Duşa: Am aprobat efectuarea unui zbor către Alger pentru repatrierea celor doi români morţi

Bucureşti, 20 ian /Agerpres/ - Un al doilea român care s-a aflat în complexul de la In Amenas în timpul atacului terorist din Algeria şi care fusese internat în spital şi-a pierdut viaţa, a anunţat, duminică, MAE.
"În dupa amiaza zilei de 20 ianuarie, autorităţile algeriene au informat oficial Ambasada României de la Alger că unul dintre cetăţenii români care se aflase în complexul de la In Amenas în timpul atacului terorist, a încetat din viaţă. Din informaţiile obţinute de autorităţile române, rezultă că decesul a intervenit, în spital, urmare a rănilor grave suferite, înregistrate anterior. Pe masura ce autorităţile române vor obţine date suplimentare confirmate, acestea vor fi puse la dispoziţia opiniei publice, în timp util", se arată într-un comunicat MAE, remis, duminică, agenţiei MEDIAFAX.

Ministrul Apărării Naţionale, Mircea Duşa, a aprobat efectuarea unui zbor cu un avion militar către Alger, pentru repatrierea celor doi români care au murit în urma atacului terorist de la In Amenas.
'Acum câteva minute, la solicitarea Ministerului Afacerilor Externe, am aprobat prin ordin al ministrului efectuarea unui zbor cu un avion militar către Alger, pentru a aduce în ţară corpurile neînsufleţite ale celor doi români. (...) În momentul acesta, facem demersurile necesare pentru a obţine aprobările de zbor, de survol al statelor care se află pe acest traseu şi în momentul în care avem aceste aprobări şi, sigur, şi statul algerian va finaliza formalităţile necesare, vom efectua zborul pentru a repatria cele două persoane', a declarat ministrul Duşa, duminică seară, la Antena 3.
Ministerul Afacerilor Externe va asigura repatrierea corpurilor neînsufleţite ale celor doi cetăţeni români, morţi în urma evenimentelor din Algeria, a informat, duminică, secretarul general al MAE, Robert Cazanciuc.
MAE a anunţat duminică decesul a încă unui cetăţean român, ca urmare a atacului terorist de la In Amenas.
'În după-amiaza zilei de 20 ianuarie, autorităţile algeriene au informat oficial Ambasada României de la Alger că unul dintre cetăţenii români care se aflase în complexul de la In Amenas în timpul atacului terorist, a încetat din viaţă. Din informaţiile obţinute de autorităţile române, rezultă că decesul a intervenit, în spital, urmare a rănilor grave suferite, înregistrate anterior. Pe măsură ce autorităţile române vor obţine date suplimentare confirmate, acestea vor fi puse la dispoziţia opiniei publice, în timp util', se arată într-un comunicat al MAE remis duminică AGERPRES.
Sâmbătă, premierul Victor Ponta anunţase că un român şi-a pierdut viaţa în Algeria, unde mai mulţi angajaţi ai unei companii multinaţionale, proveniţi din diverse state, fuseseră luaţi ostatici de o grupare teroristă.

Douăzeci şi unu de ostatici şi 32 de răpitori au murit în criza din Algeria

ALGER (MEDIAFAX) - Douăzeci şi unu de ostatici au murit în cele patru zile ale crizei în incinta unui complex algerian de exploatarea gazelor, iar 32 de răpitori au fost ucişi de forţele speciale din cadrul armatei care au efectuat un asalt asupra instalaţiei, potrivit unui bilanţ oficial provizoriu, relatează AFP.
Forţele algeriene au putut să elibere "685 de angajaţi algerieni şi 107 străini" şi au împuşcat "32 de terorişti", a anunţat Ministerul de Interne într-un comunicat, citit la televiziunea de stat.
Douăzeci şi unu de ostatici au murit, iar alte două persoane au fost ucise într-un atac comis de gruparea islamistă înaintea luării de ostatici, a adăugat ministerul.
Islamiştii au atacat miercuri dimineaţa un autobuz care transporta angajaţi ai platformei de exploatarea gazelor către aeroport, omorând un algerian şi un britanic, după care au luat ostatice sute de alţi angajaţi ai complexului.
Între cei 32 de răpitori ucişi figurează trei algerieni. Ceilalţi erau de diferite naţionalităţi, neprecizate, fiind vorba inclusiv despre experţi în substanţe explozive, a precizat aceeaşi sursă.
Un trimis special al televiziunii publice, citând "oficiali militari algerieni de rang înalt", a spus, la rândul său, că între răpitori se aflau islamişti de "naţionalitate libiană, olandeză, tunisiană, siriană, egipteană, maliană, yemenită şi canadiană".
Şeful diplomaţiei norvegiene Espen Barth Eide a declarat anterior, într-o conferinţă de presă, că majoritatea răpitorilor erau originari din Agrica de Nord, dar că unii proveneau din ţări din afara regiunii.
"Răpitorii provin din diferite ţări, în principal, dar nu doar din regiune. S-a anunţat (că este vorba despre) cetăţeni din ţări din afara (regiunii) Africii de Nord", a declarat el, fără să precizeze ţările vizate.
În urma asaltului, armata algeriană a recuperat un arsenal important, constând în "şase puşti mitraliere, 21 de puşti, două cu lunetă, două mortiere de 60 de milimetri cu obuze, şase rachete cu rampe de lansare, două RPG7 cu opt rachete, zece grenade dispuse în centuri explozive", potrivit comunicatului. Au mai fost găsite "ţinute militare străine şi un stoc de muniţie şi explozivi".
Un prim asalt a fost lansat joi de către forţe speciale din cadrul armatei algeriene împotriva răpitorilor, în partea locuită a complexului, urmat de un asalt final, sâmbătă, asupra instalaţiei în care s-au baricadat alţi 11 răpitori şi şapte ostatici, toţi morţi.

