Baku, 19 dec/Agerpres/ - Un război între
Azerbaidjan şi Armenia ar putea începe în orice moment, întrucât nu există
bariere fizice pentru a împiedica acest lucru, a declarat agenţiei de presă
azere SalamNews directorul Centrului de Studii Strategice din Baku, Farhad
Mamedov.
Expertul azer subliniază că lipsa unei a treia forţe între părţile în conflict creează condiţii favorabile reizbucnirii războiului în Nagorno-Karabah în orice moment.
Oficialii azeri declară că Armenia tergiversează artificial negocierile privind stabilirea statutului enclavei azere, dar locuită de o majoritate armeană, sub pretextul apropierii alegerilor prezidenţiale în ţară.
'Partea azeră dă dovadă de iniţiativă pentru semnarea unui tratat de pace, este interesată de negocierile de pace. Dar, Azerbaidjanul nu a renunţat niciodată la război. Acesta este un drept al Azerbaidjanului, deoarece avem de a face cu o încercare de a schimba frontierele de stat ale Azerbaidjanului pe calea intervenţiei militare', a afirmat politologul azer, adăugând că 'orice stat independent ar trebui să aibă dreptul la apărare'.
Potrivit acestuia, Azerbaidjanul nu încearcă să amâne negocierile privind conflictul din Nagorno-Karabah din cauza alegerilor prezidenţiale prevăzute în 2013, dată fiind poziţia comună a autorităţilor şi populaţiei azere privind conflictul.
Alipit Azerbaidjanului în perioada sovietică, Nagorno-Karabah şi-a autoproclamat independenţa (nerecunoscută de comunitatea internaţională) în urma unui război soldat cu 30.000 de morţi şi sute mii de refugiaţi între 1988 şi 1994. Un armistiţiu a fost semnat în 1994, dar Erevanul şi Baku nu au reuşit nici până astăzi să ajungă la un acord privind statutul regiunii, care continuă să fie o sursă de tensiuni în Caucazul de Sud, regiune strategica între Iran, Rusia şi Turcia.
Expertul azer subliniază că lipsa unei a treia forţe între părţile în conflict creează condiţii favorabile reizbucnirii războiului în Nagorno-Karabah în orice moment.
Oficialii azeri declară că Armenia tergiversează artificial negocierile privind stabilirea statutului enclavei azere, dar locuită de o majoritate armeană, sub pretextul apropierii alegerilor prezidenţiale în ţară.
'Partea azeră dă dovadă de iniţiativă pentru semnarea unui tratat de pace, este interesată de negocierile de pace. Dar, Azerbaidjanul nu a renunţat niciodată la război. Acesta este un drept al Azerbaidjanului, deoarece avem de a face cu o încercare de a schimba frontierele de stat ale Azerbaidjanului pe calea intervenţiei militare', a afirmat politologul azer, adăugând că 'orice stat independent ar trebui să aibă dreptul la apărare'.
Potrivit acestuia, Azerbaidjanul nu încearcă să amâne negocierile privind conflictul din Nagorno-Karabah din cauza alegerilor prezidenţiale prevăzute în 2013, dată fiind poziţia comună a autorităţilor şi populaţiei azere privind conflictul.
Alipit Azerbaidjanului în perioada sovietică, Nagorno-Karabah şi-a autoproclamat independenţa (nerecunoscută de comunitatea internaţională) în urma unui război soldat cu 30.000 de morţi şi sute mii de refugiaţi între 1988 şi 1994. Un armistiţiu a fost semnat în 1994, dar Erevanul şi Baku nu au reuşit nici până astăzi să ajungă la un acord privind statutul regiunii, care continuă să fie o sursă de tensiuni în Caucazul de Sud, regiune strategica între Iran, Rusia şi Turcia.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu