi în luptă sau în prizonierat. Până în prezent, au fost identificate 2.458 de morminte/cimitire de război româneşti şi străine situate în Bucureşti şi pe teritoriul unor localităţi din toate judeţele ţării .

           

În ceea ce priveşte evidenţa locurilor de înhumare străine au fost identificate date pentru 147.805 de militari, de diferite naţionalităţi, înmormântaţi în 1.008 localităţi. Unul dintre cele mai semnificative locuri de înhumare, din această categorie, este Cimitirul Internaţional de Onoare „Mircea cel Bătrân” de la Mircea Vodă Gară (judeţul Constanţa) în care îşi dorm somnul de veci 5.306 militari bulgari, germani, ruşi, austrieci, sârbi, polonezi şi români. Cimitire de onoare reprezentative ale militarilor străini sunt şi în municipiul Bucureşti (Cimitirul de onoare al eroilor italieni, Ghencea, 1600 militari şi Cimitirul Pro-Patria, 4.414 militari germani, austrieci, ungari, bulgari, ruşi, sârbi).

            Urmare a activităţii desfăşurate în cadrul Oficiului, de la înfiinţare şi până în prezent, au fost identificate, analizate şi sintetizate, în documentare, fişe de evidenţă provizorii şi situaţii statistice, date privind mormintele şi operele comemorative de război româneşti din ţară şi străinătate. Astfel, pe teritoriul României, în 1.102 localităţi au fost înhumaţi 152.045 de militari români.

O categorie importantă a necropolelor de război, în care şi-au găsit odihna veşnică zeci de mii de militari români căzuţi în Primul Război Mondial o reprezintă mausoleele. Cele mai importante mausolee sunt la Mărăşeşti, Mărăşti, Soveja şi Focşani (judeţul Vrancea), Oituz (judeţul Bacău), Topliţa (judeţul Harghita), Giurgiu (judeţul Giurgiu), Mateiaş (judeţul Argeş), Comana (judeţul Giurgiu) şi Odorheiu-Secuiesc (judeţul Harghita).

Zecile de mii de militari români decedaţi în timpul celor două conflagraţii mondiale au fost înhumaţi în cimitire/parcele de onoare, osuare şi morminte comune/individuale răspândite pe întreg teritoriul ţării. Dintre cele mai reprezentative cimitire de onoare româneşti le menţionăm pe cele de la Oarba de Mureş (judeţul Mureş, aprox. 11.000 de militari), Bucureşti (Cimitirul Militar Ghencea, 2.520 militari) şi Galaţi (Cimitirul Eternitatea, 1.343 militari).

Sacrificiul militarilor români, şi nu numai, a fost cinstit şi evocat în multiple forme şi modalităţi, printre care şi un mare număr de monumente comemorative, întrucât „Monumentele sunt istoria vie a neamului“ (Nicolae Iorga).

Începând cu anul 1878, pe teritoriul României au fost realizate 5.887 de opere comemorative de război, în memoria eroilor români şi străini, amplasate în peste 3.300 de localităţi. Dintre acestea, 4.984 au fost ridicate în memoria eroilor români, iar 903 dedicate militarilor din armatele beligerante.

 

FOCUS  nr. 22

Japonia, preocupată de influenţa militarilor în diplomaţia chineză

Tokyo, 31 iul /Agerpres/ - Schimbarea relaţiilor interne între guvernul chinez şi ierarhia militară ridică o 'problemă de evaluare a riscurilor' pentru Japonia, a estimat marţi guvernul nipon, potrivit AFP. În Cartea sa albă anuală despre apărare, Tokio se preocupă de faptul că 'gradul de influenţă a militarilor asupra politicii externe chineze s-a schimbat'. Potrivit acestui raport, Armata Populară de Eliberare (APL) intervine tot mai des în arena politică, ceea ce - continuă documentul - reprezintă o schimbare radicală în cuplul politico-militar. 'Relaţiile între conducere (Partidul Comunist) şi APL au devenit mai complexe', ceea ce constituie 'o problemă în evaluarea riscurilor', continuă documentul. 'Scopurile şi intenţiile Chinei devin mai puţin previzibile, iar aceasta reprezintă o provocare pentru noi', declară astfel Toshinori Tanaka, directorul Departamentului de Analiză şi Informaţii Strategice din Ministerul Apărării. În cursul unui briefing asupra documentului, responsabili oficiali niponi au relevat între altele că responsabili militari chinezi de nivel foarte înalt iau cuvântul mai des decât înainte în public, mergând - de exemplu - până la a face comentarii despre manevrele navale nord-americane în regiune. Raportul estimează totuşi că influenţa APL s-ar putea diminua o dată cu reducerea numărului înalţilor responsabili militari în cadrul instanţelor politice conducătoare pe care Beijingul se pregăteşte să le reînnoiască pentru următorii zece ani în toamnă. În martie, premierul chinez Wen Jiabao declarase în faţa Adunării Naţionale Populare că Beijingul îşi va accelera în 2012 modernizarea armatei - cea mai mare din lume la ora actuală - după se anunţase creşterea bugetului Apărării cu 11,2 %. Relaţiile Chinei cu Japonia, ca de altfel şi cu alte ţări din regiune (Vietnam, Filipine) sunt tensionate de litigii teritoriale. Beijingul reclamă suveranitatea asupra mai multor insule. Insuliţe din Marea Chinei de Est - Senkaku pentru Tokio şi Diaoyu pentru Beijing - sunt disputate de cele două ţări. Cartea albă niponă evocă în fine faptul că Coreea de Nord reprezintă o 'ameninţare semnificativă' pentru securitatea Japoniei şi cea a regiunii.

AFGANISTANUL MEU LA LUGOJ

S-au împlinit 20 de ani, în februarie 2011, de cînd Armata României participă la misiuni externe, aducîndu-şi astfel contribuţia, alături de ţările aliate şi partenere, la efortul comun de menţinere a păcii şi stabilităţii în lume. Cei 20 de ani de participare la misiuni externe au însemnat pentru Armata României menţinerea aproape continuă a unei prezenţe militare de dimensiuni variabile, integrată misiunilor desfăşurate de ONU şi OSCE, NATO şi UE în Africa şi Asia, în teatrele de operaţii din Afganistan, Iraq şi Balcanii de Vest. În toţi aceşti ani, aproximativ 30.000 de militari români au luat parte la diferite operaţii şi misiuni în afara teritoriul statului român, acumulînd o experienţă profesională valoroasă, deosebit de utilă în procesul de transformare a Armatei României, de operaţionalizare şi creştere a interoperabilităţii cu armatele statelor membre NATO şi UE.

Acum zece ani, la mai puţin de o lună de la atentatele de la 11 septembrie, pe 7 octombrie 2001, Statele Unite declanşau operaţiunile militare contra Afganistanului, unde se aflau la putere talibanii conduşi de Ben Laden. Astăzi, după zece ani, rezultatele angajamentului occidental în această ţară sînt puse, mai mult ca niciodată, sub semnul întrebării. În ciuda prezenţei a mai mult de 130.000 de oameni şi cheltuirii mai multor miliarde de dolari pentru reconstrucţia ţării, coaliţia internaţională nu a reuşit, în zece ani, să asigure pacea şi securitatea. Ea se loveşte de atacurile neîncetate ale talibanilor, de reînvierea vechilor alianţe razboinice ale seniorilor războiului, de explozia producţiei şi traficului de opiu.

Răsturnarea emiratului islamic al Afganistanului a fost realizată în numai cîteva săptămâni (din 7 octombrie pînă pe 13 noiembrie 2001) cu preţul unor pierderi foarte reduse. În timp ce forţele speciale americane, angajate în operaţiunea Enduring Freedom (Libertate imuabilă), continuau să îi hărţuiască pe talibani şi Al-Qaida, o Forţă internaţională de asistenţă pentru securitate (ISAF) a fost trimisă, începînd cu decembrie 2001, pentru a susţine procesul de tranziţie şi de reconstrucţie în jurul unui guvern provizoriu condus de liderul pashtun Hamid Karzaï.

În ciuda adoptării unei Constituţii, în 2004, statul afghan nu a reuşit să îşi dobîndească legitimitatea în raport cu insurecţia talibană. Misiunile internaţionale de asistenţă şi de ajutor pentru populaţia civilă au devenit adevărate misiuni de luptă. Pierderile militare şi civile s-au multiplicat în ambele tabere. Reconstrucţia ţării merge foarte lent, iar menţinerea la putere a lui Hamid Karzaï, abil negociator, depinde mai mult de alianţele tribale din Loya Jirga, decît de aplicarea regulilor democratice.

Deşi Osama Ben Laden a fost ucis anul acesta, în mai, deşi 25 din cei 30 de capi talibani cei mai căutaţi au fost de asemenea eliminaţi, deşi negocieri sînt purtate intens cu talibanii, iar liderii occidentali au anunţat o retragere a forţelor coaliţiei pînă în 2014, viitorul Afganistanului rămîne la fel de nesigur ca acum 10 ani. În afară de strategii şi de reconstrucţie, de desfăşurări militare, societatea afgană, măcinată de 32 de ani de conflict neîntrerupt, de la invazia sovietică, este practic distrusă.