CRONOLOGIE: Filmul luării de ostatici la complexul de exploatarea gazelor din Algeria

ALGER (MEDIAFAX) - Criza ostaticilor capturaţi de către o grupare islamistă apropiată Al-Qaida, începând de miercuri dimineaţa, pe o platformă de exploatarea gazelor, în sud-estul deşertic al Algeriei, s-a încheiat sâmbătă cu o baie de sânge, relatează AFP care prezintă filmul evenimentelor.
MIERCURI 16 IANUARIE
- Islamişti puternic înarmaţi atacă, miercuri în zori, un autobuz la bordul căruia se aflau expatriaţi, în incinta unui complex de exploatarea gazelor aparţinând companiei petroliere publice algeriene Sonatrach, oparat împreună cu British Petroleum (BP) şi Statoil, la Tigantourine, la aproximativ 40 de kilometri de In Amenas, în apropiere de frontiera libiană, în sud-estul Algeriei. Un britanic şi un algerian sunt ucişi.
Islamiştii iau ostatici câteva sute de algerieni şi străini, inclusiv români, americani, britanici, japonezi, francezi, norvegieni şi filipinezi.
Atacul are loc în cea de şasea zi a unei intevenţii militare franceze împotriva islamiştilor în Mali.
- O grupare islamistă armată revendică luarea de ostatici, reclamând "oprirea agresiunii" în Mali. Comunicatul este redactat de către "Semnatarii cu sânge", numele pe care algerianul Mokhtar Belmokhtar, recent destituit din cadrul Al-Qaida în Magrebul Islamic (AQMI) l-a dat katibei sale (unitate combatantă).
JOI 17 IANUARIE
- Un purtător de cuvânt al răpitorilor cere retragerea armatei algeriene, care încercuieşte complexul de exploatarea gazelor, "cu scopul de a permite lansarea unor negocieri".
- Treizeci de ostatici algerieni reuşesc să scape (sursă locală). Cincisprezece străini, inclusiv un cuplu de francezi, reuşesc, de asemenea, să fugă.
- Armata algeriană lansează joi după-amiaza un salt asupra instalaţiei de exploatarea gazelor.
Agenţia algeriană APS afirmă că asaltul a permis eliberarea câtorva sute de persoane, inclusiv străini.
Algerul anunţă, "din nefericire, câţiva morţi şi răniţi".
La rândul lor, islamiştii, citaţi de agenţia mauritană ANI evocă aproape 50 de morţi, 34 de ostatici şi 15 răpitori.
- Algerul justifică recurgerea la forţă explicând că islamiştii vreau "să părăsească Algeria luând cu ei ostatici străini".
- APS anunţă, joi seara, că raidul a permis doar preluarea controlului asupra "zonei locuite" a complexului, unde se află majoritatea ostaticilor. Complexul este în continuare încercuit.
- Tokyo, Londra, Oslo şi Washingtonul îşi exprimă regretul faţă de faptul că nu au fost informate cu privire la operaţiune.
VINERI 18 IANUARIE
- Liderul grupării islamiste cere Franţei să "negocieze" încetarea războiului din Mali şi propune eliberarea "ostaticilor americani" în schimbul islamiştilor deţinuţi în Statele Unite (ANI).
"Statele Unite nu negociază cu teroriştii", anunţă Washingtonul.
- Bilanţul provizoriu al asaltului: 12 ostatici şi 18 răpitori ucişi, aproape 100 de ostatici din cei 132 de ostatici străini eliberaţi, dar şi 573 de angajaţi algerieni, potrivit APS.
Un francez a fost ucis în cursul operaţiunii, anunţă Parisul.
Un american figurează între morţi, anunţă Departamentul de Stat.
- Comandoul islamist anunţă că deţine, în continuare, şapte străini - trei belgieni, doi americani, un japonez şi un britanic (ANI).
- Washingtonul şi Tokyo îndeamnă Algerul să dea dovadă de o "precauţie extremă" cu privire la viaţa ostaticilor reţinuţi în continuare.
SÂMBĂTĂ 19 IANUARIE
- Consiliul de Securitate al ONU condamnă actele "motivate de ură" din Algeria.
- Forţele speciale algeriene lansează asaltul final asupra instalaţiei în care sunt deţinuţi cei şapte ostatici. "Armata algeriană a împuşcat 11 terorişti, iar grupul terorist a asasinat şapte ostatici străini", anunţă televiziunea de stat. Între 25 şi 27 de ostatici străini şi algerieni ar fi murit începând de miercuri.
- Londra şi Olso confirmă finalul luării de ostatici.
- Premierul libian Ali Zeidan dezminte că răpitorii au venit din Libia, în urma unor declaraţii algeriene în acest sens.
- Preşedintele francez François Hollande deplânge că ostaticii au fost "asasinaţi cu laşitate", lucru care constituie, în opinia sa, "un argument suplimentar" al acţiunii Franţei "împotriva terorismului".

