Belarus va trăi şi fără FMI, după 'propria minte' (Lukaşenko)

Minsk, 18 dec/Agerpres/ - Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a catalogat Fondul Monetar Internaţional (FMI) drept o 'organizaţie politică', afirmând că nu ia în considerare derularea unui nou program cu acesta, transmite Interfax.

'Am trăit fără FMI şi vom trăi în continuare fără el. Să fim calmi, să nu ne facem griji că fără FMI ne vom prăbuşi. Nu vom cădea, chiar dacă aceasta ar fi pe placul unor', a spus luni Lukaşenko, într-o declaraţie de presă la Minsk, în timpul vizitei la uzina Kamvol, unde l-a destituit din funcţie pe directorul general al întreprinderii.

'FMI este o organizaţie politică; consiliază, face recomandări. Uneori ascultăm, o parte din critici sunt juste; propunerile raţionale le preluăm, dar de trăit vom trăi după propria mintea' , a spus preşedintele belarus, adăugând că nu va fi nicio tragedie dacă instituţia financiară nu va acorda un nou împrumut ţării sale.

Declaraţiile liderului de la Minsk intervin în contextul în care FMI a cerut Belarusului reforme structurale în economie pentru a putea accesa un nou credit. 'Aceste reforme structurale sunt în interesul doar celor de la Fond. Ar fi mai fericiţi dacă am scoate la vânzare întreprinderile noastre. Nu este important cui, poate chiar cetăţenilor belaruşi.Pe urmă ei /cei interesaţi/ vor cumpăra acţiunile pentru o sticlă de vodcă', a obiectat preşedintele Lukaşenko.

Denunţând că FMI activează în beneficiul SUA şi al Occidentului, Lukaşenko a subliniat că el este şeful Belarus şi nu directorul FMI sau vreun acolit al SUA sau UE'.

În locul FMI în ajutor Belarusului ar putea veni Rusia, care a prevăzut deja în proiectul bugetului pe anul viitor un împrumut pentru ţara vecină. Ministrul rus de finanţe Anton Siluanov a declarat luni că, în 2013, Rusia intenţionează să acorde un credit doar Belarusului, din fondul anticriză al Comunităţii Economice Euroasatice (EurAsEC), carea grupează Rusia, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan şi Tadjikistan.

Germania îşi retrage ataşatul militar de la Minsk

Berlin, 3 dec /Agerpres/ - Berlinul a decis să închidă biroul ataşatului său militar din cadrul ambasadei germane de la Minsk din cauza 'situaţiei politice actuale din Belarus', a declarat duminică, pentru AFP, un purtător de cuvânt al Ministerului german al Apărării.

'Situaţia politică actuală din Belarus nu permite continuarea activităţii ataşatului militar german la Minsk. Prin urmare, ministrul Apărării a decis, în strânsă colaborare cu ministrul Afacerilor Externe, să-i retragă de la Minsk pe ataşatul militar şi colaboratorii acestuia', a spus purtătorul de cuvânt.

El a confirmat astfel un articol din săptămânalul german Der Spiegel care urmează să apară luni şi care precizează că guvernul german reacţionează astfel la atacurile asupra societăţii civile din această ţară.

Belarus este supus unui regim de sancţiuni din partea Occidentului din cauza represiunilor asupra opoziţiei, care s-au accentuat de la alegerile prezidenţiale din decembrie 2010, câştigate de Aleksandr Lukaşenko, aflat la putere de 18 ani.

Ambasada Estoniei la Minsk va servi de birou de legătură al NATO

Tallinn, 22 nov /Agerpres/ - Ambasada Estoniei la Minsk va servi timp de doi ani, de la 1 ianuarie 2013, ca birou de legătură al NATO în Belarus, a declarat pentru AFP Minna-Liina Lind, purtător de cuvânt al Ministerului eston al Afacerilor Externe.

Estonia, ţară baltică de 1,3 milioane de locuitori, şi-a recâştigat independenţa faţă de Uniunea Sovietică în 1991, înainte de a adera la Uniunea Europeană şi NATO în 2004.

Belarus, condus de preşedintele autoritar Aleksandr Lukaşenko, menţine relaţii dificile cu NATO şi cu vecinii săi din UE. El este criticat pentru nerespectarea drepturilor omului, a democraţiei şi statului de drept.

În octombrie, UE a decis prelungirea cu un an a îngheţării bunurilor şi interdicţiei de acordare a vizelor în vigoare contra a 243 de membri ai regimului. Îngheţarea bunurilor a 32 de societăţi comerciale a fost de asemenea prelungită pentru încă douăsprezece luni.

Cocteiluri Molotov, aruncate în ambasada Lituaniei: Vilniusul vorbeşte despre atac terorist, Minskul despre huliganism

Moscova, 9 nov /Agerpres/ - Ambasadorul Republicii Belarus la Vilnius, Vladimir Drajin, a fost chemat joi la Ministerul de Externe al Lituaniei, în legătură cu 'atacul împotriva misiunii diplomatice lituaniene de la Minsk'. Vilniusul consideră cele întâmplate 'atac terorist', în timp ce Minskul - un simplu 'act de huliganism'. Organismele de apărare a ordinii publice desfăşoară o anchetă, în timp ce politicieni de opoziţie din Belarus vorbesc despre o provocare.

Sticle cu cocteiluri Molotov au fost lansate asupra ambasadei lituaniene de la Minsk în noaptea de marţi spre miercuri, precizează cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta. Potrivit notei transmise Minskului de autorităţilor lituaniene, acesta nu este primul asemenea incident. Anterior, în clădirea ambasadei Lituaniei la Minsk s-a aruncat cu vopsea, după care tot acolo a fost găsită o imitaţie de bombă.

Cotidianul rus subliniază că noul atac nu a provocat prejudicii grave: sticlele cu amestecul incendiar au fost aruncate în acea parte a clădirii unde se aflau poliţiştii, care au reuşit în scurt timp să stingă focul. 'În urma acestui incident, nu au existat pagube, chiar dacă urmările ar fi putut fi mult mai grave', a evaluat situaţia ambasadorul Lituaniei la Minsk, Linas Linkevicius.

La rândul său, ministrul de externe al Lituaniei, Audronius Ajubalis, a catalogat imediat cele întâmplate drept 'atac terorist'. 'Cu ce seamănă o asemenea evoluţie a evenimentelor când seara pe teritoriul ambasadei sunt aruncate două sticle cu cocteil Molotov? Ce-i asta, dacă nu atac terorist?', şi-a exprimat Linkevicius indignarea. Este adevărat că oficialul lituanian a precizat că acest incident va fi calificat juridic de justiţia lituaniană, el formulând doar o părere personală.

Şeful Comisiei pentru apărare şi securitate naţională a parlamentului lituanian, Arvidas Anuşauskas, a văzut în incident 'premise ideologice'. În condiţiile în care acest lucru s-a întâmplat în noaptea de 6 spre 7 noiembrie /ziua Revoluţiei din Octombrie/ şi dacă se cunoaşte atitudinea Lituaniei faţă de trecutul său sovietic, în cele întâmplate se poate vedea un anumit context ideologic, a spus Anuşauskas. 'Nu aş exclude varianta ca aceasta să fie 'opera' forţelor radicale', a adăugat deputatul.

Cu o evaluare proprie a celor întâmplate a venit şi Ministrul de Externe al Republicii Belarus. 'Suntem convinşi că acesta este un atac de huliganism. Sperăm că organismele abilitate vor desfăşura în mod operativ o anchetă, iar vinovaţii vor fi pedepsiţi în conformitate cu legislaţia, a declarat secretarul de presă al ministerului, Andrei Savinîh.

Opoziţia belarusă este tentată să vadă în cele întâmplate inclusiv o provocare din partea puterii. 'Nu exclus că acesta să fie un pas menit să distragă atenţia de la problemele deţinuţilor politici şi de la recentele alegeri, pentru că acum asupra acestui incident se mută atenţia nu doar a Vilnisului, ci şi a Bruxellesului', este de părere preşedintele Partidului Civil Unit, Anatoli Lebedko. În opinia sa, aceasta poate fi o încercare de a-i speria pe diplomaţii europeni. De asemenea, politicianul prognozează că un deznodământ pozitiv al anchetei, când cei vinovaţi vor fi găsiţi şi pedepsiţi, va fi folosit de Minsk pentru restabilirea relaţiilor şi cu ţara vecină, şi cu Bruxellesul. 'Dacă aceasta este o provocare planificată, în Belarus nu este greu de găsit oameni din care să se facă ţapi ispăşitori', a subliniat Lebedko.

La baza unor asemenea supoziţii stă şi frecvenţa cu care la Minsk au loc atacuri asupra ambasadelor străine. Atacurilor au fost supuse misiunile diplomatice ale Rusiei, Poloniei, Lituaniei şi Cehiei, adică ale acelor ţări care desfăşoară o politică externă activă faţă de Belarus.

Experţii nu împărtăşesc întotdeauna evaluările categorice ale politicienilor. În opinia politologului Valeri Karbalevici, atacul asupra ambasadei lituaniene ar semăna mai mult cu un act de huliganism. Mai mult decât atât, Karbalevici nu împărtăşeşte ideea privind implicarea puterii în cele întâmplate. 'Da, autorităţile au unele supărări faţă de Lituania, însă nu trebuie uitat faptul că aceasta este practic singura ţară care militează, în cadrul Uniunii Europene /UE/, împotriva sancţiunilor economice la adresa Belarusului. De aceea, nu este în avantajul Minskului să strice relaţiile cu această ţară, mai ales în acest fel', a declarat Karbalevici pentru Nezavisimaia Gazeta.

Belarus: Atac aerian cu ursuleţi din pluş împotriva regimului Lukaşenko

Minsk, 1 aug /Agerpres/ - Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a destituit doi generali şi mai mulţi funcţionari marţi pentru că au lăsat un mic avion să intre în spaţiul aerian al ţării pentru a lansa ursuleţi din pluş cu mesaje de protest împotriva încălcării libertăţilor cetăţeneşti în Belarus, informează AFP. Responsabilii Aviaţiei militare belaruse au negat iniţial informaţiile difuzate de presă, potrivit cărora un mic avion de turism a survolat Lituania şi a pătruns ilegal în spaţiul aerian belarus pentru a larga ursuleţii purtători de mesaje prin care se solicita respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor publice în ţară. Autorităţile belaruse au deschis o anchetă despre incidentul din 4 iulie, când înregistrări video au prezentat pe internet imagini ale avionului survolând un oraş belarus. Lukaşenko, care promisese săptămâna trecută că îi va pedepsi pe responsabilii vinovaţi că 'au eşuat în oprirea acestui zbor', i-a destituit pe comandantul Controlului frontierelor şi pe comandantul Aviaţiei militare, a declarat marţi biroul său de presă. 'Şeful Comitetului Naţional al Controlului Frontierei, generalul maior Raşkovski Igor, şi comandantul Armatei Aerului, generalul maior Dmitri Pahmelkin, sunt demişi din funcţiile lor pentru neglijenţă în serviciu', a anunţat biroul. De asemenea, Lukaşenko a dat avertismente oficial altor cinci înalţi funcţionari, între care ministrul apărării, Iuri Zadobin, şeful Consiliului securităţii, Leonid Malţev, şi şeful serviciilor de securitate KGB, Vadim Zaiţev, potrivit aceleiaşi surse. Lansarea ursuleţilor din pluş, organizată de o agenţie de publicitate suedeză, a fost urmărită cu mare atenţie în Belarus, deşi puţinele informaţii despre incident nu au fost relatate decât de canalele media suedeze. Autorităţile au recurs totodată la arestarea a două persoane în cursul anchetei: regizorul Serghei Basharimov şi studentul în jurnalism Anton Suriapin, încarceraţi într-o închisoare din Minsk mai multe săptămâni. Imaginile video difuzate de televiziunile belaruse în ultimele luni au arătat două persoane că măşti de urs din blană pilotând avionul. Potrivit uneia dintre aceste înregistrări, avionul a survolat oraşul Ivianiec şi periferia sudică a Minskului, lansând în total 1.000 de ursuleţi din pluş.

Pedepse grele pentru mercenarii ruşi şi ucraineni în Libia

Tripoli, 5 iun /Agerpres/ - Un tribunal militar libian a condamnat luni la 10 ani de închisoare cu muncă silnică 19 ucraineni, trei belaruşi şi un rus, acuzaţi că au fost mercenari ai lui Muammar Gaddafi, şi la închisoare pe viaţă un rus considerat coordonator al grupului, informează AFP. Cei 24 de indivizi - care au contestat verdictul, afirmând că au venit în Libia pentru a lucra în sectorul petrolier - sunt acuzaţi că au pregătit lansatoare de rachete sol-aer pentru a viza avioanele NATO în timpul conflictului care a provocat căderea şi moartea ex-conducătorului libian în 2011. În cursul procesului, deschis în aprilie, un purtător de cuvânt militar a menţionat şi alte 'acuzaţii referitoare la ajutorul pe care mercenarii l-au dat fostului regim pentru a înăbuşi revolta şi a-i ataca pe civili' în 'contul lui Gaddafi şi al brigăzilor sale'. Ambasadorul ucrainean şi cel belarus - prezenţi în sala de judecată la pronunţarea verdictului - l-au calificat drept sever şi au anunţat că toţi condamnaţii vor face apel. Ministerul rus al Afacerilor Externe a indicat - la rândul său, într-un comunicat - că a primit 'cu perplexitate şi indignare această decizie nejustă şi prea severă', adăugând că Rusia va conlucra cu Ucraina şi Belarus pentru a se asigura că 'această condamnare tendenţioasă' va fi revizuită. Ministerul belarus al Afacerilor Externe s-a declarat la rândul său 'foarte alarmat' de acest verdict. Cei 24 de bărbaţi, cu vârste cuprinse între 50 şi 60 de ani, par să fie sănătoşi, iar condiţiile lor de detenţie sunt 'în linii mari satisfăcătoare', a estimat ambasadorul belarus. De la arestarea lor după căderea oraşului Tripoli în mâinile rebelilor spre sfârşitul lunii august 2011, ei sunt deţinuţi în cartierul general al unei brigăzi de foşti combatanţi rebeli în capitala libiană. Deţinuţii au fost judecaţi ca mercenari pentru că au venit în Libia din proprie iniţiativă, fără sprijinul ţării lor, potrivit autorităţilor libiene. Înainte de începerea audierii, ambasadorul belarus Anatoli Stepus a declarat că cei 24 de acuzaţi au venit să lucreze pentru o societate petrolieră mixtă libiano-rusă. Dar după anunţarea verdictului, omologul său ucrainean - Mycola Nagornâi - a declarat că acuzaţii fuseseră constrânşi să lucreze cu regimul Gaddafi 'sub ameninţarea armelor'. Asta este scris în dosarul lor, a explicat ambasadorul fără a preciza totuşi pentru ce aceşti oameni au venit în Libia. 'În plus, lansatoarele de rachete nu îi ţinteau pe libieni, ci avioanele NATO şi ale ţărilor occidentale, iar acestea din urmă nu au depus plângere', a argumentat el, susţinând că - din câte ştie - 'nicio rachetă nu a fost trasă'. Kievul şi-a exprimat - în 11 aprilie - încrederea în inocenţa cetăţenilor săi judecaţi şi încearcă să obţină eliberarea lor sau, cel puţin, ca ei să-şi execute pedeapsa în Ucraina.

Atentat la Minsk: un mecanism exploziv plasat pe peronul staţiei din centrul oraşului

Minsk, 12 apr /Agerpres/ - Atentatul produs luni la metroul din Minsk şi soldat cu 12 morţi şi peste 100 de răniţi a fost provocat de explozia unui mecanism de 5 până la 7 kg echivalent TNT plasat pe peronul staţiei din centrul oraşului, a declarat marţi ministrul belarus de interne Anatoli Kuleşov, informează AFP.

Mecanismul exploziv a fost ascuns sub o bancă de pe peron în dreptul celui de-al doilea vagon al unei rame de metrou în staţia Oktiabrskaia, aflată la circa o sută de metri de preşedinţia belarusă, a precizat ministrul de interne.

Explozia bombei care conţinea bile de metal a lăsat un crater de circa 80 de centimetri diametru în peron, a precizat oficialul belarus. Circa 300 de persoane se aflau lângă acest loc în timpul exploziei produse luni în jurul orei locale 18,00.

Un tren care sosea în acelaşi moment la celălalt peron a primit instrucţiuni să-şi continue drumul fără să oprească în staţie, a adăugat Anatoli Kuleşov.

Noul bilanţ se ridică la 12 morţi, după decesul unuia dintre răniţi în timpul nopţii, a informat marţi KGB-ul belarus, adăugând că 149 de persoane primesc îngrijiri medicale, iar 22 dintre acestea se află în stare gravă.

O zi de doliu naţional a fost decretată miercuri la Minsk în memoria victimelor, au informat surse locale.