Germania doreºte întãrirea cooperãrii cu Rusia în materie de securitate (Westerwelle)

Berlin, 2 feb /Agerpres/ - Germania doreºte întãrirea cooperãrii sale cu Rusia în materie de securitate, a declarat sâmbãtã ministrul german al afacerilor externe, Guido Westerwelle, în intervenþia sa în cadrul Conferinþei de Securitate de la München, transmite AFP.

'Dorin sã ne întãrim securitatea cu Rusia, inclusiv printr-o cooperare strânsã în vederea realizãrii unei protecþii antirachetã', a afirmat Westerwelle. 'Dorim ca Rusia sã fie un partener', a adãugat ministrul german, care a precizat cã doreºte sã conlucreze cu Moscova pentru o lume fãrã arme nucleare.

Aceasta presupune un control mai strict al armamentului, ca ºi o mai mare transparenþã în ceea ce priveºte armele nucleare tactice ºi convenþionale.

'Dorim sã ne sporim prosperitatea cu Rusia, într-un spaþiu economic comun ºi nu prin construirea de spaþii concurente', a mai spus Guido Westerwelle.

Germania prelungeşte mandatul armatei sale în Afganistan

Berlin, 31 ian /Agerpres/ - Deputaţii din Bundestag (camera inferioară a parlamentului german) au prelungit joi cu o largă majoritate mandatul armatei germane în Afganistan, în condiţiile în care Berlinul prevede o reducere a trupelor desfăşurate în această ţară până în februarie 2014, informează AFP şi AP.

435 de deputaţi au votat pentru, 111 împotrivă şi 39 s-au abţinut în privinţa acestui nou mandat care se încheie în februarie 2014 şi care prevede ca numărul soldaţilor desfăşuraţi să se reducă de la 4.400 la 3.300.

Germania a convenit cu partenerii săi NATO să reducă progresiv trupele combatante din Afganistan până la sfârşitul anului 2014. Berlinul intenţionează să-şi menţină o prezenţă militară începând din 2015 pentru o misiune de pregătire a forţelor armate afgane.

Berlinul este cel de-al treilea contributor al NATO în Afganistan în ceea ce priveşte numărul de soldaţi, după Marea Britanie şi SUA.

Serviciile secrete germane avertizează în legătură cu posibile atentate în Libia

Berlin, 28 ian /Agerpres/ - Gruparea teroristă Al Qaida în Maghrebul islamic (AQIM) pune la cale răpirea unor rezidenţi germani, aflaţi în prezent pe teritoriul Libiei, relatează publicaţia Spiegel, citând surse proprii din cadrul Serviciului de Informaţii german (BND).

Atacurile Al Qaida şi ale altor câteva organizaţii teroriste din regiune ar viza cetăţeni ai Germaniei şi Marii Britanii, conform BND.

Astfel, spionajul german susţine că răpirile sunt plănuite de aceleaşi persoane care se află la originea sechestrării mai multor sute de oameni la o exploatare de gaze din deşertul algerian.

După atacul de la In Amenas, potrivit BND, militanţii islamişti au trecut din Algeria în Libia, unde ar intenţiona comiterea unor noi atacuri.

Săptămâna trecută, mai exact la 24 ianuarie, Ministerul german de Externe a emis pe site-ul său de internet un avertisment împotriva călătoriilor în Libia. Guvernul Germaniei a intrat în posesia unor noi informaţii despre posibile ameninţări la adresa cetăţenilor occidentali la Benghazi (estul Libiei), se afirma în comunicatul diplomaţiei germane.

În acest context, autorităţile de la Berlin le-au cerut cetăţenilor săi să părăsească urgent Benghazi şi împrejurimile sale, iar celor care intenţionau să plece în Libia să-şi amâne călătoria din cauza situaţiei instabile din această ţară.

Avertismente similare au fost emise de ministerele de externe din Marea Britanie, Canada, Australia şi Olanda. La 25 ianuarie a.c., un avertisment în acest sens a fost emis şi de Franţa. Autorităţile libiene au apreciat drept nefondate temerile occidentalilor.

La 16 ianuarie a.c., militanţi ai grupării 'Cei care semnează cu sânge', suspectate de legături cu Al Qaida, au luat ostatici 800 de persoane care lucrau la un complex de industrializare a gazelor la In Amenas (sud-estul Algeriei). Ei au cerut eliberarea din închisoare a camarazilor lor şi suspendarea operaţiunii militare occidentale în Mali, unde Franţa împreună cu alte state europene şi SUA ajută guvernul local în lupta împotriva militanţilor islamişti.

În urma asaltului trupelor guvernamentale asupra complexului de exploatare a gazelor pentru eliberarea ostaticilor au murit oficial 80 de persoane, inclusiv 37 de occidentali.

Corupţia în rândul medicilor din Germania, mai răspândită decât se crede (asociaţie profesională)

Berlin, 14 ian /Agerpres/ - Corupţia în rândul medicilor din Germania este mai răspândită decât se crede, potrivit unui raport care urmează să fie făcut public luni, transmite site-ul thelocal.de.

Asociaţia Medicală Germană a anchetat aproape 1.000 de medici suspectaţi de corupţie în ultimii ani, a declarat, pentru revista Der Spiegel, şeful asociaţiei, Frank Ulrich Montgomery.

Circa jumătate dintre investigaţii au vizat medici acuzaţi că au luat mită de la compania farmaceutică israeliană Ratiopharm pentru a prescrie pacienţilor medicamentele companiei. Această practică este 'ferm interzisă' de codurile de practică din domeniu, potrivit Montgomery.

'Asociaţia Medicală a sancţionat 163 medici în cazul Ratiopharm după ce procurorii ne-au pus la dispoziţie dosarele', a spus Montgomery, care a cerut o schimbare a legislaţiei pentru a încuraja acest tip de cooperare.

Montgomery a solicitat de asemenea mai multe puteri investigative pentru Asociaţia Medicală, astfel încât aceasta să poată 'derula verificări de timpuriu şi să confişte dosare'.

Însă companiile de asigurări de sănătate au precizat că se vor opune ideii de a spori puterile asociaţiei şi au făcut duminică apel la intervenţia politicienilor.

'Corupţia nu este o faptă minoră pe care medicii să o poată reglementa singuri', a spus Florian Lanz, purtător de cuvânt al Asociaţiei Naţionale GKV a Fondurilor statutare de asigurări de sănătate. 'Atunci când Asociaţia Medicală cere puteri poliţieneşti, ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru membrii legislativului', a adăugat el.

Comentariile lui Montgomery, care confirmă nivelul corupţiei în rândul medicilor, survin după o serie de dezvăluiri despre doctori care au acceptat mită şi au manipulat listele de aşteptare, ceea ce a declanşat o dezbatere despre necesitatea unei noi legi pentru întărirea eticii profesionale în domeniu.

Frank Ulrich Montgomery şi-a exprimat regretul faţă de daunele pe care recenta dezbatere le-a adus asupra imaginii acestei profesii. 'Dezbaterea privind corupţia este ca un ghimpe care afectează puternic reputaţia profesiei mele', a mai spus el pentru Der Spiegel.

Rachete Patriot germane, în drum spre Turcia

Berlin, 9 ian /Agerpres/ - Două baterii de rachete Patriot germane destinate Turciei au fost îmbarcate marţi pe nava ''Suecia Seaways', care a părăsit portul Lubeck-Travemunde /nord-estul Germaniei/, informează Xinhua.

Trei sute de de camioane pentru transportul rachetelor şi 130 de containere sunt aşteptate în portul turc Iskenderun la 21 ianuarie, menţionează un comunicat oficial difuzat în Germania.

Cele două sisteme de rachete vor fi desfăşurate de-a lungul frontierei turco-siriene împreună cu alte patru baterii aer-sol Patriot americane şi olandeze şi se vor afla sub comandamentul NATO.

O mie două sute de militari reprezentând trei naţiuni, Germania, Olanda şi SUA, vor fi deplasaţi în sudul Turciei pentru a deservi respectivele baterii de rachete.

Această misiune internaţională urmăreşte apărarea ţării membră a NATO de eventuale atacuri din partea Siriei.

Rachetele Patriot sol-aer pot intercepta şi distruge rachete balistice tactice, rachete de croazieră şi avioane militare.

Germania: Experţii de la IMK recomandă o schimbare radicală de strategie în faţa crizei

Berlin, 7 ian /Agerpres/ - Institutul pentru Macroeconomie şi Studii Conjuncturale (IMK) din Germania a recomandat luni o schimbare radicală de strategie pentru a se face faţă crizei euro, iar directorul său, Gustav Horn, a apreciat că regimul de austeritate impus de cancelarul german, Angela Merkel, a eşuat, semnalează EFE.

'Guvernele europene încearcă de doi ani să iasă din criză prin intermediul reducerii cheltuielilor, ceea ce nu a funcţionat. Din contră, tot mai multe ţări cad în recesiune, ceea ce duce la o creştere a datoriei', a spus Horn, cu ocazia prezentării unui studiu al IMK despre criza euro.

Eşecul strategiei bazate pe austeritate se explică prin faptul că mulţi economişti şi practic toţi experţii Uniunii Europene au subestimat efectul negativ pe care îl au aupra economiei măsurile de reducere a cheltuielilor, potrivit lui Horn.

În Europa, poziţia oficială era aceea că, pentru fiecare reducere de un euro, Produsul Intern Brut (PIB) cobora cu 0,50 euro. Totuşi, noi studii ale Fondului Monetar Internaţional (FMI) arată că fiecare euro economisit are un efect de un euro sau mai mult asupra PIB-ului, iar într-o situaţie de recesiune, efectul poate fi chiar de 1 la 2.

Aceasta conduce la o deteriorare a situaţiei economice şi, cu aceasta, la o prăbuşire a veniturilor fiscale, ceea ce face ca datoria să crească, în loc să scadă.

Potrivit IMK, pentru ca măsurile de economisire să contribuie la o scădere a datoriei, efectul reducerilor nu poate fi în niciun caz mai mare de 1 la 0,9, iar în situaţia ţărilor aflate în criză, limita este şi mai scăzută.

'Faptul că reducerile drasice din ţările aflate în criză nu au fost încununate de succes nu înseamnă că nu a fost suficient de riguroasă consolidarea, ci constituie o consecinţă a unui regim de austeritate care merge împotriva propriilor obiective', a adăugat economistul.

Recomandarea IMK include, între altele, o moderare a reducerii cheltuielilor, o flexibilizare a calendarului pentru atingerea ţintelor de consolidare şi recurgerea în mai mică măsură la reducerile bugetare şi mai mult la creşterea impozitelor în partea superioară a scării veniturilor şi patrimoniului.

În cursul prezentării studiului, Horn a fost întrebat dacă schimbarea de strategie vizată nu implică şi schimbarea guvernului, deoarece este puţin probabil ca Germania să-şi schimbe poziţia cu privire la regimul de austeritate cât timp va fi cancelar Angela Merkel, adaugă EFE.

'Sarcina noastră nu este de a sugera o schimbare de guvern, ci de a propune o politică economică înţeleaptă', a spus Gustav Horn.

Planul propus de Al-Assad este 'deconectat de la realitate'

Washington, 7 ian /Agerpres/ - Soluţia politică prezentată duminică de Bashar Al-Assad pentru a scoate Siria din războiul civil este 'deconectată de la realitate', a afirmat duminică Departamentul de Stat american cerând demisia preşedintelui sirian, notează AFP.

Discursul lui Al-Assad 'reprezintă o nouă tentativă a regimului de a se agăţa de putere şi a nu întreprinde nimic ca să se înregistreze progrese în ţelul poporului sirian spre o tranziţie politică', a afirmat într-un comunicat purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Victoria Nuland.

'Iniţiativa sa este deconectată de la realitate, ea subminează eforturile depuse de mediatorul Lakhdar Brahimi şi va avea ca singur rezultat continuarea represiunii sângeroase a poporului sirian', a adăugat purtătoarea de cuvânt.

În prima sa alocuţiune rostită în ultimele şapte luni, preşedintele sirian Bashar al-Assad a propus duminică un plan 'politic' implicând menţinerea sa la putere. El s-a arătat inflexibil, dând asigurări încă o dată că, în actualul conflict, care potrivit ONU a provocat moartea a peste 60.000 de persoane, nu se înfruntă puterea şi opoziţia, ci 'patria şi duşmanii săi' care doresc împărţirea ei.

'De aproximativ doi ani, regimul Al-Assad îşi brutalizează poporul. Al-Assad şi pierdut orice legitimitate şi trebuie să demisioneze pentru a permite o soluţie politică şi o tranziţie democratic în acord cu aspiraţiile sirienilor', a mai afirmat Victoria Nuland.

La rîndul său, ministrul german de externe, Guido Westerwelle, a afirmat că discursul preşedintelui sirian Bashar al-Assad nu exprimă 'nici o conştientizare' a situaţiei şi a cerut plecarea acestuia pentru a face loc unui 'guvern de tranziţie', informează AFP.

'Din nefericire, discursul lui Assad nu exprimă nici o conştientizare. În loc să reia tonul său marţial, el ar trebui în cele din urmă să elibereze calea pentru un guvern de tranziţie şi pentru un nou început politic în Siria', a declarat ministrul german, potrivit unui comunicat.

'Îi cer nu numai să ne explice vagile sale dispoziţii de încetare a focului, ci mai degrabă să se implice în încetarea violenţelor comise de trupele sale', a adăugat responsabilul german.

În prima sa alocuţiune rostită în ultimele şapte luni, preşedintele sirian Bashar al-Assad a afirmat că orice tranziţie va trece pe la urne, cerând 'un dialog naţional', sub egida guvernului actual, după încetarea operaţiunilor militare.

Luptele şi bombardamentele au zguduit însă duminică periferia Damascului, în timp ce cinci civili au fost ucişi în explozia unui microbuz la Alep (nord), potrivit Observatorului sirian pentru drepturile omului (OSDH).

Riadul intenţionează să cumpere cel puţin 30 de blindate din Germania (mass-media)

Riad, 29 dec /Agerpres/ - Arabia Saudită intenţionează să cumpere circa 30 de blindate uşoare 'Dingo 2' din Germania, potrivit informaţiilor ce urmează să apară în ediţia de duminică a publicaţiei Bild am Sonntag, citată de AFP.

Conform ziarului amintit care citează surse apropiate negocierilor, contractul pentru cumpărarea acestor vehicule multifuncţionale construite de grupul german Krauss-Maffei Wegmann se ridică la aproximativ 100 de milioane de euro.

După cum scrie Bild, Arabia Saudită doreşte pe termen lung să achiziţioneze circa 100 de blindate de acest tip care sunt dotate de cu sistem de protecţie NBC (protecţie antinucleară, biologică şi chimică).

Consiliul federal de securitate din care face parte şi cancelarul Angela Merkel şi-a dat acordul de principiu pentru aceste negocieri, însă mai trebuie să aprobe definitiv vânzarea, afirmă jurnalul german.

Arabia Saudită şi-a manifestat constant interesul pentru blindatele germane. În 2011, Riadul şi-a exprimat dorinţa de a cumpăra 200 tancuri de luptă Leopard 2, potrivit presei germane, fără ca informaţia să fie confirmată de Berlin.

Informaţiile în cauză au declanşat o polemică dusă de opoziţie, dar şi de unii membri ai partidului conservator condus de cancelarul Angela Merkel care consideră că ar fi vorba de o încălcare a politicii tradiţionale a Germaniei. Berlinul nu vinde armament greu dictaturilor, şi mai puţin ţărilor de la Golful Persic, o zonă deja instabilă.

Uniunea bancară impusă de Germania fracturează piaţa financiară europeană

Berlin, 14 dec /Agerpres/ - Europa are deja un embrion de uniune bancară şi este puţin probabil, în actualele condiţii convenite, ca această uniune să servească pentru ca economia să-şi recupereze competitivitatea pe pieţe. Acordul, în termenii săi de bază, răspunde punct cu punct exigenţelor germane: supraveghetorul bancar unic (BCE) va avea competenţa de a controla, doar marile entităţi financiare europene, care au un volum de active mai mari de 30 de miliarde; şi va exista o separare riguroasă a funcţiilor BCE între cele strict monetare şi cele de supraveghere, notează vineri ziarul El Pais.

Angela Merkel a prezentat acordul în Parlament (Bundestag) ca pe un triumf german. Ar fi trebuit totuşi să arate de ce acest triumf pentru Germania poate fi o greşeală pentru Europa în termeni financiari. Chiar dacă în termeni politici sau birocratici un acord, fie şi discutabil din punct de vedere tehnic, este mai bun decât nimic.

Aşa cum a ieşit de la Bruxelles, acordul privind un supraveghetor tehnic segmentează piaţa bancară europeană în două mari blocuri: marile entităţi bancare supravegheate de BCE şi cele care au active de sub 30 de miliarde de euro, care vor fi supravegheate de guvernele naţionale. Triumfătoarea propunere a ministrului german de finanţe Schäuble are ca scop principal ascunderea situaţiei deloc plăcută a băncilor germane şi a celor regionale (länder). Pretextul aflat în spatele acestui obiectiv este că se încearcă să se plaseze sub supravegherea BCE întregul risc sistemic european.

Dar realitatea este, aşa cum arată cazul Spaniei, că micile entităţi bancare sunt capabile să intoxice sistemul bancar naţional. Această împrejurare este cea care invalidează argumentul german, că supravegherea naţională asupra băncilor şi entităţilor regionale nu este relevantă, pentru că Germania ar plăti eventuala însănătoşire a acestor bănci. Riscul nu este falimentul, ci contaminarea activelor.

Nu este clară nici măcar o uniune a supravegherii. Ideal ar fi fost un supraveghetor unic pentru ansamblul sistemului euro şi controale delegate la băncile centrale naţionale. Dar conform modelului german, este foarte mare riscul ca banca Santander sau Deutsche Bank să fie inspectate în baza unor reguli, iar băncile naţionale mici în baza altora.

În cazul Spaniei, criteriul dimensiunii va lăsa în afara supravegherii 20% din activele bancare, iar în interior doar 15 bănci. Un efect secundar adiţional este că, în funcţie de rigoarea unei supravegheri sau de alta, băncile cele mici pot ceda tentaţiei de a nu-şi spori activele, pentru a scăpa de supravegherea europeană.

Această uniune bancară dubioasă, plină de amânări şi de indecizii, contrastează cu decizia strălucită a Rezervelor Federale americane. Preşedintele Ben Bernanke s-a angajat să menţină dobânzile aproape de zero şi să cumpere datorii de până la 85 de miliarde de dolari, pentru a evita ca şomajul să ajungă la 6,5%. SUA par într-adevăr angajate într-o politică economică de reactivare, indiferent de cost. Un adevărat exemplu pentru Europa.

România se alătură Greciei ca o problemă acută pentru UE

Berlin, 12 dec /Agerpres/ - Primul ministru român recent reales Victor Ponta a promis reducerea taxelor şi că va trece prin parlament modificarea constituţiei. Prima este o veste proastă pentru economie, iar a doua ar putea fi dezastruoasă pentru democraţie, afirmă comentatorii germani. Votul ar putea avea implicaţii pentru Europa şi NATO, notează Spiegel Online.

Se pare că există o modalitate simplă de a determina dacă o ţară şi-a însuşit cu adevărat valorile democraţiei. Tot ce trebuie să faci este să îl asculţi cu atenţie pe candidatul câştigător după ce voturile au fost numărate. Dacă dorinţa de a pune în aplicare schimbările constituţionale primează asupra rezolvării problemelor reale ce afectează naţiunea, îndoielile sunt justificate, mai notează ediţia electronică a săptămânalului german Der Spiegel.

Acesta pare să fie cazul cu primul ministru român Victor Ponta, a cărui Uniune Social Liberală /USL/ a primit 58,6 la sută din voturi la alegerile generale de duminică. Dar, în loc să-şi îndrepte atenţia spre economia ce se zbate şi moneda slabă a ţării sale, el a început imediat negocierile cu micul partid Uniunea Democrată Maghiară din România /UDMR/ pentru a forma o coaliţie şi a obţine o majoritate de două treimi - minimul necesar pentru a face modificări constituţiei ţării sale.

Ponta are intenţia să câştige lupta pentru putere cu preşedintele român Traian Băsescu odată şi pentru totdeauna. Şi el a spus că vrea să revizuiască prevederile constituţionale referitoare la rolul preşedintelui în politica externă şi militară. De asemenea, el doreşte să acorde parlamentului puterea de a trece peste deciziile Curţii Constituţionale.

Priorităţile sale nu sunt deloc o surpriză. Vara trecută, Ponta a avut de suportat furia liderilor Uniunii Europene, inclusiv cancelarul german Angela Merkel, atât pentru ignorarea unei hotărâri a Curţii Constituţionale ce a constatat că Traian Băsescu era adevăratul reprezentant al ţării în străinătate, cât şi pentru presiuni asupra sistemului judiciar. Ponta a condus de asemenea o încercare de a-l suspenda pe Băsescu, o mişcare ce a eşuat deoarece prezenţa la vot în cadrul unui referendum naţional decisiv nu a depăşit minimum 50 la sută.

Cu toate acestea, referendumul a arătat o aversiune la scară largă în ţară faţă de Băsescu, unul din motivele principale pentru victoria zdrobitoare a lui Ponta duminică. Partidul de centru-dreapta al lui Băsescu a primit doar 16 la sută din voturi, deşi el însuşi nu se afla sus în sondaje, în parte datorită măsurilor de austeritate profunde pe care le-a promovat. Băsescu, la rândul său, nici nu a arătat vreun semn de retragere din lupta sa continuă cu Ponta. El a promis că va numi o altă persoană decât Ponta să formeze un guvern, deşi o astfel de măsură ar conduce aproape sigur la suspendarea sa de către parlament.

Rezultatul certurilor, ciondănelilor şi puterea scandalului este o economie aflată în dificultate ce nu primeşte atenţia de care are nevoie urgentă. Ponta a promis să renunţe la măsurile de austeritate, să reîntregească salariile reduse şi să revină la taxe mai mici. Dar un acord de 5 miliarde de euro cu Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană expiră în martie şi un nou pact trebuie negociat rapid. În 2009, ţara a primit o salvare de 20 miliarde de euro şi de atunci situaţia nu s-a îmbunătăţit dramatic.

Cu toate acestea, deficitul democratic ce se profilează al acestei ţări este cel ce atrage cea mai mare atenţie după alegeri. Comentatorii germani aruncă o privire mai atentă, marţi.

Cotidianul de centru-dreapta Frankfurter Allgemeine Zeitung scrie că 'Tot ce trebuie făcut este o comparaţie între declaraţiile lui Ponta de acasă şi cele pe care le face în străinătate pentru a vedea pe ce se bazează cariera sa politică, pe înşelătorie şi trădare. Reforma constituţională pe care primul ministru a promis-o înainte de alegeri ar subjuga Curtea Constituţională parlamentului şi ar slăbi ultimul bastion al statului de drept. Toate progresele realizate în ultimii opt ani ar fi răsturnate dintr-o singură lovitură. Şi România ar putea fi din nou unde era la începutul anilor 1990, când comuniştii ce controlau Frontul Salvării Naţionale au izolat ţara pe plan internaţional şi au pavat drumul spre putere şi bogăţie pentru o nouă clasă de oligarhi penali'.

'Schimbarea din România nu se limitează doar la încălcările privind statul de drept. Ea are consecinţe geopolitice care, la fel ca aproape întotdeauna, au fost observate mai clar la Washington decât la Bruxelles. În comentarii la Consiliul Ministerial al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa săptămâna trecută, secretarul de stat american Hillary Clinton a menţionat aliatul NATO România alături de Rusia, Ucraina şi Belarus. Victoria USL, în interiorul căreia domină vocile proruse, antieuropene şi antioccidentale, este un risc grav pentru o regiune care deja se confruntă cu influenţa tot mai mare a Moscovei. După Grecia, România este acum a doua problemă acută pentru NATO şi UE în Balcani. Alianţa transatlantică se destramă pe flancul ei de sud-est', consideră Frankfurter Allgemeine Zeitung.

În timp ce, pentru cotidianul de centru-stânga Süddeutsche Zeitung: 'Băsescu poartă o mare parte din vină pentru că ţara sa este împărţită în două tabere pline de ură. Ca atare, el a fost un eşec în funcţia de preşedinte. În funcţia de preşedinte, el ar trebui să fie un exemplu de precauţie şi discreţie demne de un şef de stat şi să stabilească standardul pentru reforma democratică. În schimb, Băsescu preferă gălăgia, decepţia şi înşelăciunea. Nepotismul este de asemenea printre slăbiciunile sale'.

'Adversarii săi, Ponta şi /aliatul lui Ponta Crin/ Antonescu, pe de altă parte, întruchipează sistemul vechi, putred de tranziţie care încă nu este dispus să se reformeze. Ofensiva lor parlamentară din primăvară, o încercare de a obţine controlul asupra tuturor birourilor influente, a lăsat impresia că perechea are o înţelegere pre-democratică de guvernare'.

'România este o ţară democratică de calitate minimă şi are mulţi paşi de făcut pentru a merge pe drumul spre maturitatea societăţii. Ponta and co. ar trebui să fie conştienţi că restul Uniunii Europene îi va urmări îndeaproape. Şi Băsescu ar trebui să fie conştient că escapadele sale nu vor mai găsi apologeţi în afara graniţelor României'.

Cotidianul de stânga Die Tageszeitung scrie la rândul său că 'Înfrângerea amară pentru suporterii preşedintelui Traian Băsescu în alegerile parlamentare confirmă încă o dată cât de nefericiţi sunt românii cu actualul şef de stat. Era deja adevărat din vară, când majoritatea alegătorilor ar fi vrut să-l trimită pe Băsescu în deşert înainte ca referendumul de suspendare să eşueze din cauza participării scăzute la vot'.

'Social-democraţii la putere au tras cel mai mare profit din respingerea lui Băsescu. Dar liderul lor, Victor Ponta, nu ar trebui să sărbătorească prea curând. Victoria sa copleşitoare înseamnă doar că alegătorii au optat pentru răul cel mai mic din cauza lipsei de alternative legitime... şi mai puţin de 43 la sută au mers la vot'.

'Nici tabăra adversă nu este mai bună decât cealaltă în materie de corupţie, clientelism şi eforturile de a-şi asigura propria supravieţuire. Programul rigid de austeritate, ce i-a ruinat pe mulţi încă de la început, în 2010, merge un pas mai departe în a-i aliena pe alegători de clasa politică'.

'Rămâne de văzut cum va arăta noul guvern şi cine îl va conduce. Dar un lucru este clar: lupta pentru putere în executiv va continua. Aceasta înseamnă stagnare pentru ţară în locul reformelor necesare cu disperare'.

Într-o piesă ce pare că ar contracara ceea ce afirmă cei mai mulţi experţi economici, ziarul financiar Handelsblatt scrie: 'Europa de Est dispare în întuneric în aceste zile. Restul continentului este mult prea preocupat de problemele legate de datoria Greciei şi din alte părţi... Ţări din UE ca Ungaria şi România... vecini ai noştri din Est, sunt ei înşişi parţial responsabili pentru existenţa lor obscură - prea rar ei produc o veste bună. Dar exact asta - vestea bună - pare să vină de la alegerile parlamentare din România. Alegătorii au declarat sfârşit luptei pentru putere ce a paralizat ţara luni de zile. Cu aproape 60 la suta din voturi, ei au declarat tabăra primului ministru Victor Ponta victorioasă. Rivalul său, preşedintele Traian Băsescu, a fost pedepsit'.

'Ceea ce i-a lipsit României până acum este un guvern care să fie mai interesat de viitorul ţării decât de asigurarea propriei bunăstări. Dacă Ponta va umple acest gol nu este deloc sigur. El a arătat puţin respect pentru statul de drept în lupta sa împotriva lui Băsescu. Dar există încă o nouă oportunitate... în Sud-Estul Europei'.

Germania: Apel la grevă pentru personalul de securitate din mai multe aeroporturi

Berlin, 10 dec /Agerpres/ - Personalul de securitate din mai multe aeroporturi germane este chemat luni dimineaţa la grevă, după blocarea negocierilor privind un acord colectiv, a anunţat într-un comunicat sindicatul Verdi, relatează AFP.

Acţiunea de protest 'va începe de la primele ore ale dimineţii şi va continua, în unele locuri, până la prânz', a precizat sindicatul în noaptea de duminică spre luni, avertizând asupra unor posibile perturbări ale traficului aerian.

