Se pare că există o modalitate simplă de a determina dacă o ţară şi-a însuşit cu adevărat valorile democraţiei. Tot ce trebuie să faci este să îl asculţi cu atenţie pe candidatul câştigător după ce voturile au fost numărate. Dacă dorinţa de a pune în aplicare schimbările constituţionale primează asupra rezolvării problemelor reale ce afectează naţiunea, îndoielile sunt justificate, mai notează ediţia electronică a săptămânalului german Der Spiegel.
Acesta pare să fie cazul cu primul ministru român Victor Ponta, a cărui Uniune Social Liberală /USL/ a primit 58,6 la sută din voturi la alegerile generale de duminică. Dar, în loc să-şi îndrepte atenţia spre economia ce se zbate şi moneda slabă a ţării sale, el a început imediat negocierile cu micul partid Uniunea Democrată Maghiară din România /UDMR/ pentru a forma o coaliţie şi a obţine o majoritate de două treimi - minimul necesar pentru a face modificări constituţiei ţării sale.
Ponta are intenţia să câştige lupta pentru putere cu preşedintele român Traian Băsescu odată şi pentru totdeauna. Şi el a spus că vrea să revizuiască prevederile constituţionale referitoare la rolul preşedintelui în politica externă şi militară. De asemenea, el doreşte să acorde parlamentului puterea de a trece peste deciziile Curţii Constituţionale.
Priorităţile sale nu sunt deloc o surpriză. Vara trecută, Ponta a avut de suportat furia liderilor Uniunii Europene, inclusiv cancelarul german Angela Merkel, atât pentru ignorarea unei hotărâri a Curţii Constituţionale ce a constatat că Traian Băsescu era adevăratul reprezentant al ţării în străinătate, cât şi pentru presiuni asupra sistemului judiciar. Ponta a condus de asemenea o încercare de a-l suspenda pe Băsescu, o mişcare ce a eşuat deoarece prezenţa la vot în cadrul unui referendum naţional decisiv nu a depăşit minimum 50 la sută.
Cu toate acestea, referendumul a arătat o aversiune la scară largă în ţară faţă de Băsescu, unul din motivele principale pentru victoria zdrobitoare a lui Ponta duminică. Partidul de centru-dreapta al lui Băsescu a primit doar 16 la sută din voturi, deşi el însuşi nu se afla sus în sondaje, în parte datorită măsurilor de austeritate profunde pe care le-a promovat. Băsescu, la rândul său, nici nu a arătat vreun semn de retragere din lupta sa continuă cu Ponta. El a promis că va numi o altă persoană decât Ponta să formeze un guvern, deşi o astfel de măsură ar conduce aproape sigur la suspendarea sa de către parlament.
Rezultatul certurilor, ciondănelilor şi puterea scandalului este o economie aflată în dificultate ce nu primeşte atenţia de care are nevoie urgentă. Ponta a promis să renunţe la măsurile de austeritate, să reîntregească salariile reduse şi să revină la taxe mai mici. Dar un acord de 5 miliarde de euro cu Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană expiră în martie şi un nou pact trebuie negociat rapid. În 2009, ţara a primit o salvare de 20 miliarde de euro şi de atunci situaţia nu s-a îmbunătăţit dramatic.
Cu toate acestea, deficitul democratic ce se profilează al acestei ţări este cel ce atrage cea mai mare atenţie după alegeri. Comentatorii germani aruncă o privire mai atentă, marţi.
Cotidianul de centru-dreapta Frankfurter Allgemeine Zeitung scrie că 'Tot ce trebuie făcut este o comparaţie între declaraţiile lui Ponta de acasă şi cele pe care le face în străinătate pentru a vedea pe ce se bazează cariera sa politică, pe înşelătorie şi trădare. Reforma constituţională pe care primul ministru a promis-o înainte de alegeri ar subjuga Curtea Constituţională parlamentului şi ar slăbi ultimul bastion al statului de drept. Toate progresele realizate în ultimii opt ani ar fi răsturnate dintr-o singură lovitură. Şi România ar putea fi din nou unde era la începutul anilor 1990, când comuniştii ce controlau Frontul Salvării Naţionale au izolat ţara pe plan internaţional şi au pavat drumul spre putere şi bogăţie pentru o nouă clasă de oligarhi penali'.
'Schimbarea din România nu se limitează doar la încălcările privind statul de drept. Ea are consecinţe geopolitice care, la fel ca aproape întotdeauna, au fost observate mai clar la Washington decât la Bruxelles. În comentarii la Consiliul Ministerial al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa săptămâna trecută, secretarul de stat american Hillary Clinton a menţionat aliatul NATO România alături de Rusia, Ucraina şi Belarus. Victoria USL, în interiorul căreia domină vocile proruse, antieuropene şi antioccidentale, este un risc grav pentru o regiune care deja se confruntă cu influenţa tot mai mare a Moscovei. După Grecia, România este acum a doua problemă acută pentru NATO şi UE în Balcani. Alianţa transatlantică se destramă pe flancul ei de sud-est', consideră Frankfurter Allgemeine Zeitung.
În timp ce, pentru cotidianul de centru-stânga Süddeutsche Zeitung: 'Băsescu poartă o mare parte din vină pentru că ţara sa este împărţită în două tabere pline de ură. Ca atare, el a fost un eşec în funcţia de preşedinte. În funcţia de preşedinte, el ar trebui să fie un exemplu de precauţie şi discreţie demne de un şef de stat şi să stabilească standardul pentru reforma democratică. În schimb, Băsescu preferă gălăgia, decepţia şi înşelăciunea. Nepotismul este de asemenea printre slăbiciunile sale'.
'Adversarii săi, Ponta şi /aliatul lui Ponta Crin/ Antonescu, pe de altă parte, întruchipează sistemul vechi, putred de tranziţie care încă nu este dispus să se reformeze. Ofensiva lor parlamentară din primăvară, o încercare de a obţine controlul asupra tuturor birourilor influente, a lăsat impresia că perechea are o înţelegere pre-democratică de guvernare'.
'România este o ţară democratică de calitate minimă şi are mulţi paşi de făcut pentru a merge pe drumul spre maturitatea societăţii. Ponta and co. ar trebui să fie conştienţi că restul Uniunii Europene îi va urmări îndeaproape. Şi Băsescu ar trebui să fie conştient că escapadele sale nu vor mai găsi apologeţi în afara graniţelor României'.
Cotidianul de stânga Die Tageszeitung scrie la rândul său că 'Înfrângerea amară pentru suporterii preşedintelui Traian Băsescu în alegerile parlamentare confirmă încă o dată cât de nefericiţi sunt românii cu actualul şef de stat. Era deja adevărat din vară, când majoritatea alegătorilor ar fi vrut să-l trimită pe Băsescu în deşert înainte ca referendumul de suspendare să eşueze din cauza participării scăzute la vot'.
'Social-democraţii la putere au tras cel mai mare profit din respingerea lui Băsescu. Dar liderul lor, Victor Ponta, nu ar trebui să sărbătorească prea curând. Victoria sa copleşitoare înseamnă doar că alegătorii au optat pentru răul cel mai mic din cauza lipsei de alternative legitime... şi mai puţin de 43 la sută au mers la vot'.
'Nici tabăra adversă nu este mai bună decât cealaltă în materie de corupţie, clientelism şi eforturile de a-şi asigura propria supravieţuire. Programul rigid de austeritate, ce i-a ruinat pe mulţi încă de la început, în 2010, merge un pas mai departe în a-i aliena pe alegători de clasa politică'.
'Rămâne de văzut cum va arăta noul guvern şi cine îl va conduce. Dar un lucru este clar: lupta pentru putere în executiv va continua. Aceasta înseamnă stagnare pentru ţară în locul reformelor necesare cu disperare'.
Într-o piesă ce pare că ar contracara ceea ce afirmă cei mai mulţi experţi economici, ziarul financiar Handelsblatt scrie: 'Europa de Est dispare în întuneric în aceste zile. Restul continentului este mult prea preocupat de problemele legate de datoria Greciei şi din alte părţi... Ţări din UE ca Ungaria şi România... vecini ai noştri din Est, sunt ei înşişi parţial responsabili pentru existenţa lor obscură - prea rar ei produc o veste bună. Dar exact asta - vestea bună - pare să vină de la alegerile parlamentare din România. Alegătorii au declarat sfârşit luptei pentru putere ce a paralizat ţara luni de zile. Cu aproape 60 la suta din voturi, ei au declarat tabăra primului ministru Victor Ponta victorioasă. Rivalul său, preşedintele Traian Băsescu, a fost pedepsit'.
'Ceea ce i-a lipsit României până acum este un guvern care să fie mai interesat de viitorul ţării decât de asigurarea propriei bunăstări. Dacă Ponta va umple acest gol nu este deloc sigur. El a arătat puţin respect pentru statul de drept în lupta sa împotriva lui Băsescu. Dar există încă o nouă oportunitate... în Sud-Estul Europei'.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu