| # este de părere preşedintele Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a Camerei Deputaţilor, domnul deputat Ion Mocioalcă |  | ||||
Ion MOCIOALCĂ:· Data şi locul naşterii: 01.01.1958, loc. Pătulele, jud. Mehedinţi· Stare civilă: căsătorit, un copil: Mocioalcă Larisa
Studii şi specializări· 1987 - Universitatea Bucureşti - Specializarea inginerie geologică şi geofizică· 2002 - Universitatea Hyperion - Specializarea studii juridice· 2007 - Colegiul National de Aparare· 2008 - Master in economie· 2011 - Doctor în economie; Activitate profesională · 1987 - 1990 - Inginer SC Formin SA Caransebeş· 1990 - 1999 - SC GALACTIC COMP. SA - manager· 1999 - 2000 - SC AGROMEC SA - preşedinte C.A.· 2001 - 2012 - Camera Deputaţilor - deputat; Funcţii, activităţi într-un partid politic· 1994 - membru PDSR· 1997 - vicepreşedinte Organizaţia Judeţeană Caraş-Severin; membru în Consiliul Naţional· 2005 - presedinte al organizatiei judetene a PSD Caras-Severin; membru in Consiliul National al PSD; Funcţii, activităţi parlamentare anterioare· 2001 - Deputat, membru in Comisia de Agricultura, Silvicultura si Servicii Specifice· 2004 - Deputat, membru in Comisia de Apărare, Ordine Publică, Securitate Naţională; Funcţii, activităţi în organizaţii internaţionale· 2004 - Membru supleant in Adunarea Parlamentara NATO· 2008 - Membru in Adunarea Parlamentara a NATO
1. Stimate domnule deputat, numirea dumneavoastră la conducerea Comisiei de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională vine, oarecum firesc, după o îndelungată activitate în domeniu şi dobândirea unei expertize în ceea ce priveşte securitatea naţională. De altfel, aş putea spune fără să greşesc, că este una dintre cele mai importante comisii parlamentare. Care sunt priorităţile Comisiei pe care o conduceţi, în anul 2013?
- Vă mulţumesc pentru aprecieri şi vă asigur că nu aş fi acceptat această onorantă funcţie dacă nu aş fi avut cunoştinţele necesare, dobândite, cum este şi firesc, în ultimii patru ani de activitate în cadrul Comisiei.
În ceea ce priveşte importanţa acestei Comisii, cu toată modestia vă spun că aceasta este dată tocmai de domeniul de care se ocupă, şi anume cel al apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, iar asta spune totul despre răspunderea pe care o avem.
Revenind la întrebarea dumneavoastră, consider că 2013 va trebui să fie un an al stabilităţii şi construcţiei, an în care vor trebui găsite soluţii unor probleme delicate cu care instituţiile aflate în domeniul de competenţă al Comisiei s-a confruntat în ultimii ani şi încă se mai confruntă.
Printre priorităţi, ar fi în primul rând aceea ca, în conlucrare cu ministerul muncii, să găsim formula optimă, existentă de altfel în toate statele partenere, de revenire la pensiile ocupaţionale, inclusiv la nivel militar. Apoi va trebui cântărită cu atenţie opţiunea de achiziţionare a avioanelor de luptă necesare armatei României, în contextul satisfacerii celorlalte nevoi de dotare.
Doresc sa va spun in premiera ca din informatiile pe care le detin, Guvernul Romaniei va prevede in bugetul pe 2013 o parte din sumele necesare pentru ca aceste importante achizitii sa inceapa in acest an.
În domeniul afacerilor interne ne propunem să îmbunătăţim cadrul legislativ, inclusiv prin actualizarea Legii privind ordinea şi liniştea publică ce datează, după cum ştiţi, din 1991. (Legea nr. 61/1991), să revizuim Legea poliţiei locale, în sensul unei mai bune puneri de acord a atribuţiilor poliţiei naţionale şi ale poliţiei locale.
Nu în ultimul rând, trebuie să dezbatem şi să adoptăm o nouă lege a siguranţei naţionale, precum şi un statut al ofiţerului de informaţii.