Aeroporturile vizate sunt Baden-Baden/Karlsruhe, Berlin Tegel, Berlin Schönefeld, Bremen, Düsseldorf, Frankfurt, Hamburg, Hanovra, Köln-Bonn şi Stuttgart.

La Frankfurt, cel mai mare aeroport din Germania şi al treilea din Europa, greva nu a cauzat deocamdată perturbări în traficul aerian, a indicat pentru agenţia de presă germană DPA un purtător de cuvânt al companiei Fraport, care gestionează aeroportul.

Sindicatul Verdi aminteşte că cel de-al patrulea ciclu de negocieri privind un acord colectiv, desfăşurat luna trecută, nu a dat niciun rezultat. Negocierile vor fi reluate la jumătatea lunii ianuarie.

Berlinul este pregătit să trimită aproximativ 400 de militari la frontiera Turciei cu Siria

BERLIN (MEDIAFAX) - Guvernul german a aprobat joi un proiect de mandat acordat prin Parlament în vederea amplasării de baterii de rachete de tip Patriot aparţinând armatei germane pe teritoriul Turciei, la frontiera cu Siria, proiect care prevede totodată mobilizarea a maximum 400 de militari, relatează AFP.
"NATO a decis la 4 decembrie să consolideze apărarea aeriană integrată a Alianţei (Nord-Atlantice) prin staţionarea de baterii (de rachete de tip) Patriot în Turcia. În acest cadru vor putea să fie mobilizaţi până la 400 de militari din cadrul Bundeswehr", a anunţat Ministerul Apărării într-un comunicat.
Consiliul german de Miniştri a organizat o reuniune extraordinară în vederea validării acestui proiect de mandat, valabil până la 31 ianuarie 2014, care rămâne supus aprobării membrilor Camerei inferioare a Bundestagului (Parlamentul german).
În Germania, armata se află sub controlul Parlamentului, care se pronunţă asupra tuturor angajamentelor acesteia în străinătate. Guvernul german speră să obţină undă verde în intervalul 12-14 decembrie, se arată în comunicat.
Intervenţia germană, în cadrul NATO, "are un scop exclusiv defensiv" şi de "disuasiune militară urmărind evitarea extinderii în Turcia a conflictului intern din Siria", subliniază din nou ministerul în comunicat.
Surse militare din cadrul NATO au declarat marţi pentru AFP că, în total, între 300 şi 400 de militari ar putea să fie staţionaţi în Turcia, pentru a asigura funcţionarea celor patru până la şase baterii care ar putea să fie staţionate la Malatya, Diyarbakir şi Sanliurfa, potrivit unor surse militare.
Rachetele de tip Patriot sunt capabile ca în doar câteva secunde să distrugă în zbor eventuale rachete lansate dinspre Siria vecină.
Însă ele nu vor putea "în niciun caz să servească la introducerea sau supravegherea unei zone de excludere în spaţiul aerian sirian sau altor acţiuni de tip ofensiv", a subliniat Ministerul german al Apărării.
Potrivit unei organizaţii nonguvernamentale (ONG), peste 41.000 de persoane, majoritatea civili, au fost ucise de la începutul unei mişcări de contestare a regimului preşedintelui sirian Bashar al-Assad, în urmă cu peste 20 de luni.

Riadul doreşte să cumpere sute de blindate din Germania (mass-media)

Berlin, 3 dec /Agerpres/ - Arabia Saudită ar dori să cumpere din Germania câteva sute de blindate de tip Boxer, informează săptămânalul german Der Spiegel în ediţia ce urmează să apară luni, preluat de AFP.

Guvernul federal încă nu a luat o decizie dacă va da undă verde acestei comenzi în valoare de mai multe miliarde de euro, adaugă revista amintită.

Într-o declaraţie acordată agenţiei germane de presă dpa, purtătorul de cuvânt al cabinetului de la Berlin a refuzat să comenteze această informaţie.

În 2011, Arabia Saudită şi-a manifestat interesul pentru blindatele germane, intenţionând să cumpere 200 de tancuri Leopard 2, potrivit presei germane, fără ca informaţia să fie confirmată de partea germană.

Informaţiile în cauză au declanşat o polemică dusă de opoziţie, dar şi de unii membri ai partidului conservator condus de cancelarul Angela Merkel, care consideră că ar fi vorba de o încălcare a politicii tradiţionale a Germaniei. Berlinul nu vinde armament greu dictaturilor, şi mai puţin ţărilor de la Golful Persic, o zonă deja instabilă.

Germania îşi retrage ataşatul militar de la Minsk

Berlin, 3 dec /Agerpres/ - Berlinul a decis să închidă biroul ataşatului său militar din cadrul ambasadei germane de la Minsk din cauza 'situaţiei politice actuale din Belarus', a declarat duminică, pentru AFP, un purtător de cuvânt al Ministerului german al Apărării.

'Situaţia politică actuală din Belarus nu permite continuarea activităţii ataşatului militar german la Minsk. Prin urmare, ministrul Apărării a decis, în strânsă colaborare cu ministrul Afacerilor Externe, să-i retragă de la Minsk pe ataşatul militar şi colaboratorii acestuia', a spus purtătorul de cuvânt.

El a confirmat astfel un articol din săptămânalul german Der Spiegel care urmează să apară luni şi care precizează că guvernul german reacţionează astfel la atacurile asupra societăţii civile din această ţară.

Belarus este supus unui regim de sancţiuni din partea Occidentului din cauza represiunilor asupra opoziţiei, care s-au accentuat de la alegerile prezidenţiale din decembrie 2010, câştigate de Aleksandr Lukaşenko, aflat la putere de 18 ani.

Grecia şi-a estimat pierderile sub ocupaţia germană la 0,5 trilioane de euro

Atena, 28 nov /Agerpres/ - Pierderile economice ale Greciei în urma ocupaţiei germane în timpul celui de-al Doilea Război Mondial se ridică la 510,033 miliarde de euro şi ţara este în drept să ceară despăgubiri pentru această sumă, consideră scriitorul Demosthenes Koukounas în volumul său ''Economia greacă în perioada ocupaţiei', având subtitlul 'Adevărul despre datoriile ocupaţiei', în curs de pregătire pentru publicare, a relatat marţi ziarul economic elen Imerisia, preluată de Rbc.

Autorităţile elene consideră că Germania, astăzi principalul donator în cele două pachete de ajutor financiar, nu a achitat reparaţii corespunzătoare. De fapt, Germania a plătit statului elen în anii 1960 ai secolului trecut circa 115 milioane de mărci (aproximativ 67 milioane de dolari), cu titlul de daune pentru ocupaţia din perioada 1941-1944.

Conform Acordului de la Paris (1946), scrie media elene, Germania ar trebui să achite Greciei peste 7 miliarde de dolari la raportul anului 1938.

Compensaţii cer şi locuitorii satului elen Distomo, unde la 10 iunie 1944 au fost ucise de trupele SS circa 218 de persoane, inclusiv 58 de copii.

Ministerul german de Externe a declarat în aprilie 2012 că Germania nu va lua în discuţie problema despăgubirilor faţă de Grecia, dat fiind faptul că de la sfârşitul războiului, în cadrul acordului din 1946, ţara a plătit şi a ajutat la reconstruirea ţării.

În volumul său de 556 de pagini, Koukounas a stabilit că Germania în timpul ocupaţiei Greciei a scos din teritoriul elen obiecte de valoare în sumă de aproape 100 miliarde de euro, fără a include aici reparaţiile de război şi contribuţiile. La o rată a dobânzii de 2,5%, reparaţiile Germaniei depăşesc întreaga datorie a Greciei. În acest sens, el a studiat arhivele Băncii Greciei, care a fost forţată să semneze în 1942 un acord la Roma cu privire la creditarea naziştilor.

Autorul recunoaşte că în privinţa reparaţiilor suma diferă de la un cercetător la altul, dar partea germană nu poate contesta fondurile retrase din Banca Greciei în beneficiul celui de-al treilea Reich. Volumul conţine tabele detaliate privind plăţile lunare către guvernele lui Hitler şi Mussolini între 1941 şi 1944. Cercetătorul abordează şi subiectul tabu vizând cooperarea unor oameni de afaceri eleni cu naziştii, indicând numele persoanelor care au fost judecate pentru aceasta la încheierea războiului.

În septembrie 2012, Ministerul elen de Finanţe a creat un grup de lucru pentru a documenta suma exactă a despăgubirilor ce ar putea fi pretinse Germaniei. Rezultatele activităţii acestui grup urmează să fie făcute publice la 31 decembrie 2012.

Grecia: Consulul Germaniei la Salonic, atacat de manifestanţi în timpul unei conferinţe

Atena, 15 nov /Agerpres/ - Zeci de prostestatari anti-austeritate au pătruns joi într-un centru de conferinţe din nordul Greciei şi s-au ciocnit cu poliţia pentru a demonstra împotriva prezenţei unui oficial guvernamental german, relatează AP şi AFP.

Protestatarii, angajaţi ai primăriei, l-au împins şi au aruncat cu cafea şi apă în consulul german de la Salonic, Wolfgang Hoelscher-Obermaier, care lua parte la conferinţa privind cooperarea eleno-germană ce are loc în acest oraş din nordul Greciei. Ulterior, manifestanţii, furioşi pe disponibilizările pregătite pentru acest sector, au forţat uşile şi au intrat în centrul de conferinţe, unde s-au ciocnit cu forţele de ordine.

Hans-Joachim Fuchtel, ministrul german adjunct al muncii, care a fost numit trimis special în Grecia, lua de asemenea parte la eveniment.

'Uniţi cu toţii împotriva naziştilor', scandau manifestanţii.

Nicio persoană nu a fost rănită sau arestată de forţele de ordine, care l-au îndepărtat discret pe consul de la locul incidentului.

'Aceşti oameni nu au venit aici să ne ajute, ci să ne anunţe condamnarea la moarte', a spus Themis Balasopoulos, lider al sindicatului muncitorilor din primăriile elene, care s-a aflat la demonstraţia de joi.

Manifestaţia survine la o zi după propunerile lui Hans-Joachim Fuchtel, care a spus miercuri, la Salonic, că trei angajaţi din autorităţile locale elene fac aceeaşi treabă cât un singur german.

Mai mulţi angajaţi din primării urmează să fie disponibilizaţi în virtutea unei legi recente, dictate de creditorii ţării - UE şi FMI -, care vizează diminuarea numărului de funcţionari pentru a reduce deficitul public al ţării.

Germania este cel mai mare contributor la planurile de salvare pentru Grecia şi a fost unul din cei mai vocali susţinători ai măsurilor dure de austeritate cerute Atenei. Ca urmare, protestatarii din Grecia au deseori ca ţintă Germania în demonstraţiile lor. Pentru o bună parte a opiniei publice elene, Germania este considerată responsabilă de austeritatea impusă ţării după declanşarea crizei în 2010 în contrapartidă la împrumuturile din partea FMI şi a zonei euro.

La rândul lor, înalţi responsabili germani au acuzat deseori Grecia că a întârziat reformele promise în schimbul împrumuturilor cerute.

Germania va reduce semnificativ, în 2013, numărul militarilor din Afganistan - presă

BERLIN (MEDIAFAX) - Germania va reduce semnificativ, în 2013, numărul militarilor care participă la operaţiunile NATO din Afganistan, informează revista Der Spiegel, citată de AFP.
"Numărul actual de 4.900 de militari ar urma să fie redus sub nivelul de 4.000", Guvernul german urmând să adreseze o solicitare Parlamentului, în ianuarie, pentru un nou mandat al trupelor din Afganistan.
Ministrul german de Externe, Guido Westerwelle, şi ministrul Apărării, Thomas De Maiziere, au convenit să ceară Parlamentului prelungirea mandatului trupelor peste durata de 12 luni.
Ministerul Apărării a refuzat orice comentariu, precizând că numărul militarilor şi durata mandatului încă nu au fost stabilite.

Germania: Amânarea unei campanii privind radicalizarea unor tineri musulmani

Berlin, 20 sep /Agerpres/ - O campanie de afişaj a guvernului german împotriva radicalizării unor tineri musulmani a fost amânată provizoriu, a anunţat joi Ministerul federal de Interne, citat de AFP.

'Pe baza evaluărilor poliţiei criminale federale (BKA) cu privire la pericolele actuale', demararea campaniei, prevăzută pentru vineri, a fost amânată, a menţionat Ministerul de Interne, fără să precizeze o altă dată.

În timpul acestei campanii care urma să fie lansată de Ministrul de Interne la 21 septembrie, tineri musulmani sunt înfăţişaţi în poze alb-negru prezentate la fel ca anunţurile pentru persoane dispărute ce pot fi întâlnite pe străzi sau în staţiile mijloacelor de transport în comun.

'Este fiul nostru Ahmad. Ne lipseşte pentru că nu-l mai recunoaştem. Este din ce în ce mai retras şi devine tot mai radical pe zi ce trece. Ne este teamă că-l vom pierde complet, în profitul fanaticilor religioşi şi al grupărilor teroriste. Dacă şi voi vă confruntaţi cu acelaşi probleme, adresaţi-vă centrului de consiliere împotriva radicalizării', se afirmă în legenda fotografiilor.

Aceste afişe trebuiau să fie lipite în cartierele locuite predominant de imigranţi din Berlin, Hamburg şi Bonn. Ele pot fi văzute pe Facebook şi pe alte site-uri de pe internet.

Asociaţiile musulmane, care în ultimele săptămâni au protestat faţă de aceste acţiuni, au salutat amânarea şi au cerut abandonarea efectivă a campaniei.

Grecii pretind reparaţii de război Germaniei; suma s-ar putea ridica la 7,5 miliarde de euro

Atena, 6 sep /Agerpres/ - Ministerul elen al Finanţelor a iniţiat procedura de calculare a reparaţiilor de război pe care Grecia ar putea să le ceară Germaniei pentru prejudiciile aduse în cel de-al Doilea Război Mondial. Ministrul adjunct al finanţelor Christos Staikouras, citat miercuri de Bloomberg, a subliniat că aceasta va fi prima dată când Grecia îşi rezervă dreptul să facă un astfel de calcul, răspunzând la o întrebare din partea unui reprezentant al Partidului Independent elen. El a adăugat că ministerul a început deja colectarea de materiale de arhivă, ce vor fi analizate de un grup de experţi.După cum scrie Digital Journal, conform calculelor preliminare ale comisiei speciale, Germania datorează în Atenei în jur de 7,5 miliarde de euro. 'Reparaţiile din partea Germaniei constituie o problemă juridică complexă, care necesită să fie analizată şi rezolvată la nivel internaţional, în conformitate cu normele dreptului internaţional', a declarat miercuri Staikouras, în cadrul unei reuniuni a parlamentului elen. 'Acest proces nu a fost nici până acum reglementat şi ne rezervăm dreptul de a-l duce până la capăt', a adăugat el. Ocupaţia nazistă a început să fie evocată de la începutul crizei în Grecia.În timpul alegerilor parlamentare din mai şi iunie, reprezentanţii Partidului Independent au pledat pentru ca Germaniei să-i fie pretinse despăgubiri pentru distrugerile cauzate în timpul ultimului război mondial. În martie 2006, Curtea Constituţională din Germania a decis că statul nu ar mai trebui să plătească despăgubiri individuale pentru crimele de război comise în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.Potrivit unui acord din 1960, Germania a plătit deja circa 60 milioane de euro victimelor regimului nazist în Grecia, declarase în 2010 purtătorul de cuvânt al MAE german Andreas Peschke.

Grecia va trebui să facă economii cu 2,5 miliarde de euro mai mari decât cele prevăzute (presă)

Berlin, 18 aug /Agerpres/ - Grecia va trebui să economisească până la 14 miliarde de euro în următorii doi ani, cu 2,5 miliarde de euro mai mult decât suma de 11,5 miliarde prevăzută până în prezent, relatează sâmbătă săptămânalul Der Spiegel, citat de AFP. Această revizuire în creştere a economiilor necesare este rezultatul ultimei evaluări a creditorilor internaţionali reuniţi în aşa-numita Troică (Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional, Banca Centrală Europeană), precizează publicaţia. Troica urmează să-şi reia în septembrie misiunea de monitorizare a situaţiei din Grecia. UE şi FMI au condiţionat de acest audit deblocarea următoarei tranşe de împrumut aşteptată de Atena, în valoare de 31,5 miliarde de euro. Pentru a obţine noua tranşă, fără de care Atena riscă să ajungă în situaţia de incapacitate de plată şi să iasă din zona euro, guvernul elen încearcă să-şi respecte obligaţiunile din acord, depunând eforturi pentru a genera economii cifrate până în prezent la 11,5 miliarde de euro pentru 2013 şi 2014. Însă, conform Der Spiegel, amânările în procesul privatizărilor deja plănuite şi încasările fiscale mai reduse decât aşteptările, diminuare cauzată de situaţia economică proastă, au condus la nevoia unor economii şi mai mari. Troica subliniază pe de altă parte într-un raport intermediar că guvernul elen nu a putut până în prezent să indice cum va economisi 11,5 miliarde de euro.