Costul total al operaţiunilor internaţionale în Afganistan ajunge pînă la 110 miliarde de dolari pe an, iar misiunea de instruire şi antrenament a NATO în Afganistan îi costă pe americani şi europeni aproape 1,4 miliarde de dolari pe lună, adică peste 16 miliarde de dolari pe an, se arată într-un raport al Adunării Parlamentare a NATO, prezentat la Bucureşti de raportorul estonian Sven Mikser, la 10 ani de la declanşarea conflictului, informează Hotnews.

La 10 ani de la începutul intervenţiei NATO în Afganistan, un număr de 2.753 de soldaţi străini, în special americani, au fost ucişi în Afganistan, potrivit datelor portalului icasualties.org. Astfel, SUA au pierdut 1.801 militari (65% din total), urmate de Marea Britanie (382), Canada (157), Franţa (75) şi alte state europene printre care Germania şi Danemarca. România a pierdut 19 militari în acest conflict. În primii patru ani ai conflictului au murit anual mai puţin de 100 de militari străini, cifra urcînd progresiv pînă la aproape 300 pe an în următorii patru ani şi, de atunci, a continuat să crească odată cu punerea în practică a noii strategii a preşedintelui Barack Obama de a grăbi rezolvarea conflictului prin desfăşurarea a zeci de mii de soldaţi suplimentari. În 2009 au fost ucişi 521 de militari şi în 2010 (cel mai sîngeros an) 711 militari. În perioada scursă din anul 2011 au murit 472 de militari, astfel că 60% dintre victime s-au înregistrat de la începutul anului 2009 şi pînă în prezent.

În urmă cu 10 ani, România şi-a început participarea în Afganistan cu: 3 ofiţeri de legătură la USCENTCOM - Tampa, pentru ISAF: 2 ofiţeri de legătură la Comandamentul Ankara, 5 ofiţeri de legătură Cmd. ISAF, 4 ofiţeri de legătură la Cmd. Kabul, 28 de militari în Plutonul de Poliţie Militară la Kabul (Operaţiunea Fingal, sub mandat ONU), 20 de militari în echipa C-130, la Karachi, în Pakistan. Enduring Freedom: 4 ofiţeri de stat major CJTF - 180 Bgram, 20 de ofiţeri de legătură, 405 militari în BI Kandahar. Alături de ei, din ianuarie 2002, Radu Dobriţoiu, primul corespondent de război român în Afganistan. Ulterior, semnatarul acestor rînduri! La 28 ianuarie 2002, primii militari români care au plecat în misiune în Afganistan, au fost cei din plutonul de poliţie militară, comandaţi de locotenent-colonelul Gheorghiţă TEODORESCU şi cei din echipajul aeronavei C-130 Hercules. Transportul personalului, tehnicii şi materialelor s-a executat cu aeronava C-130 B, din dotarea Forţelor Aeriene Române. La misiunea ISAF, partea română a angajat forţe încă de la începutul misiunii (februarie 2002), constînd într-o aeronavă de transport C-130 B Hercules, un pluton de poliţie militară, personal de stat major şi ulterior un detaşament de informaţii militare, o echipă de control trafic aerian şi militari în două echipe de reconstrucţie a provinciilor (P.R.T./Provincial Reconstruction Team). De anul trecut, 2011, România contribuie la efortul intrnaţional de stabilizare a Afganistanului şi cu forţe ale Jandarmeriei Române.

Mi-aş fi dorit ca această carte, ce va fi prezentată lugojenilor mei, astăzi, de la ora 17, la Galeria ProArte, să conţină şi documente fotografice din decembrie 2011, de la Kandahar, locul unde, în urmă cu 10 ani am pus pentru prima dată piciorul pe pămînt afgan. Acest lucru nu a fost posibil datorită lipsei de colaborare a Conducerii Ministerului Apărării Naţionale. Aroganţa şi dispreţul actualului ministru nu umbreşe, însă, prietenia şi devotamentul meu faţă de militarii români prezenţi în teatrele de operaţii. În decursul anilor am colaborat excelent cu structura şi ofiţerii de relaţii publice ai Ministerului Apărării Naţionale. Cîţiva mi-au rămas prieteni, ceea ce este cel mai important: Gelaledin Nezir, Liviu Flutur, Sorin Băcilă, Ene Tony. Lor le mulţumesc pentru sprijinul acordat în teatrele de operaţii şi pentru frumuseţea cuvintelor rostite despre militarii români. Dovada colaborării ne strînse se regăseşte şi între coperţile albumului de fotografie Romanian Army Today, editat de Ministerul Apărării Naţionale, unde, alături de fotografii realizate de ofiţeri de relaţii publice, se regăsesc şi imagini surprinse în teatrele de operaţii de mine şi de prietenul meu Radu Dobriţoiu, singurii non-militari acceptaţi în acest "club". Cred că asta spune ceva despre relaţia dintre noi! Prin performanţă şi profesionalism, dedicaţie şi determinare, Armata României se prezintă astăzi, la 10 ani de la prima participare în misiunea din Afganistan, ca o instituţie reformată şi solidă, interoperabilă şi compatibilă cu armatele statelor membre NATO şi UE, fiind un factor activ de securitate, un contributor major la îndeplinirea angajamentelor internaţionale ale statului român. Armata României ESTE un ambasador veritabil al imaginii României în lume, în ciuda ministeriatului său actual, arogant şi dispreţuitor.