2. În programul de guvernare pe care Guvernul Ponta şi l-a asumat în cadrul şedinţei de investire a cabinetului, la paginile 17-18, sunt înscrise principalele direcţii de acţiune ale guvernului în domeniul politicii de apărare: “Politica de apărare a Guvernului României, în perioada 2013-2016, va asigura elementele de continuitate strategică pe dimensiunea NATO, UE şi a Parteneriatelor strategice, în mod deosebit Parteneriatul Strategic pentru secolul XXI cu SUA, va genera condiţiile creşterii capacităţii operaţionale a forţelor şi va asigura implementarea unui model de management al resurselor umane care să permită dezvoltarea motivării profesionale şi evoluţia în carieră. Direcţii de acţiune:
1. Continuarea participării la operaţiile internaţionale pentru onorarea angajamentelor asumate la NATO şi UE;
2. Îndeplinirea responsabilităţilor ce decurg din calitatea de membru NATO şi UE pentru asigurarea capabilităţilor necesare îndeplinirii nivelului de ambiţie politico-militar al celor două organizaţii;
5. Creşterea contribuţiei la asigurarea securităţii şi stabilităţii regionale".
Aici, aş face menţiunea că SUA îşi mută interesul geostrategic şi geopolitic din Europa în Asia-Pacific. Trebuie specificat şi că punerea la dispoziţia SUA a Bazei militare de la Deveselu pentru instalarea de elemente ale scutului antirachetă american din Europa nu acoperă nevoile de securitate ale României.
Întrebarea, firească: cum credeţi că se va descurca ministrul apărării, şi Armata României, în contextul restricţiilor bugetare severe pentru ca angajamentele asumate să nu rămână doar simple declaraţii politice?
- Din întrebarea dumneavoastră reiese că, în principal, grija principală susţinerea unui buget mai mare pentru Armată o are doar ministrul apărării. Eu însă vă spun că şi noi, membrii Comisiei pentru apărare ne batem la fel de mult ca ministrul, sau ca prim-ministrul României, pentru un buget mai mare alocat acestui domeniu. Nu trebuie uitat faptul că în cadrul Comisiei se dezbate şi se aprobă bugetul instituţiilor din domeniu, apoi este aprobat în plen. Desigur, în cadrul dezbaterilor, avem în vedere atât atribuţiile Comisiei, dar şi controalele parlamentare pe care le efectuăm la structurile Ministerului Apărării Naţionale, unde luăm act deseori de lipsurile generate de un buget insuficient.
În ceea ce priveşte alocarea bugetară viitoare pentru acest minister, vă spun că sperăm cu toţii, şi avem semnale pozitive în acest sens, că aceasta va fi mai mare decât cea de anul trecut. Nu spun că va fi cu mult mai mare, dar sensibil mai mare sigur va fi, iar acesta este un însemnat pas înainte. Aşadar, declaraţiile politice făcute până în prezent nu rămân doar la acest stadiu, ci prind viaţă şi sunt onorate.
3. În acelaşi Program de Guvernare regăsim şi punctele: 7. Revizuirea cadrului normativ specific domeniului apărării, managementului carierei militare, salarizării şi sistemului de pensii ocupaţionale pentru militari; 9. Revizuirea structurii de conducere a ministerului; 13. Restabilirea capacităţii operaţionale a Armatei României, având la bază principiile procesului de planificare a apărării în cadrul NATO, pentru dezvoltarea unei structuri de forţe şi optimizarea actului decizional în baza unui Plan Multianual de refacere şi consolidare a capacităţii operaţionale a Armatei României; Punctul este în strânsă legătură cu punctele 14, 15, 16 şi 19 cele referitoare la înzestrare şi alocaţiile bugetare. 14. Creşterea alocaţiilor bugetare pentru apărare în vederea realizării capacităţii operaţionale şi sustenabile; 15. Reanalizarea programelor de achiziţii şi înzestrare în raport cu resursele financiare la dispoziţie şi nevoile operaţionale; 16. Realizarea graduală a capacităţii de apărare aeriană prin programul „Avion multirol”; 19. Stimularea producţiei interne a industriei de apărare autohtone, conform cerinţelor Armatei şi standardelor NATO şi UE.” Industria de apărare este ultima în lista de priorităţi.
Întrebare: Cronicizarea deficitelor privind înzestrarea a făcut ca Armata să depindă de improvizaţii şi bunăvoinţa americanilor în ceea ce priveşte participarea la misiunile internaţionale.
