Violenţe sexuale în timpul conflictelor: Guvernele naţionale ar trebui să acţioneze în prima linie /ONU/

Berna, 18 oct /Agerpres/ - Autorii de violuri în timpul conflictelor ar trebui să fie urmăriţi în justiţie de guvernele naţionale, nu de Curtea Penală Internaţională, a declarat joi, la Geneva, Zainab Hawa Bangura, reprezentantă specială a ONU pe probleme de violenţe sexuale în timpul conflictelor, relatează AFP.

'Guvernele trebuie ajutate pentru a efectua aceste urmăriri în justiţie, pentru că este mai ieftin, mai rapid şi mai uşor' decât iniţierea de proceduri în faţa CPI, a adăugat reprezentanta ONU.

Potrivit noii reprezentante a Naţiunilor Unite, violenţele sexuale nu sunt 'nici o problemă feminină, nici una africană'. 'Există violenţe sexuale asupra bărbaţilor şi băieţilor şi sunt comise peste tot în lume, în Bosnia, Columbia, Nepal, Mali, Siria, Coasta de Fildeş', a declarat aceasta în prima sa vizită la Geneva de la preluarea funcţiei, în urmă cu o lună, în care a înlocuit-o pe Margot Wallström.

Potrivit reprezentantei, este foarte dificil de determinat numărul exact de victime ale violurilor în timpul conflictelor, din moment ce majoritatea acestora nu depun plângere din cauza ruşinii, iar bărbaţii refuză să vorbească despre agresiunile suferite. Conform acesteia, în Bosnia şi Herţegovina au existat 50.000 de victime ale violenţelor sexuale în timpul conflictului, iar până în prezent, doar 12 violatori au fost judecaţi de CPI.

Autorii de violuri în timpul conflictelor 'vor să îşi umilească victima pentru că face parte din tabăra adversă, pentru ei este o armă de război', a adăugat Zainab Hawa Bangura.

În afara asistenţei către guverne pentru punerea în aplicare a unui cadru legal în vederea facilitării urmăririlor în justiţie a violatorilor, Bangura a mai solicitat ca forţele de menţinere a păcii să primească o pregătire specială axată pe acest tip de violenţe înainte de a-şi ocupa postul.

Opt morţi, dintre care un copil, în explozia unei maşini-capcană în apropiere de Damasc

Londra, 14 oct /Agerpres/ - Opt persoane, dintre care un copil şi două femei, au fost ucise sâmbătă în explozia unei maşini-capcană în apropierea unui fost bastion al regimului din apropiere de Damasc, a anunţat Observatorul sirian pentru drepturile omului /OSDH/, citat de AFP.

'Opt civili, dintre care o fetiţă şi două femei, au fost ucise şi alte 13 grav rănite în explozia unei maşini-capcană la Al-Nabak, pe drumul ce leagă Damascul de provincia Homs' /centru/, a precizat OSDH.

'Explozia i-a vizat pe participanţii la o manifestaţie antiregim', a precizat directorul OSDH, Rami Abdel Rahman.

Un videoclip de amator turnat de militanţi şi distribuit de OSDH arată un vehicul alb în întregime distrus, fără partea din spate şi cu o uşă carbonizată.

Abdel Rahman a afirmat că nu poate să spună imediat cine se află în spatele acestui atac. Revoltele violente şi confruntările armate din Siria s-au soldat cu cel puţin 33.000 de morţi în ultimele 18 luni, susţine Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO), informează AFP, dar bilanţul nu poate fi verificat din surse independente.
Peste 1.000 de persoane au murit în ultimele cinci zile, precizează organizaţia cu sediul în Marea Britanie şi apropiată de opoziţia siriană.
"Cel puţin 23.630 de civili, 8.211 militari şi 1.241 de dezertori au fost ucişi în violenţele din Siria în intervalul martie 2011 - 12 octombrie 2012", a declarat preşedintele OSDO, Rami Abdel Rahman.
Bilanţul nu poate fi verificat din surse independente.

Parlementul turc reunit de urgenţă pentru a aproba operaţiuni militare în Siria

Ankara, 4 oct /Agerpres/ - Parlamentul turc s-a reunit de urgenţă joi, cu uşile închise, pentru a autoriza armata să efectueze operaţiuni pe teritoriul sirian, la o zi după un grav incident produs frontieră şi care s-a soldat cu moartea a cinci civili turci în localitatea Akçakale (sud-est), informează AFP.

Deputaţii turci urmează să dezbată un text propus de guvernul islamo-conservator care stipulează că, 'dacă este necesar', el va fi mandatat pentru a ordona operaţiuni armate în Siria deoarece 'activităţile ostile ce vizează teritoriul turc sunt pe punctul de a deveni un atac militar (...) şi ca urmare a acestui fapt ameninţă securitatea noastră naţională'. Această autorizare parlamentară este valabilă timp de un an.

Chiar dacă cele două partide de opoziţie, între care principala forţă Partidul Republican al Poporului (CHP), au anunţat că vor vota împotriva, Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP), la putere, condus de premierul Recep Tayyip Erdogan, dispune de o netă majoritate în Adunarea naţională şi textul ar urma să fie votat. Constituţia turcă prevede că orice operaţiune militară externă trebuie să fie autorizată în prealabil de Parlament.

Între timp, Armata turcă a bombardat joi dimineaţă poziţiile armatei siriene de la frontiera dintre cele două ţări, ca răspuns la tirurile siriene de obuz care au ucis miercuri cinci civili turci într-o localitate de la graniţă, a declarat pentru AFP o sursă din domeniul securităţii.
"Tiruri de artilerie au fost reluate la ora 3.00 GMT (6.00, ora României) în această dimineaţă (joi)", a precizat această sursă sub protecţia anonimatului.
Potrivit unui comunicat al Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO), "mai mulţi soldaţi sirieni" au fost ucişi în noaptea de miercuri spre joi în bombardamentele lansate de armata turcă, acestea vizând o poziţie a armatei siriene din regiunea Rasm al-Ghazal, în apropiere de Tall al-Abyad.
Tensiunile dintre Siria şi Turcia, care susţine insurgenţii sirieni, au crescut brusc miercuri, după ce mai multe obuze au lovit localitatea turcă Akçakale, situată chiar în faţa postului de frontieră sirian Tall al-Abyad, care a fost recent teatrul unor lupte între trupele fidele preşedintelui sirian Bashar al-Assad şi rebelii din Armata Siriană Liberă (ASL).
Parlamentul turc urmează să se reunească joi la ora 7.00 GMT (10.00, ora României) pentru a dezbate o autorizaţie care permite guvernului turc să efectueze operaţiuni militare pe teritoriul sirian.
Incidentul, cel mai grav de la distrugerea unui avion turc de către apărarea siriană în iunie, a fost ferm condamnat de NATO şi SUA, care şi-au exprimat solidaritatea cu Turcia, ţară membră a Alianţei Nord-Atlantice.
Turcia, care cere plecarea preşedintelui sirian Bashar al-Assad, susţine rebelii şi găzduieşte pe teritoriul său refugiaţi sirieni.

Actualele dispute teritoriale din Asia ar putea declanşa un război, afirmă Leon Panetta

