LA BRAŢ CU TALIBANII

de MERKAVA

Talibanii au revendicat într-un SMS trimis agenţiei France Presse atentatul comis miercuri împotriva unui complex al serviciilor secrete afgane la Kabul, informează AFP.
Două gărzi au fost ucise şi 30 de civili răniţi în atentatul sinucigaş comis împotriva unui complex al serviciilor secrete afgane din Kabul. Un atacator sinucigaş s-a detonat într-un vehicul şi alţi patru atacatori au fost ucişi, a indicat Sediq Sediqqi, purtător de cuvÎnt al Ministerului de Interne afgan. Atacul a fost comis ziua. Este pentru a doua oară, în mai puţin de o lună cÎnd NDS este ţinta unui atac. La 6 decembrie, şeful serviciilor afgane Asadullah Khalid, un personaj-cheie în cadrul puterii şi un inamic declarat al talibanilor, a fost grav rănit de către un atacator sinucigaş, care a ascuns explozibili în lenjeria intimă. Activitatea serviciului secret, reconstruit în ultimii 10 ani, este prezentată ca unul dintre principalii factori ce explică o reducere a numărului de atacuri din partea insurgenţilor în 2012, în special la Kabul, unde au fost înregistrate mai puţin de zece atentate. Ultimul, comis în capitala afgană, a avut loc la 17 decembrie, anul trecut. O maşină-capcană a fost detonată în apropierea sediului unei companii americane care lucrează pentru armata afgană, omorînd o persoană şi rănind alte 15, între care cinci străini.

Afganistanul se confruntă cu o insurecţie condusă de către talibani, după ce coaliţia NATO condusă de către Statele Unite i-a îndepărtat de la putere la sfîrşitul lui 2001.
În pofida prezenţei a peste 130.000 de militari străini în această ţară, în perioada de vîrf a acestei prezenţe internaţionale, rebelii nu au putut să fie înfrînţi.

Atentatul de astăzi survine după anunţul surprinzător al Preşedintelui Barack Obama, privind noua strategie afgană a SUA. Liderul de la Casa Albă a anunţat că ţara sa intenţionează să-şi retragă contingentul de bază mai devreme de termenul prestabilit, decembrie 2014. Mai mult, recunoscînd practic drept forţă legală mişcarea Talibană care luptă împotriva americanilor, Obama a acceptat în premieră deschiderea unei misiuni a acesteia în capitala Qatarului, Doha. În acelaşi ton, putem aştepta şi deschiderea unei ambasade Hammas la Ierusalim sau Washington! Potrivit experţilor, hotărîrea lui Barack Obama de a accelera sistarea campaniei afgane este demonstrată şi de decizia făcută publică săptămîna trecută de a-l desemna ca ministru al apărării al SUA pe fostul senator republican Chuck Hagel, cunoscut adversar al vechii politici intervenţioniste a SUA. Critici ai preşedintelui Obama din rîndul republicanilor atenţionează: dacă în conformitate cu noua strategie SUA se vor da deoparte total de la problemele afgane, de acest lucru vor profita tocmai talibanii, care rîvnesc să revină la putere. În ceea ce priveşte apelul SUA adresat talibanilor de a conveni cu puterea de la Kabul asupra reconcilierii naţionale, el ar putea fi ignorat de această mişcare, pentru care viitoarea retragere a contingentului american va constitui un puternic stimul pentru revanşă, cu atît mai mult cu cît Karzai este văzut de partea radicală a talibanilor drept o 'marionetă a Occidentului.

NATO şi Statele Unite se pregătesc să părăsească Afganistanul la 31 decembrie 2014. Pentru acest deziderat, noile structuri de securitate afgane trebuie să fie pregătite să preia controlul ţării, în lupta cu talibanii şi crima organizată. Efectivele coaliţiei internaţionale din Afganistan, care numără aproximativ 140.000 de militari, au început deja procesul de retragere treptată din ţară. În acelaşi timp, forţele armatei şi poliţiei afgane vor ajunge la 352.000 de soldaţi, misiunea lor fiind de a menţine securitatea în ţară, ameninţată de 25.000 de talibani şi alţi insurgenţi, potrivit unor informaţii militare.  Forţa NATO în Afganistan (ISAF), prezentă în ţară de la sfârşitul anului 2001, urmează să transfere responsabilitatea securităţii către autorităţile naţionale înaintea retragerii trupelor străine, la sfârşitul lui 2014. Această retragere este considerată prematură de către numeroşi observatori din cauza nivelului redus de pregătire al forţelor de securitate afgane. Chiar într-una dintre ultimele ediţii de anul trecut, ziarul american STARS AND STRIPES titrează pe prima pagină: SECURITATEA AFGANĂ NU ESTE PREGĂTITĂ PENTRU 2014!  România are în Afganistan unii dintre cei mai buni instructori militari din ANA Training. De curînd, efectivelor MApN li s-au alăturat şi jandarmi români. Din păcate, nou createle forţe de securitate afgane sînt mîncate, deja, din interior, de corupţie şi de analfabetism: 9 din 10 recruţi sînt incapabili să citească o scrisoare! În consecinţă, rezultă unităţi sub-calificate profesional şi puţin eficiente! Un raport al ISAF, publicat oficial pe pagina de internet, spune că tot acest efort a costat Coaliţia, peste 27 de miliarde de dolari, dar rezultatul este sub aşteptări. La sfîrşitul anului trecut, doar jumătate din forţele armate, şi puţin peste 35% din forţele de poliţie erau capabile să acţioneze singure în teren!