FOCUS: Situaţia cu privire la ostaticii din Algeria pe ţări

ALGER (MEDIAFAX) - Douăzeci şi unu de ostatici au fost ucişi în cele patru zile ale crizei provocate de o grupare islamistă la un complex algerian de exploatarea gazelor, care s-a încheiat sâmbătă cu un asalt final al armatei, potrivit unui bilanţ provizoriu prezentat de Ministerul algerian de Interne, relatează AFP.
Alţi doi angajaţi ai complexului, aflaţi la bordul unui autobuz, un britanic şi un algerian, au fost ucişi într-un atac comis de gruparea islamistă miercuri dimineaţa, înainte de luarea de ostatici.
Forţele algeriene au putut să elibere "685 de angajaţi algerieni şi 107 străini", a anunţat Ministerul de Interne. Treizeci şi doi răpitori au fost ucişi în cursul asaltului, potrivit aceleiaşi surse.
Iată situaţia pe ţări, potrivit unor date provizorii culese, în contextul în care ministerul algerian nu a precizat naţionalitatea ostaticilor morţi:
- MAREA BRITANIE: Şase britanici şi o persoană rezidentă în Marea Britanie, în total, sunt moarte sau au fost date dispărute pe platforma algeriană de exploatarea gazelor, a anunţat sâmbătă ministrul britanic de Externe William Hague.
- SUA: Departamentul de Stat a confirmat vineri moartea unui cetăţean american, Frederick Buttaccio, în timpul luării de ostatici. Postul NBC dezvăluia vineri seara, un pic mai devreme, că un american a fost ucis, că doi au scăpat nevătămaţi şi că situaţia altor doi americani era necunoscută.
Surse din cadrul grupării islamiste, citate de către Agenţia mauritană Nouakchott de Informaţii (ANI), a anunţat joi că răpitorii au capturat doi americani.
- FRANŢA: Ministerul de Externe a anunţat vineri seara moartea unui francez, Yann Desjeux, un fost militar din cadrul forţelor speciale, administrator al unui restaurant în sud-vestul Franţei. Alţi trei francezi, prezenţi în complex, au scăpat cu viaţă.
Ministerul Apărării a anunţat sâmbătă dimineaţa că nu mai există francezi ostatici în Algeria, precizând că au fost eliberaţi.
- ALGERIA: Un algerian a murit miercuri în cursul atacului comandoului islamist, chiar înainte de luarea de ostatici, iar 685 de angajaţi algerieni au fost eliberaţi în urma interveţiei armatei, potrivit autorităţilor de la Alger.
- ROMÂNIA: Un român a fost ucis şi altul a fost rănit în cursul luării de ostatici, a anunţat Bucureştiul, care precizat anterior că alţi trei cetăţeni români au fost eliberaţi.
- JAPONIA: Situaţia a cel puţin zece cetăţeni japonezi rămâne necunoscută, în contextul în care 17 salariaţi japonezi se aflau în complex în cursul atacului.
- BELGIA: Un purtător de cuvânt al islamiştilor a anunţat joi că trei belgieni au supravieţuit unui raid al aviaţiei algeriene şi se aflau în complex.
- NORVEGIA: Cinci cetăţeni norvegieni sunt daţi dispăruţi, potrivit grupului petrolier Statoil, care gestionează platforma de la In Amenas împreună cu grupul britanic British Petroleum (BP) şi algerian Sonatrach. Şaptesprezece membri ai personalului erau prezenţi la momentul luării de ostatici.
- FILIPINE: Treizeci şi patru de filipinezi, inclusiv unul rănit, au fost evacuaţi joi de către angajatorul lor, iar alt filipinez a putut să evadeze înaintea intervenţiei forţelor algeriene. Manila a refuzat să confirme informaţii de presă care anunţau doi morţi.
- MALAYSIA: Autorităţile au anunţat sâmbătă că nu au nicio informaţie despre doi dintre cetăţenii lor, în timp ce alţi trei se aflau în siguranţă.

Algeria/ostatici: soarta multor cetăţeni străini, încă incertă

Alger, 19 ian /Agerpres/ - Mai mulţi ostatici străini, şapte potrivit răpitorilor, s-ar mai fi aflat în noaptea de vineri spre sâmbătă în mâinile grupului armat afiliat reţelei Al Qaida după asaltul armatei algeriene asupra complexului de industrializare a gazelor din sudul Algeriei, unde s-au baricadat, informează sâmbătă AFP.

Mai multe ţări şi-au exprimat îngrijorarea faţă de resortisanţii lor luaţi ostatici de gruparea islamistă, care susţine că acţionează ca represalii la intervenţia militară franceză în Mali. În acelaşi timp, Consiliul de Securitate al ONU a condamnat în termeni duri atacul terorist asupra complexului de la In Amenas.

O sursă de securitate algeriană, citată de agenţia de presă APS, a furnizat vineri seară un bilanţ provizoriu al asaltului dat de militari: 12 ostatici şi 18 islamişti ucişi şi circa o sută de ostatici străini - din 132 - eliberaţi, precum şi cei 573 de muncitori algerieni. Sursa nu precizează însă naţionalitatea cetăţenilor străini morţi în asalt.

Washingtonul a indicat totuşi moartea unui american, iar Parisul a informat despre moartea unui francez în timpul asaltului armatei algeriene. Un purtător de cuvânt al agenţiei de presă mauritane, ANI, a informat joi despre 34 de ostatici străini morţi în asalt. În ce priveşte numărul străinilor aflaţi încă în mâinile răpitorilor, surse din interiorul grupului au dezvăluit ANI că aceştia sunt şapte: trei belgieni, doi americani, un japonez şi un britanic.

MAE: Încă doi cetăţeni români au fost eliberaţi de pe platforma de la In Amenas din Algeria

BUCUREŞTI (MEDIAFAX) - MAE infomează să în cursul serii de vineri au fost confirmate date privind încă doi cetăţeni români eliberaţi de pe platforma de la In Amenas, aceştia aflându-se în prezent sub protecţia forţelor algeriene, iar starea lor de sănătate fiind bună.
"În cursul serii de 18 ianuarie 2013 au fost confirmate date privind încă doi cetăţeni români eliberaţi de pe platforma de la In Amenas care, în prezent, se află sub protecţia forţelor algeriene. Familiile celor doi cetăţeni români au fost informate. Ministerul Afacerilor Externe este în contact permanent cu autorităţile algeriene şi firma angajatoare pentru finalizarea procedurilor de repatriere a acestora", se arată într-un comunicat al MAE.
Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a avut o convorbire telefonică cu unul dintre cetăţenii români, menţionează sursa citată.
"Starea de sănătate a celor doi este bună", se mai arată în comunicat.
Anterior, vineri seară, MAE a confirmat eliberarea unui cetăţean român în legătură cu care au existat informaţii potrivit cărora a fost ostatic în Algeria, acesta aflându-se în prezent în custodia Ambasadei României la Alger, starea sa de sănătate fiind bună.
"La acest moment, Ministerul Afacerilor Externe confirmă eliberarea cetăţeanului român în legătură cu care au existat anterior informaţii neverificate, vehiculate în mass-media. Menţionăm că cetăţeanul român aflat în complexul In Amenas a reuşit să contacteze misiunea diplomatică română, prin intermediul unui telefon mobil, în timpul evenimentelor dramatice declanşate de atacul terorist. Cetăţeanul român a fost asistat cu privire la conduita de urmat, aspect ce a făcut posibilă salvarea vieţii sale", se arăta într-un comunicat al MAE.
Ministerul Afacerilor Externe a confirmat că cetăţeanul se află în prezent în custodia Ambasadei României la Alger şi a precizat că acesta se află într-o stare bună de sănătate.
MAE reamintea că în cadrul MAE a fost constituit un grup inter-instituţional ce va funcţiona cu activitate permanentă până la soluţionarea crizei. "Instituţiile implicate depun toate eforturile şi întreprind măsurile specifice ce se impun pentru clarificarea deplină a situaţiei", se arăta în comunicat.
Ministrul Titus Corlăţean a dispus detaşarea de urgenţă la Alger a doi consuli din Centrala MAE, care au ajuns la destinaţie în cursul acestei după-amiezi, pentru a acorda asistenţă consulară suplimentară, a mai informat ministerul.

Algeria/ostatici: Asaltul, singura opţiune, consideră experţi militari

Alger, 18 ian /Agerpres/ - Algeria, fidelă doctrinei sale militare, a dat asaltul asupra complexului de gaze naturale In Amenas /Sahara algeriană/ pentru a elibera sute de ostatici, iar această operaţiune a fost singura sa opţiune în pofida rezervelor exprimate de Occident, au apreciat vineri experţi în domeniul militar, citaţi de AFP.

Algeria urmează 'de multă vreme o strategie care nu oferă nicio şansă terorismului', care a dat roade şi care a 'luat prin surprindere Occidentul', explică Frederic Gallois, fost şef al Grupului de intervenţie al jandarmeriei naţionale franceze /GIGN/, specializat în acest gen de operaţiuni.

'Algerienii sunt în măsură să ştie mai bine decât oricine că nu se poate negocia cu ei /teroriştii/. De aceea de 20 de ani' Algeria luptă împotriva islamiştilor, a declarat pentru AFP şi scriitorul Yasmina Khadra, un fost ofiţer algerian. Acest veritabil război a costat viaţa a 200.000 de oameni.

'Obiectivul politic' al forţelor algeriene 'vizează înainte de toate neutralizarea teroriştilor, iar pentru noi misiunea prioritară este salvarea vieţii ostaticilor', analiza Frederic Gallois. 'Cel de-al doilea lor obiectiv este de a tăia din rădăcini propaganda islamistă deoarece nu doreau ca această criză să dureze o săptămână', conform aceleiaşi surse.

O altă prioritate a forţelor algeriene este securizarea complexului energetic, considerat un sector economic crucial pentru Algeria.

