Acþiunea Franþei în Mali nu s-a încheiat, dar ºtafeta va fi predatã curând þãrilor africane (Hollande)

Bamako, 2 feb /Agerpres/ - Acþiunea Franþei în Mali nu este încheiatã, însã ºtafeta va fi preluatã în curând de state africane, a indicat sâmbãtã preºedintele François Hollande, în cursul unei vizite în oraºul Tombouctou, în nordul statului Mali, transmite AFP.

'Din 11 ianuarie, am realizat deja o mare parte din muncã, dar ea nu este încã total încheiatã. Va mai dura câteva sãptãmâni, dar obiectivul nostru este sã predãm ºtafeta', a declarat ºeful statului francez.

'Nu avem vocaþia de a rãmâne /în Mali/: prietenii noºtri africani vor putea face treaba care a fost a noastrã pânã acum', a adãugat el.

La rândul sãu, preºedintele malian interimar, Dioncounda Traoré, le-a mulþumit soldaþilor francezi pentru 'eficacitatea' ºi 'profesionalismul' lor, care au permis eliberarea populaþiei din nordul þãrii.

În cursul vizitei la Tombouctou, preºedintele Hollande a denunþat 'barbaria' ºi 'voinþa de distrugere' a grupãrilor islamiste armate care au ocupat timp de mai multe luni nordul statului Mali.

Preºedintele François Hollande efectueazã sâmbãtã o vizitã în Mali pentru a sprijini trupele franceze care luptã împotriva combatanþilor islamiºti din nordul þãrii.

Aceastã vizitã are loc dupã trei sãptãmâni de la declanºarea ofensivei militare franceze în sprijinul forþelor maliene.

Douăzeci şi cinci de răniţi şi pagube numeroase, în urma unei tornade în apropiere de Marsilia

MARSILIA (MEDIAFAX) - Douăzeci şi cinci de persoane au fost rănite uşor în cursul unei tornade care a afectat duminică o zonă comercială în apropiere de Marsilia, în sud-estul Franţei, fenomen care a produs numeroase pagube materiale, au anunţat autorităţile locale, relatează AFP.
Către ora locală 15.45 (16.45, ora României), potrivit prefecturii, o furtună însoţită de rafale de vânt violente a afectat timp de câteva minute o suprafaţă de aproximativ 20 de hectare în zona Plan-de-Campagne, unde se află numeroase magazine.
Pompierii au intervenit pentru a prelua 25 de persoane rănite uşor, dintre care zece au fost conduse la spital, a anunţat prefectura într-un comunicat.
Acoperişuri au fost smulse, iar panouri publicitare au fost trântite la pământ, potrivit echipelor de intervenţie, care au întâmpinat numeroase dificultăţi în a ajunge la locurile afectate. Un circ, instalat la Plan-de-Campagne, a fost devastat, a constat un fotograf AFP la faţa locului.
În total au fost mobilizaţi 112 pompieri şi 23 de ambulanţe, a precizat prefectura.
Olivier Bouveri, un angajat al unei firme de electrocasnice, a declarat pentru AFP că, mai întâi a "auzit vibraţii ciudate", după care a văzut, prin geamurile uşii de la intrare, "prospecte şi spaţii de afişaj care zburau".
"Împreună cu colegii, am reuşit să închidem uşile, dar a trebuit să fim mai mulţi pentru a face faţă. Aveam impresia că urmau să explodeze", a adăugat el.
Cerul era "foarte negru, era mult vânt, ploaie, iar numeroase obiecte zburau, (şi anume) copaci, bucăţi de lemn, ziare, cartoane, ambalaje, etc.", a subliniat el, adăugând că această "mini-tornadă" a durat "două minute care au părut foarte lungi".