TOKYO (MEDIAFAX) - Actualele conflicte teritoriale din Asia, mai ales cel dintre China şi mai multe ţări din regiune, ar putea declanşa un război, în cazul în care guvernele respective continuă "provocările", a declarat duminică seara secretarul american al Apărării, Leon Panetta, transmite AFP.
"Sunt preocupat atunci când văd ţări angajate în diverse provocări care ar putea declanşa violenţe şi, în final, ar putea duce la un conflict", a afirmat Panetta la sosirea sa la Tokyo, răspunzând astfel unei întrebări referitoare la diferendul dintre Beijing şi Tokyo cu privire la un mic arhipelag din Marea Chinei de Est.
"Şi acest conflict s-ar putea extinde", a avertizat Leon Panetta, care se află într-un turneu în Asia, în cursul căruia va ajunge şi în China, în contextul în care tensiunile dintre Beijing şi Tokyo au fost rareori atât de puternice.
Obiectul litigiului, care a declanşat la acest sfârşit de săptămână numeroase şi violente manifestaţii antijaponeze în mai multe oraşe din China, este reprezentat de un arhipelag din Marea Chinei de Est, numit Senkaku de japonezi şi Diaoyu de chinezi. Acest arhipelag, care ar ascunde zăcăminte de hidrocarburi, este revendicat şi de Taiwan.
Decizia de săptămâna trecută a Guvernului japonez de a cumpăra aceste insule de la proprietarii lor privaţi, deci să le naţionalizeze, a provocat o reacţie puternică din partea Beijingului, care a trimis mai multe nave să patruleze timp de câteva ore în jurul arhipelagului pentru a marca apartenenţa acestuia la China.

Damascul va utiliza armele chimice doar în caz de agresiune străină, afirmă un oficial

DAMASC (MEDIAFAX) - Siria îşi va utiliza armamentul chimic şi neconvenţional doar în caz de "agresiune străină", a avertizat luni purtătorul de cuvânt al Ministerului de externe, relatează AFP. "Nici o armă chimică sau neconvenţională nu va fi utilizată împotriva cetăţenilor noştri (...). Aceste arme nu vor fi utilizate decât în caz de agresiune străină", a declarat Jihad Makdessi într-o conferinţă de presă la Damasc.

SUA avertizează că aprovizionarea cu apă ar putea provoca războaie şi acţiuni teroriste peste 10 ani

Washington, 23 mar /Agerpres/- Resursele de apă ar putea deveni cauza unor conflicte regionale şi un pretext pentru impulsionarea acţiunilor teroriste începând din anul 2022, avertizează un raport publicat joi de Consiliul Naţional de Informaţii al SUA (National Intelligence Council - NIC) şi citat de EFE.

'Aceste ameninţări sunt reale şi preocupante sub aspectul securităţii', a declarat Secretarul american de Stat, Hillary Clinton, la o manifestare organizată cu ocazia Zilei mondiale a apei.

În raport se consideră că, în perioada următoare, riscul unor conflicte determinate de controlul resurselor de apă este 'minim', deşi ar putea să apară unele tensiuni între state. Dar peste 10 ani, reducerea disponibilităţii resurselor de apă se va acutiza şi 'rezervele acumulate în bazine comune ar putea deveni tot mai mult un instrument politic', se mai afirmă în raport, care mai atrage atenţia că 'folosirea apei ca armă sau ca pretext pentru impulsionarea acţiunilor teroriste este mai probabilă peste 10 ani'.

Zonele de pe Glob cele mai expuse unor conflicte generate de controlul resurselor de apă sunt Orientul Mijlociu, nordul Africii şi sudul Asiei. Aprovizionarea cu apă va deveni o problemă şi mai gravă în statele sărace, cu tensiuni sociale şi autorităţi statele slabe, iar odată cu creşterea frecvenţei secetelor şi inundaţiilor va scădea şi voinţa acestor state de a-şi rezolva diferendele prin negocieri. Aceşti factori 'vor creşte probabil riscul instabilităţii şi eşecului autorităţilor statele, vor exacerba tensiunile regionale şi vor distrage statele de la obiectivul de a colabora cu SUA în probleme politice importante', mai estimează raportul.

De asemenea, teroriştii şi statele nemulţumite ar putea ameninţa cu atacarea infrastructurilor care asigură aprovizionarea cu apă, iar teama unor inundaţii masive 'ar putea alarma populaţia şi ar putea să determine guvernele să adopte măsuri costisitoare pentru protejarea acestor infrastructuri', se adaugă în raport. 'Nici o ţară, oricât de dezvoltată ar fi, nu este imună în faţa acestor riscuri', a punctat doamna Clinton la aceeaşi manifestare.

Extremişti de dreapta din Danemarca se pregătesc pentru "un război rasial"

COPENHAGA (MEDIAFAX) - Unii extremişti de dreapta din Danemarca se pregătesc pentru un "război rasial", antrenându-se în vederea utilizării armelor şi pentru lupte, relevă serviciile de informaţii daneze (PET) într-un raport asupra mişcărilor extremiste de dreapta şi de stânga publicat joi, relatează AFP.
O minoritate din cadrul extremei drepte "se antrenează pentru un război rasial în Danemarca şi este pregătită să utilizeze violenţa", anunţă PET, care precizează că aceste persoane deţin "registre cu inamici politici".
Aceste persoane, al căror număr nu este precizat de PET, caută "să se antreneze atât pentru utilizarea armelor, cât şi în practicarea de sporturi de luptă", anunţă serviciile de informaţii daneze.
Ei reprezintă, totuşi, doar un mic număr dintre activiştii unei extreme drepte fragmentate, care caută "să recruteze memebri şi simpatizanţi" mai ales din rândul suporterilor de fotbal violenţi, potrivit PET.
Persoanele descrise acţionează de cele mai multe ori singure, fiind dificil de detectat, potrivit raportului, care analizează în detaliu cazul Breivik din Norvegia.
Un extremist norvegian de dreapta, Anders Behring Breivik, în vârstă de 32 de ani, a ucis pe 22 iulie 77 de persoane, în două atacuri comise la Oslo şi pe Insula Utoya. El a mărturisit că este autorul atacurilor şi susţine că poartă un război împotriva "invaziei musulmane" şi multiclturalismului în Europa.
Serviciile de informaţii daneze se tem că Anders Behring Breivik poate inspira alţi extremişti izolaţi din Danemarca.
PET au cooperat îndeaproape cu serviciile de informaţii norvegiene, efectuând, din iulie încoace, "mai multe interogatorii preventive" în Danemarca.
Însă, subliniază PET, nicio persoană convocată nu trebuie să fie asociată cu acţiunile extremistului norvegian care, potrivit anchetatorilor norvegieni, este suspectat, pentru moment, că a acţionat singur.
Deşi Guvernul danez este, din septembrie, de centru-dreapta, Partidul Poporului Danez (dreapta populistă), care a influenţat politica daneză în ultimul deceniu, reprezintă cea de a treia forţă politică din ţară, la ultimele alegeri obţinând un scor de 12 la sută.

Libia: Nou atac cu rachete asupra Tripoli

Tripoli, 11 mai /Agerpres/ - Mai multe rachete au vizat miercuri după-amiaza estul capitalei libiene, Tripoli, după o intensă survolare a zonei de către avioane, a indicat pentru AFP un martor ocular. A fost vizat sectorul Tajoura, însă, deocamdată, nu se cunosc obiectivele acestui raid aerian.

O serie de explozii s-a produs în cursul dimineţii în capitala libiană, bombardată aproape zilnic de avioane ale NATO, care a preluat conducerea operaţiunilor militare ale coaliţiei internaţionale, lansate la 19 martie, privind descurajarea eventualelor atacuri împotriva civililor ale forţelor loiale liderului libian Muammar Gaddafi.

Pe de altă parte, în zona Zenten au continuat confruntările între forţe pro-Gaddafi şi insurgenţi, iar aceştia din urmă au preluat controlul total asupra aeroportului din Misrata /un obiectiv-cheie din vestul Libiei/.

LIBIA: 4 JURNALIŞTI MORŢI DEJA!