În opinia lui Yasmina Khadra, răpitorii care au acţionat la obiectivul In Amenas au iniţiat o 'misiune sinucigaşă' menită se provoace o mulţime de victime şi după toate probabilităţi pentru a arunca în aer complexul pentru extracţia gazelor naturale. Acest lucru 'explică reacţia imediată a forţelor algeriene', care au estimat că nu au de ales: atacul şi încercarea de a salva vieţi omeneşti, a indicat fostul ofiţer algerian.

Spre deosebire de Londra şi Tokyo, Parisul a insistat asupra caracterului 'complex' al operaţiunii, avertizând în legătură cu o serie de critici facile.

Un cercetător occidental, care a preferat anonimatul, a evocat 'logica rusă' a operaţiunii algeriene. 'În fond, ruşii au eradicat unele din cele mai violente grupări teroriste din lume', a insistat Frederic Gallois evocând acţiunile antiislamiste ruse la un teatru din Moscova şi la şcoala din Beslan.

Potrivit lui Eric Denece, specialist în domeniul serviciilor secrete la Centrul francez de cercetare privind informaţiile /Cf2R/, în principiu, Algerul nu se opune negocierilor. În dosarul diplomaţilor capturaţi la Gao în aprilie anul trecut, până săptămâna trecută Algeria a mers pe calea negocierilor cu grupările islamiste, scrie specialistul francez într-un comunicat transmis AFP.

'Poziţia sa a evoluat însă în doar câteva zile, drept urmare a ruperii negocierilor' în amintitul caz, iar luarea de ostatici la In Amenas 'a convins Algerul să reia lupta împotriva teroriştilor', conform aceleiaşi surse.

Nu se poate vorbi despre incompetenţă în cazul algerienilor. Forţele lor speciale au intervenit în Ciad, în Niger, în Mali, în Mauritania şi în Libia pentru a neutraliza bande armate ale Grupării salafiste pentru predică şi luptă /GSPC/, care a trecut recent sub conducerea organizaţiei Al-Qaida în Maghrebul islamic /AQMI/, a insistat cercetătorul francez. Forţele algeriene au desfăşurat 3.000 de militari în sudul ţării pentru a lansa o operaţiune de eliberare a respectivilor diplomaţi, notează Eric Denece.

Armata, jandarmeria, securitatea naţională şi serviciile de informaţii în Algeria dispun de 'unităţi de comando sau antiteroriste' precum Grupul de intervenţie special /GIS/, înfiinţat în 1987 după modelul GIGN şi care este antrenat de instructori occidentali. Fără a beneficia de 'tehnica forţelor speciale occidentale, aceste unităţi au 'o foarte bună experienţă' şi dispun de echipamente moderne, a mai spus expertul francez.

Există însă multe semne de întrebare privind securitatea obiectivului care a fost atacat de islamişti în Sahara algeriană. Comandoul a lansat o operaţiune într-o zonă ultrasecurizată în Algeria, dar care este vizată frecvent de combatanţi islamişti, a sintetizat Jean-Luc Marret, un specialist în studii strategice.

Românul şi doi filipinezi, angajaţi ai companiei nipone JGC, din Algeria se află în siguranţă(Kyodo, AFP)

Tokyo, 18 ian /Agerpres/ - Un român şi doi filipinezi angajaţi ai companiei nipone JGC care operează pe platforma petrolieră din Algeria vizată de islamişti se află în siguranţă, a anunţat vineri compania japoneză, informează Kyodo şi AFP.

În total, JGC are 78 de angajaţi în Algeria, dintre care 17 japonezi. În ceea ce-i priveşte pe ceilalţi 61 de angajaţi străini, doar despre cei trei (românul şi cei doi filipinezi) a fost confirmat faptul că s-ar afla în siguranţă, în timp ce situaţia celorlaţi 58 rămâne încă necunoscută.

Compania niponă a precizat că a reuşit să intre în contact cu doar trei dintre cei 17 salariaţi japonezi din Algeria. 'În privinţa celorlalţi 14, există informaţii contradictorii şi nu putem să le confirmăm situaţia', a precizat un purtător de cuvânt al JGC.

Ca represalii la intervenţia militară a Franţei în Mali, extremişti islamişti înarmaţi au atacat miercuri un complex petrolier din estul Algeriei, administrat de grupul britanic BP, norvegian Statoil şi algerian Sonatrach, şi au luat zeci de ostatici.

Final neclar în criza ostaticilor din Algeria

Alger, 18 ian /Agerpres/ - Trupele speciale algeriene au luat cu asalt complexul petrolier din deşert pentru a elibera sutele de ostatici reţinuţi de terorişti islamişti, însă în timpul acţiunii militare 30 dintre ostatici, printre care şi 7 cetăţeni străini, au fost ucişi, alături de 11 terorişti, conform Reuters care citează o sursă algeriană din domeniul securităţii. Abu al-Baraa, liderul commando-ului care a luat ostatici, a fost ucis.

Liderii occidentali ai căror compatrioţi s-au numărat printre ostatici nu au agreat faptul că autorităţile algeriene nu i-a informat înainte de raid, iar apoi nu au oferit informaţii exacte cu privire la rezultatul acţiunii militare. Printre ostaticii care şi-au pierdut viaţa se numără cetăţeni francezi, britanici şi japonezi.