USL ŞI MILITARII ÎN REZERVĂ SUSŢIN CREAREA UNUI MINISTER AL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ

În judeţul Caraş-Severin, cadrele militare disponibilizate şi-au dat mîna cu Uniunea Social Liberală, în vederea acordării unui sprijin reciproc în alegerile locale şi cele parlamentare. Protocolul de acţiune comună a fost semnat, joi, la Reşita, de către copreşedinţii Uniunii Social Liberale din Caraş-Severin şi de către liderii Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate din judeţ. În protocol, printre altele, se stipulează că toate organizaţiile Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate din Caraş-Severin vor sprijini forţele politice din USL, în activitatea de mediatizare a programelor, platformelor şi măsurilor menite să stopeze abuzurile de orice fel şi declinul economic şi social al României. De asemenea, conform protocolului, sindicaliştii sprijină atît pregătirea campaniilor electorale, cît şi desfăşurarea acestora, punînd la dispoziţie personal calificat.

La rîndul ei, Uniunea Social Liberală va trebui, alături de alte puncte, să susţină şi să promoveze, în Parlamentul României, acţiunile şi iniţiativele legislative pentru abrogarea tuturor legilor şi actelor normative care anulează statutul socio-profesional al militarilor din structurile de apărare şi ordine publică şi drepturile dobîndite legal, ca şi pe acelea care îi discriminează faţă de celelalte categorii sociale. ''La baza protocolului stă principiul reciproc şi al încrederii depline, părţile obligîndu-se să se informeze asupra iniţiativelor şi acţiunilor planificate sau întreprinse, precum şi rezultatele obţinute. La nevoie, se vor constitui birouri locale de coordonare, sau comisii comune, pe domenii de acţiune, la nivelul fiecărui municipiu, oraş sau comună, a declarat copreşedintele USL Caraş-Severin, Marcel Vela, preşedinte al filialei judeţene a PNL. La rîndul său, copreşedintele USL Caraş-Severin, deputatul PSD Ion Mocioalcă, a afirmat că ''prin semnarea acestui protocol s-a făcut un prim pas pentru schimbarea actualei puteri politice, în care statul să nu mai fie un simplu spectator, ci un stat care să se implice în susţinerea celor pe care îi reprezintă. Ne vom baza, în demersul nostru, pe folosirea experienţei militarilor, în vederea găsirii de soluţii. Militarii sînt singurii care mai preţuiesc, la justa valoare, termeni precum patrie şi patriotism'', a subliniat deputatul social-democrat Ion Mocioalcă. Totodată, preşedintele PC Caraş-Severin, Ioan Ţundrea, spune că prin acest protocol se doreşte recîştigarea demnităţii acestui popor.

''Cerem USL ca odată ajunsă la putere să tragă la răspundere pe cei care au greşit faţă de români, prin legi aberante şi neconstituţionale. Odată cu semnarea protocolului, ne vom da tot sprijinul în alegeri, pentru că vrem o schimbare. De astăzi, îi considerăm CAMARAZI şi ne luăm angajamentul de a face ceva, astfel încît, să înceteze genocidul împotriva poporului român'', a precizat şi lt. col. Marius Frăţilă, preşedintele Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate din Caraş-Severin.

Pentru ca Armata Română să nu mai fie numită "o armată de agricultori", sau "o armată de dezăpeziri", în cazul în care USL va cîştiga alegerile, co-preşedintele Uniunii, deputatul PSD, Ion Mocioalcă, a declarat că va susţine înfiinţarea unui Minister al Situaţiilor de Urgenţă, sau cel puţin o Agenţie. Din Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate fac parte peste 200 de militari din judeţ.