Tim Hetherington, un celebru fotoreporter nominalizat la Oscar pentru un documentar despre Afganistan, şi Chris Hondros, fotoreporter la Getty Images, au fost ucişi în oraşul Misrata. Cei doi veniseră din fieful rebelilor, Benghazi, ca să se documenteze despre luptele din Misrata. Alţi doi jurnalişti au fost şi ei grav răniţi. Tragedia s-a petrecut în oraşul-port din estul ţării, care se află sub controlul rebelilor, de mai multe săptămâni, dar este asediat de trupele fidele colonelului Muammar Gaddafi. Ieri, o ploaie de bombe a început să cadă peste întregul oraş. Jurnaliştii mergeau pe linia „frontului", către capătul străzii Tripoli, în vestul oraşului Misrata. Panos Pictures, agenţia pentru care lucra Hetherington, a confirmat că familia fotoreporterului a fost anunţată. Cei doi au fost ucişi de o grenadă în timp ce fotografiau în apropiere de linia frontului. Ultima postare pe Twitter a lui Hetherington a fost făcută marţi. „În oraşul libian asediat Misrata, cad peste tot obuze ale forţelor lui Gaddafi. Nici urmă de NATO". Celălalt fotoreporter ucis, Chris Hondros, a decedat în urma rănilor suferite, la câteva ore după atac, a anunţat Getty Images, agenţia pentru lucra. În acelaşi atac de la Misrata au fost răniţi alţi doi fotoreporteri: britanicul Guy Martin, un freelancer care lucra pentru agenţia Panos, şi americanul Michael Brown, care lucra pentru Corbis.

După două luni de conflict între forţele lui Muammar Gaddafi şi rebeli, patru jurnalişti au murit şi peste zece au fost deţinuţi sau declaraţi dispăruţi.

Lupte la frontiera dintre Thailanda şi Cambodgia

Pnom Penh/Bangkok, 22 apr /Agerpres/ - Doi soldaţi thailandezi şi trei cambodgieni au fost ucişi vineri în luptele cu arme grele la frontiera disputată dintre cele două ţări, au indicat responsabili ai celor două ţări, informează AFP.
''Soldaţi de-ai noştri au fost răniţi şi alţi trei au fost ucişi'', a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului cambodgian al Apărării.
De partea thailandeză, bilanţul este de doi morţi şi şapte răniţi, potrivit unui purtător de cuvânt al Armatei thailandeze.
După mai bine de două luni de încetare a focului, luptele cu arme grele au izbucnit vineri dimineaţa, în apropierea templelor Ta Krabei şi Ta Muean Tom, între cele două ţări vecine, care s-au acuzat reciproc că s-ar afla la originea acestor incidente.

Documente secrete britanice dezvăluie o legătură între firme de petrol şi invadarea Irakului - presă

LONDRA (MEDIAFAX) - Planuri de exploatare a rezervelor de petrol din Irak au fost discutate de miniştri cu cele mai mari companii petroliere din lume, cu un an înainte ca Londra să îşi asume un rol important în invadarea acestei ţări, potrivit unor documente guvernamentale, relatează The Independent în ediţia online.
Aceste documente, dezvăluite pentru prima dată, ridică noi semne de întrebare asupra implicării Marii Britanii în războiul din Irak, care a divizat Cabinetul lui Tony Blair şi care a fost votată numai după ce regimul lui Saddam Hussein a fost acuzat că deţine arme de distrugere în masă. Stenograme ale unei serii de întâlniri între miniştri şi directori ai unor companii petroliere contrazic dezminţirile publice din perioada respectivă privind interesul companiilor petroliere şi guvernelor occidentale.
Dar documentele nu au fost oferite ca dovezi în cadrul investigaţiei, în curs, a Comisiei Chilcot asupra implicării Marii Britanii în război. În martie 2003, chiar înainte de intrarea Londrei în conflict, compania Shell denunţa ca "foarte inexacte" informaţiile potrivit cărora ar fi purtat negocieri cu Downing Street pe tema petrolului irakian. De asemenea, British Petroleum (BP) a negat că ar avea vreun "interes strategic" în Irak, în timp ce Tony Blair descria "teoria conspiraţiei (pe tema) petrolului" ca "cea mai absurdă". Dar documente secrete din octombrie şi noiembrie 2002 arată altceva.
Astfel, cu cinci luni înainte de invazie, baroana Symons, ministru al Comerţului în acea perioadă, spunea BP că Guvernul crede că firmele britanice din domeniul energiei trebuie să primească o parte din rezervele enorme de petrol şi gaze ale Irakului, ca răsplată pentru angajamentul militar al lui Blair faţă de planurile Statelor Unite de schimbare a regimului lui Saddam Hussein. De asemenea, Foreign Office invita BP, la 6 noiembrie, să discute despre oportunităţile din Irak, "după schimbarea regimului".
"Shell şi BP nu îşi pot permite să nu primească o parte (din petrolul din Irak), pentru binele viitorului lor pe termen lung. Suntem hotărâţi să obţinem o felie corectă, în schimbul acţiunii Marii Britanii, pentru companiile britanice, în perioada post-Saddam", nota, la 2 octombrie 2002, după o întâlnire, directorul pentru Orientul Mijlociu din cadrul Foreign Office, Edward Chaplin.
Activistul Greg Muttitt a obţinut peste 1.000 de documente, în baza legislaţiei cu privire la liberatea de acces la informaţii. Acestea arată că între funcţionari publici, miniştri şi reprezentanţi ai companiilor Shell şi BP au avut loc cel puţin cinci întâlniri, către sfârşitul anului 2002. Contractele pe 20 de ani, semnate în urma invaziei, au fost cele mai importante din istoria industriei petrolului. Acestea acoperă jumătate din rezervele irakiene, de 60 de miliarde de barili de ţiţei, obţinute de companii ca BP şi CNPC (China National Petroleum Company).

Fortele loiale lui Gaddafi au preluat controlul asupra portului Misrata

Fortele loiale liderului libian Muammar Gaddafi au preluat controlul asupra portului Misrata, a declarat un locuitor pentru Reuters, preluat de HotNews.ro. Acesta a afirmat ca raidurile aeriene efectuate de coalitia internationala au lovit tancurile pro-guvernamentale aflate la marginea localitatii, insa tancurile aflate in oras nu au fost atacate.

Martorul, pe nume Abdelbasset, a afirmat ca "unele tancuri aflate pe soseaua de coasta au fost bombardate seara trecuta (n.red.miercuri) in jurul orelor 18, dar tancurile aflate in interiorul orasului, in centru... si care bombardau orasul, sunt inca aici si n-au fost lovite de coalitia internationala".

Martorul a declarat ca mii de muncitori egipteni si din Africa sub-sahariana sunt in prezent blocati in portul libian. Ei cauta sa plece din Misrata pe mare, la bordul unor nave.

"Avem o criza umanitara in port. Sunt acolo peste 6.000 de muncitori egipteni, unii dintre ei cu familiile, plus mai multi muncitori africani. Cu totii se afla in port. Au mers acolo asteptand sa fie preluati de un vapor, insa nu a venit nimeni. De ieri (n.red. miercuri), portul se afla sub controlul fortelor pro-Gaddafi. Au trimis doua nave de lupta si cateva barci si acum ne ameninta de pe mare", a spus Abdelbasset.

"Nu ne-au atacat pana acum dar, daca o fac, miile de muncitori straini vor fi primele victime", a spus martorul.

Reuters precizeaza ca raidurile aeriene aliate care au avut loc pana acum n-au reusit sa opreasca bombardamentele fortelor guvernamentale si atacurile lunetistilor, care, afirma locuitorii, au ucis zeci de persoane si au ranit alte cateva sute.

Misrata este ultimul bastion al rebelilor in vestul Libiei. Orasul, care are circa 300.000 de locuitori, se afla 200 de km de Tripoli.

Reuters precizeaza ca relatarile martorilor nu au putut fi verificate, deoarece autoritatile libiene ii impiedica pe ziaristi sa mearga acolo.