România a anunţat oficial că va începe retragerea militarilor săi la jumătatea acestui an. Însă, această retragere este condiţionată de nivelul de performanţă al forţelor afgane de securitate. Fostul ministru al apărării naţionale, Corneliu Dobriţoiu, vorbea, la ultima sa vizită în TO Afghanistan, despre o extindere a prezenţei forţelor militare româneşti în interiorul calendarului de retragere, adică, decembrie 2014. Şi chiar după aceea! Armata României, care şi-a îndeplinit exemplar misiunea în acest teatru de operaţii, alături de aliaţii săi din NATO, a dovedit, încă o dată, că este un partener de nădejde şi un bun executant. Nu trece o săptămînă fără ca oficialii NATO să laude prestaţia militarilor români, în contextul rapoartelor privind succesul "implementării democraţiei" în Ţara lui Afgan. Din păcate, însă, realitatea din teren e uşor alta!  Potrivit unor informaţii, talibanii sînt la cel mai înalt nivel operativ de cînd au fost înlăturaţi de la putere, deşi acţiunile împotriva insurgenţilor s-au intensificat, din 2008, inclusiv în teritoriul pashtun al Pakistanului. Deşi comunicatele oficiale ale Alianţei Nord-Atlantice abundă de operaţiuni în care sînt ucişi mereu SUTE de talibani, Intelligence-ul NATO a făcut public numărul estimat al luptătorilor talibani: 25.000! O cifră enormă, de la 500 de luptători în 1993! Lor li se adaugă insurgenţii locali, civili înarmaţi, diferite clanuri care luptă pentru supravieţuire. Sigur, ei nu se află exclusiv în Afghanistan, de aceea, dacă vrem să fim serioşi, trebuie să discutăm de Af-Pak, adică problema de securitate care include şi provinciile tribale paştune de la frontiera pakistaneză. Teoretic, raportul de forţe este de 12 la 1 în favoarea Aliaţilor, unul dintre cele mai mari în istoria războaielor de guerilla recente! La sfîrşitul Războiului din Vietnam, de exemplu, americanii aveau un avantaj de 5 la 1 faţă de Vietcong. Şi totuşi, peste 700 de militari NATO au fost ucişi în Afghanistan anul trecut. Conflictul afgan a făcut, în 2010, peste 10.000 morţi, dintre care 20% au fost civili, potrivit cifrelor oficiale. Conform cifrelor publicate de Ministerul afgan de Interne, 8.560 persoane – civili, politişti şi insurgenţi – au fost ucişi în 2010. Ministerul afghan al Apărării a indicat, la rîndul său, că 810 de soldaţi afgani au pierit anul trecut.

Misiunea coaliţiei internaţionale este îngreunată şi de sprijinul acordat luptătorilor talibani, sunniţi, de către populaţie, facilitat şi de faptul că populaţia Afganistanului este atît de etrogenă, încît nu se poate vorbi, cu adevărat, despre un popor Afgan în sensul clasic al cuvîntului. Nici despre stat naţional nu se poate vorbi! Probabil că cel mai nimerit termen ar fi "Confederaţie etnică" bazată pe o comuniune tribală (Tribal Commonwealth), concept promovat intens de către liderii locali, mai ales pashtuni. Hamid Karzai şi-a exprimat public intenţia de a se retrage la sfîrşitul celui de-al doilea mandat, conform Constituţiei, iar acest aspect ameliorează într-un mod foarte sensibil perspectivele politice pentru Afganistan.  Karzai, aflat la conducerea Afganistanului de la sfîrşitul lui 2001, a fost reales în 2009, în urma unui scrutin marcat, potrivit comunităţii internaţionale, de fraude masive, majoritatea comise în favoarea şefului statului.