Un inginer irlandez care a reuşit să supravieţuiască a povestit că a văzut patru jeepuri pline cu ostatici care au fost distruse de trupele speciale algeriene. Comandanţii militari algerieni au explicat că au autorizat acţiunea în forţă pentru că teroriştii au solicitat să-i transporte pe ostatici peste graniţă.

Printre cei cel puţin 7 cetăţeni străini care şi-au pierdut viaţa în această criză se numără doi cetăţeni japonezi, doi britanici şi un francez, a precizat sursa citată pentru Reuters. Alţi opt ostatici morţi sunt de origine algeriană. Naţionalităţile celorlalte victime, dar şi ale ostaticilor care au fost salvaţi, sunt încă necunoscute. Aproximativ 600 de muncitori algerieni, care au avut o pază mai lejeră din partea teroriştilor, au supravieţuit.

Conform companiei japoneze JGC, care îşi desfăşura activitatea în complexul petrolier, este încă necunoscută soarta a 14 cetăţeni japonezi din cei 17 care lucrau în complex. Printre ostatici se mai numără americani, norvegieni, un român şi un austriac despre care nu sunt încă informaţii clare.

Gruparea islamistă care a atacat complexul petrolier din Algeria, luând sute de ostatici din rândul muncitorilor algerieni şi străini, provine din Libia, a anunţat joi seară ministrul algerian de interne, Dahou Ould Kablia, conform AFP.

'Conform informaţiilor de care dispunem, grupul terorist care a atacat complexul petrolier din In Aménas provine din Libia', a declarat ministrul algerian pentru un cotidian din Algeria.

De asemenea, guvernul algerian a confirmat printr-un purtător de cuvânt că unii ostatici şi-au pierdut viaţa joi în timpul intervenţiei militare în forţă la complexul petrolier din deşert, dar a precizat că atacul trupelor speciale a fost motivat de eşuarea negocierilor cu teroriştii islamişti.

Asaltul susţinut joi de forţele speciale ale armatei algeriene, pentru eliberarea ostaticilor luaţi de un grup islamist la un complex petrolier din Algeria, nu a permis în primă instanţă decât controlul parţial asupra complexului, conform unei informaţii publicate de agenţia de presă algeriană APS, transmite AFP.

Abu al-Baraa, liderul commando-ului care a luat ostatici, miercuri, sute de persoane, printre care şi străini, la un complex gazifer din Algeria a fost ucis joi, a anunţat un purtător de cuvânt al grupului de răpitori pentru agenţia mauritană Nouakchott information (ANI), transmite AFP.
Abu al-Baraa, un pseudonim, a declarat miercuri pentru postul de televiziune prin satelit din Qatar Al-Jazeera că numărul ostaticilor străini este "în jur de 41" şi că aparţin mai multor state: Norvegia, Franţa, Statele Unite, Marea Britanie, România, Columbia, Thailanda, Filipine, Irlanda, Japonia şi Germania.
Conform site-ului de informaţii mauritan Al-Akhbar, Abu al-Baraa era "unul dintre cei mai importanţi lideri ai brigăzii lui Mokhtar Belmokhtar" care a revendicat atacul asupra complexului.
Mokhtar Belmokhtar, supranumit "Chiorul", este un fost lider Al-Qaida din Maghrebul islamic (Aqmi) cu care a întrerupt legătura în octombrie pentru a îşi crea propria unitate combatantă.
"Probabil de naţionalitate algeriană", al-Baraa s-a născut la sfârşitul anilor 1970 şi a devenit membru al Grupului salafist pentru predică şi luptă (GSPC) la începutul anilor 2000, conform Al-Akbar.
Al-Baraa a contribuit mai ales la implantarea islamiştilor armaţi în nordul Mali, ocupat astăzi de aceste grupuri, conform site-ului.
Acesta subliniază necesitatea de a înlătura regimurile din regiune pentru a finaliza Primăvara arabă şi acuză Alger şi Nouakchott că sunt agenţii Franţei în regiune.

ALGERIA: Criză ostatici

Elicoptere algeriene bombardează complexul petrolier, doi ostatici au fost răniţi
Alger, 17 ian /Agerpres/ - Elicoptere algeriene bombardează complexul petrolier In Amenas, din estul Algeriei, unde se află reţinuţi circa 40 de ostatici, a anunţat joi unul dintre răpitori pentru agenţia ANI din Maritania, transmite Reuters.
Doi ostatici japonezi ar fi fost răniţi în atacul elicopterelor algeriene, potrivit sursei citate.

Ambasadorul algerian a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti pentru a discuta situaţia ostaticilor din Algeria, a anunţat joi secretarul general al MAE, Robert Cazanciuc, precizând că la nivelul instituţiei diplomaţiei s-a constituit o celulă de criză după ce autorităţile algeriene au confirmat că România se află între statele de provenienţă a ostaticilor.

PARIS (MEDIAFAX) - Luarea de ostatici de la o platformă de gaz din Algeria se înscrie într-o listă lungă de operaţiuni similare, spectaculoase şi adeseori mortale, dar cu motivaţii diverse, relatează AFP.
- 16 ianuarie 2013: Aproximativ 41 de occidentali şi 150 de algerieni au fost reţinuţi de combatanţi care au legături cu Al-Qaida la un complex gazifer din In Amenas (partea central-estică a Algeriei, în apropiere de frontiera libiană), exploatat de Sonatrach (Algeria), BP (Marea Britanie) şi Statoil (Norvegia).
- 1-3 septembrie 2004: Într-o şcoală din Beslan (Osetia de Nord), un comando cecen ia ostatice aproximativ 1.200 de persoane, dintre care copii, părinţi şi profesori. Asaltul forţelor ruse se soldează cu moartea a 331 de persoane, dintre care 186 de copii şi 31 de răpitori, precum şi cu rănirea altor 400 de persoane.
- februarie/martie 2003: În Sahara algeriană, 32 de turişti din Germania, Elveţia, Olanda şi Austria sunt răpiţi în mai multe grupuri de mişcarea islamistă algeriană GSPC (Grupul slafist pentru predică şi luptă). O ostatică germană a murit din cauza insolaţiei, ceilalţi sunt eliberaţi în mai în cadrul unei operaţiuni armate algeriene, apoi în august în Mali în schimbul unei răscumpărări neconfirmate de cinci milioane de euro plătite de Berlin.
- 23-26 octombrie 2002: La Moscova (Rusia) peste 800 de persoane sunt reţinute timp de 57 de ore de către un comando cecen în teatrul Dubrovka, înaintea unui asalt al forţelor speciale ruse. Un număr de 130 de ostatici au fost ucişi, precum şi membri ai comandoului, majoritatea asfixiaţi de gazele folosite de forţele speciale.
- Mai 2000: În Sierra Leone, circa 500 de Căşti Albastre ale ONU sunt luate ostatice de rebelii din cadrul Frontului Revoluţionar Unit (RUF). Ultimii militari ONU, încercuiţi de rebeli timp de două luni, vor fi eliberaţi în iulie în timpul unei operaţiuni desfăşurate de ONU cu susţinere logistică şi aeriană britanică.
- 17 decembrie 1996: În Peru, la reşedinţa ambasadei Japoniei la Lima, circa 700 de persoane sunt luate ostatice de un comando de luptători din cadrul MRTA (Mişcarea Revoluţionară Tupac Amaru). La 22 aprilie, după 126 de luni de detenţie şi în timp ce nu mai erau decât 72 de ostatici, este dat asaltul. Cei 14 membri ai comandoului, un ostatic şi doi militari sunt ucişi.
- 6-7 noiembrie 1985: La Bogota, 400 de persoane sunt luate ostatice în Palatul Justiţiei de către un comando al M19. În ziua următoare, asaltul desfăşurat în comun de armată şi poliţie provoacă moartea a circa 100 de persoane.
- 4 noiembrie 1979: La Teheran, 52 de americani sunt reţinuţi în ambasada Statelor Unite de către 400 de studenţi islamişti care cer extrădarea fostului şah al Iranului, aflat la New York. Ei sunt eliberaţi după 444 de zile, după eşecul unei operaţiuni de comando americane în aprilie 1980.
- 5-6 septembrie 1972: În timpul Jocurilor Olimpice din Munchen (Germania), 11 membri ai delegaţiei israeliene sunt ucişi în timpul unei luări de ostatici în satul olimpic de către un comando palestinian. Doi sunt ucişi de comando, nouă în timpul schimbului de focuri declanşat de poliţia germană pe un aerodrom militar pe care comandoul se pregătea să îl părăsească împreună cu ostaticii. Cei opt membri ai comandoului, un poliţist german şi un pilot de elicopter sunt, de asemenea, ucişi.

Luarea de ostatici din Algeria: peste 40 de ostatici din 12 ţări, între care şi România

Alger, 17 ian /Agerpres/ - România este menţionată printre ţările de provenienţă a celor peste 40 de ostatici capturaţi miercuri în Algeria ca represalii la intervenţia aeriană şi terestră a militarilor francezi împotriva bastioanelor islamiste din Mali, transmite joi AFP, care îl citează pe unul din răpitori.

Răpitorul, prezentat sub pseudonimul Abou al-Baraa, a dat asigurări că numărul ostaticilor este de circa 41, iar aceştia provin din 12 ţări: Norvegia, Franţa, SUA, Marea Britanie, România, Columbia, Thailanda, Filipine, Irlanda, Japonia, Coreea de Sud şi Armenia.

Abou al-Baraa a indicat că gruparea se află în contact cu conducerea sa din Mali şi că principala sa revendicare este un schimb de prizonieri.

'Operaţiunea este deopotrivă un mesaj politic puternic destinat Algeriei din cauza poziţiei sale intransigente faţă de mujahedini şi un mesaj către alte ţări vecine', a mai spus răpitorul, cu un puternic accent algerian.

Gruparea din care face parte acesta, numită 'Cei care semnează cu sânge', a revendicat luarea de ostatici într-un comunicat publicat miercuri pe site-ul Alakhbar din Mauritania.

Ostaticii, în majoritate occidentali, au fost capturaţi la complexul petrolier In Amenas, din estul Algeriei, exploatat de grupul britanic BP, compania norvegiană Statoil şi cea algeriană Sonatrach.

Răpitorii au cerut joi retragerea armatei algeriene care încercuise complexul, pentru a se putea permite desfăşurarea de negocieri.

Pe de altă parte, postul privat algerian Ennahar a transmis joi că 15 ostatici ar fi reuşit să evadeze, însă o sursă guvernamentală algeriană a precizat pentru AFP că este imposibil, în situaţia dată, să confirme o astfel de informaţie.

Secretarul general al Ministerului Afacerilor Externe va susţine, joi, o conferinţă de presă, la ora 14,00, pe tema ostaticilor din Algeria.

Între 15 şi 30 de ostatici capturaţi de islamişti la un complex gazifer din estul Algeriei ar fi reuşit să scape, transmit agenţiile internaţionale de ştiri.

O sursă de securitate algeriană a afirmat că persoanele înarmate, care au luat cu asalt complexul gazifer miercuri, au cerut să se instituie un culoar de siguranţă pe unde să poată pleca împreună cu prizonierii lor. Agresorii au afirmat că au reţinut peste 41 de străini, precum şi zeci de algerieni.

Canalul privat Ennahar a afirmat că 40 de algerieni au fost eliberaţi, majoritatea femei care lucrau ca translatori.

Surse guvernamentale algeriene au afirmat însă că este imposibil în momentul de faţă să poată confirma o asemenea informaţie.

Armata algeriană a înconjurat joi acest site administrat de grupul britanic BP, norvegian Statoil şi algerian Sonatrach.

Atac islamist şi luare de ostatici la o instalaţie BP în sudul Algeriei - diplomaţi

ALGER (MEDIAFAX) - Islamişti au atacat miercuri o instalaţie British Petroleum în sudul Algeriei şi au luat ostatici mai mulţi angajaţi ai grupului, de naţionalitate britanică, norvegiană şi japoneză, au anunţat surse diplomatice occidentale, relatează AFP.
O operaţiune a armatei algeriene este în curs împotriva atacatorilor, au anunţat aceleaşi surse. Atacul a avut loc în oraşul In Amenas, în apropiere de frontiera cu Libia.

Siria: Rebelii au eliberat 48 ostatici iranieni (Iran)

Teheran/Damasc, 9 ian /Agerpres/ - Rebelii sirieni au eliberat 48 de ostatici iranieni, care fuseseră capturaţi în august anul trecut în apropiere de Damasc, au anunţat miercuri posturi de televiziune iraniene, preluate de AFP.

Cei 48 de pelerini iranieni au fost puşi în libertate, a anunţat postul public de televiziune, fără a preciza momentul şi condiţiile acestei eliberări.

În schimb, autorităţile siriene au dat drumul la 2.130 deţinuţi civili aflaţi în diferite închisori din Siria, a indicat pentru AFP un purtător de cuvânt al organizaţiei neguvernamentale din Turcia, care şi-a asumat rolul de mediator.

Eliberarea civililor din penitenciare a început miercuri dimineaţa la Damasc, Homs /centru/, Idleb /nord/, Lattaqia şi Tartous /vest/. Printre civilii eliberaţi figurează cinci cetăţeni turci, potrivit aceleiaşi surse.

Acest schimb reprezintă rezultatul unor negocieri iniţiate în urmă cu câteva luni de o organizaţie umanitară islamistă, IHH, în cadrul diplomaţiei civile, a precizat sursa citată.

Al-Jazeera a difuzat imagini cu trei europeni ţinuţi ostatici de către AQMI

DUBAI (MEDIAFAX) - Trei occidentali răpiţi în Mali şi ţinuţi ca ostatici timp de aproximativ nouă luni de către Al-Qaida, au apărut marţi într-o înregistrare video difuzată de postul Al-Jazeera, potrivit căruia ei au cerut propriilor guverne să intervină pentru a-i elibera, relatează AFP. Într-o înregistrare video, cei trei bărbaţi, prezentaţi de Al-Jazeera drept Stephen Malcolm, britanic şi sud-african, Johan Gustafson, suedez, şi Sjaak Rijke, olandez. Ei apăreau aşezaţi pe un covor, în deşert, înconjuraţi de persoane înarmate. Cei trei captivi păreau că sunt într-o stare de sănătate bună. Ei au lansat un apel către ţările lor să "înceapă negocieri rapide şi eficace" în ceea ce priveşte răscumpărarea lor. Pe 25 noiembrie 2011, cei trei bărbaţi au fost răpiţi în Tombouctou, iar un al patrulea, german, a fost ucis atunci când a încercat să se opună răpirii. Cu o zi înainte, doi francezi au fost răpiţi în regiunea nordică. Al-Qaida în Maghrebul Islamic (AQMI), o grupare care activează în Sahel, a revendicat cele cinci răpiri. AQMI a ameninţat, o lună şi jumătate mai târziu, că va ucide ostaticii în cazul în care Franţa şi aliaţii săi vor încerca o acţiune militară pentru a-i elibera. Potrivit organizaţiei, răpirea celor cinci europeni a fost "răspunsul faţă de agresiunile repetate ale Franţei împotriva musulmanilor din Sahel".