2013 va fi un an al frustrărilor bugetare pentru MApN în procesul de înzestrare şi instruire? Vor continua acestea să rămână subfinanţate? Cum se vor achita primele tranşe pentru achiziţionarea avionului multirol, şi care este politica naţională referitoare la apărarea spaţiului aerian al României? Ce alte programe de înzestrare vor continua în următorii ani?
- După cum vă spuneam anterior, anul 2013 va fi unul sigur mai bun pentru MApN. Cel puţin din punct de vedere al bugetului alocat. Cu siguranta bugetul MAPN pe 2013 va fi mai bun decat cel de anul trecut. În continuare, funcţie de buget şi de deciziile ce se vor lua la nivel politic, vor fi stabilite şi alte detalii legate de primele tranşe ce vor fi alocate avionului multirol, sau finanţări altor programe de înzestrare. Dar, repet, toate aceste detalii le vom avea numai după adoptarea bugetului.
4. Ministrul Muncii, doamna Mariana Câmpeanu, a declarat, la România TV că până în 2016 Guvernul vrea să reintroducă sistemul de pensii speciale, destinate lucrătorilor din domenii cu grad mai mare de uzură, cum ar fi Armata, Poliţia sau mineritul. Care este opinia dumneavoastră în această privinţă?
- După cum se ştie, în 2010, guvernul PD-L condus de Emil Boc a restructurat sistemul public de pensii, eliminând pensiile speciale la care aveau dreptul militarii, poliţiştii, magistraţii, aviatorii sau diplomaţii. Această schimbare a survenit de comun acord cu specialiştii Fondului Monetar Internaţional, ambele părţi fiind de acord că sistemul românesc de pensii nu este sustenabil şi riscă să intre în colaps. Însă, aşa cum s-a dovedit ulterior, nimeni, nici din guvern, nici de la FMI, nu a anticipat că fondul de pensii va consuma şi mai mulţi bani de buget, ba chiar mai grav, că nu va crea atâtea nedreptăţi în sistem. De aceea eu cred, şi nu este doar punctul meu de vedere, că actualul guvern va elimina orice nedreptate creată şi va repune, într-o unitate de timp rezonabilă stabilită deja, este vorba de anul 2016, la locul său sistemul de pensii ocupaţionale, aşa cum se regăseşte, de altfel, şi în ţările UE şi NATO. De aceea, apreciez că pensile militarilor şi poliţiştilor, indiferent cum se numesc, că sunt ocupaţionale sau au o altă denumire, trebuie să reflecte exact aportul pe care salariaţii respectivi l-au avut la fondul de pensii de-a lungul timpului, dar, desigur, să ţină cont şi de valoarea, riscurile şi importanţa muncii pe care le-au avut în societate.
5. În anul 2010 Ministerul de Interne a trecut printr-o aşa zisă perioadă de reformă. Din păcate, aceasta s-a realizat eminamente contabil! La acel moment, un ONG de specialitate, Grupul pentru Securitate şi Democraţie, a lansat mai multe discuţii referitoare la separarea IGSU de Ministerul de Interne şi crearea unui minister, sau agenţie guvernamentală, pentru situaţii de urgenţă. Motivele invocate, profesionist, au pornit de la diferenţa de filozofie de armă, şi până la necesitatea implementării unui management activ al situaţiilor de urgenţă în concordanţă cu prognozele şi modelele ştiinţifice elaborate de specialişti care spun că fenomenele meteo periculoase şi cele generatoare de situaţii de urgenţă, pe teritoriul României, în următorii ani, vor creşte în intensitate şi în număr. De asemenea, a fost abordată problematica gestionării "serviciului civil obligatoriu", al coordonării serviciilor "salvamar", "salvamont" etc. Care este opinia dumneavoastră în această privinţă, în calitate de preşedinte al Comisiei, dar şi ca potenţial "beneficiar" al serviciilor prestate de salvatori?
- La nivelul Ministerului Afacerilor Interne se gândesc, cum este şi firesc, diverse scenarii care au în vedere eficientizarea răspunsului integrat al instituţiilor la situaţiile de urgenţă apărute. Atunci când ministerul îşi va fi cristalizat cea mai bună formulă, membrii Comisiei o vor studia cu cea mai mare atenţie, vor veni cu îmbunătăţiri, vor semnala aspectele critice, ajutând la conturarea celei mai bune formule. Evident, vom ţine cont şi de studiile şi părerile ONG-urilor de specialitate, ale specialiştilor în domeniu, precum şi de legislaţia în domeniu din ţările Uniunii Europene.
6. Cum va fi reorganizat DGIPI?
- Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă a Ministerului de Interne a fost, în opinia noastră, împiedicată cumva intituţional să funcţioneze la randament maxim. De exemplu, pe parcursul activităţilor de control parlamentar am constatat că unele servicii judeţene aveau alocat un buget absolut ridicol de funcţionare, precum şi personal insuficient. Activitatea acestei instituţii va trebui gândită în contextul sporirii atribuţiilor, dar şi a eficienţei activităţii desfăşurate. De asemenea, pe parcursul aceloraşi activităţi de control, specialiştii din sistem au invocat vulnerabilităţile create de lipsa statutului ofiţerului de informaţii, aspect ce va trebui reglementat în actuala legislatură.
7. Şi ca să rămânem în sfera "serviciilor", o lege nouă pentru SRI şi un statut al ofiţerilor de informaţii, indiferent în care serviciu ar fi încadraţi, se impune de mai mulţi ani. Veţi promova această lege care, din informaţiile mele, se află în sertarele Parlamentului de mai mulţi ani?
- După cum se ştie, actuala Lege a siguranţei naţionale reflectă punctul de vedere al României anilor ‘90. De aceea, Legea siguranţei naţionale încorpora un set de ameninţări, de riscuri, extrem de largi în ceea ce priveşte securitatea naţională a României. Ca atare, multe percepţii de risc sunt astăzi depăşite. În prezent România participă la structurile de securitate colectivă şi este integrată în organismele europene comunitare. Nu în ultimul rând, în prezent suntem supuşi unor noi ameninţări, numite neconvenţionale, asimetrice. Iată de ce Serviciul Român de Informaţii, dar discuţia poate fi extinsă şi la nivelul celorlalte servicii de informaţii, trebuie să se adapteze actualului context şi, prin urmare, să transmită decidenţilor informaţiile cele mai bune tocmai pentru a fi luate decizii oportune.
În ceea ce priveşte necesitatea adoptării unei noi legi a siguranţei naţionale, este limpede, atât din demersurile legislative pe care le-am făcut, cât şi din poziţiile publice luate de USL, în ansamblu, că în actuala legislatură vom avea printre realizări şi o nouă lege a siguranţei naţionale, precum şi un statut al ofiţerului de informaţii.
8. Care sunt, în opinia dumneavoastră, priorităţile României în ceea ce priveşte siguranţa naţională?
- După cum se ştie, siguranţa naţională nu este un concept simplu de explicat. Istoria a dovedit că dacă ai prea puţină siguranţă naţională există riscul dizolvării autorităţii statului. În sens contrar, dacă oferi prea multă siguranţă naţională, democraţia se clatină şi apar germenii dictaturii.
Lăsând teoria şi revenind la întrebarea dumneavoastră, priorităţile sunt legate în primul rând de oferirea unui cadrul legal modern tuturor instituţiilor cu atribuţii în domeniu, în acord cu vremurile în care trăim, asociate riscurilor şi ameninţărilor specifice, dar şi în concordanţă cu misiunile pe care România şi le-a asumat. În acest sens, după cum vă spuneam anterior, trebuie să adoptăm cât mai curând pachetul de legi privind siguranţa naţională, dar şi să le oferim acestor instituţii, pe lângă cadrul legal, un buget care să le asigure îndeplinirea întocmai şi la timp a misiunilor pe care le au.
9. Ce-şi doreşte preşedintele Comisiei, deputatul Ion Mocioalcă, de la mandatul său în fruntea Comisiei de Apărare?
- În acest mandat nu-mi propun decât ceea ce mi-am propus şi am realizat toată viaţa mea – şi anume să nu-mi fie ruşine cu activitatea pe care am desfăşurat-o. Vreau ca la sfârşitul mandatului să las semne pozitive ale trecerii mele, nu numai prin această Comisie, cât mai ales în activitatea instituţiilor cuprinse în aria noastră de activitate. Pot spune că nu voi avea mulţumire mai mare decât aceea să ştiu că am făcut tot ceea ce a depins de mine pentru a le asigura tuturor angajaţilor din structurile de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională condiţii mai bune decât cele din prezent pentru a-şi îndeplini misiunile faţă de ţară. Mai mult de atât cine şi-ar putea dori?!...
Vă mulţumesc!
SUCCES!
RăspundețiȘtergere