Afganistan: Retragerea militarilor francezi continuă

Paris, 30 aug/Agerpres/ - Retragerea trupelor franceze din Afganistan a continuat pe parcursul verii pentru a ajunge la un efectiv de 3.100 de militari şi jandarmi francezi prezenţi încă la sfârşitul lunii august pe teritoriul ţării, a anunţat joi Statul Major francez. Prin transferul efectiv la sfârşitul lunii iulie al responsabilităţii pentru securitatea regiunii Surobi (la est de Kabul), trupele franceze sunt acum staţionate în special în regiunile Kabul şi Kapisa (nord-est). Circa 2.000 de soldaţi francezi ai 'forţelor combatante' urmează să părăsească Afganistanul până la sfârşitul lui 2012, potrivit calendarului stabilit de preşedintele Francois Hollande, cu doi ani înainte faţă de graficul NATO. Potrivit Statului Major, jumătate din efectivele retrase din Surobi au ajuns în Franţa, fiind vorba de aproximativ 300 de militari. O altă parte a acestora s-a reunit misiunii de protecţie şi escortare de la Kabul. La sfârşitul lunii august, 1.200 de militari francezi erau încă staţionaţi la Kapisa, 1.350 la Kabul şi circa 50 la Kandahar.

Poliţia franceză a desfiinţat o nouă tabără de romi

Paris, 28 aug /Agerpres/ - Poliţia franceză a derulat marţi o nouă operaţiune de expulzare a circa 100 de romi dintr-o tabără unde se instalaseră de câteva luni, la periferia oraşului Lyon, potrivit unor activişti şi unei surse oficiale, transmite AFP. Poliţia franceză desfiinţase deja luni dimineaţă o tabără ocupată de peste 70 de romi la Evry, în regiunea pariziană, oraş condus până în iunie de ministrul de interne Manuel Valls. Operaţiunea de expulzare de marţi, care a avut loc pe un teren privat la Saint-Priest, are la bază o decizie a justiţiei, conform prefecturii, care a precizat că pe acel teren se aflau 121 de persoane - 74 de adulţi şi 47 de minori. Potrivit lui Gilberte Renard, militantă a unui colectiv de sprijin al copiilor persoanelor evacuate din locuinţele ocupate ilegal şi membră a Ligii pentru Drepturile Omului (LDH), la faţa locului au avut loc controale de identitate, iar numeroase maşini de poliţie au fost oprite la marginile vastului teren. Gilberte Renard a precizat că aceste familii care numără 'numeroşi copii şi nou-născuţi' s-au regrupat pe acest teren de câteva luni, după ce au fost deja expulzate din diferite alte locuri. Mai multe tabere de romi au fost evacuate în ultimele săptămâni de poliţie în Franţa, provocând proteste ale reprezentanţilor romilor, ale unor diverse asociaţii şi ale unei părţi a stângii. Guvernul socialist a anunţat totodată săptămâna trecută continuarea operaţiunilor de desfiinţare a taberelor ilegale atunci când sunt decise de justiţie sau 'pentru a pune capăt unei situaţii de pericol sau risc sanitare imediat'. Executivul de la Paris a decis în acelaşi tip miercurea trecută relaxarea condiţiilor de angajare pentru romii din Franţa, proveniţi în cea mai mare parte din România şi Bulgaria.

Franţa este pregătită să acţioneze direct în Siria dacă regimul al-Assad va folosi arme chimice

PARIS (MEDIAFAX) - Utilizarea armelor chimice de către regimul sirian ar fi "o cauză legitimă pentru intervenţia directă" a comunităţii internaţionale, a declarat luni preşedintele francez Francois Hollande, citat de AFP. "O spun cu seriozitatea care se cuvine: vom rămâne foarte vigilenţi alături de aliaţii noştri pentru a preveni utilizarea armelor chimice de către regimul (sirian) care ar fi pentru comunitatea internaţională o cauză legitimă pentru intervenţia directă", a declarat şeful de stat, în deschiderea la Paris a unei conferinţe anuale care reuneşte aproximativ 200 de ambasadori francezi. "Cunosc dificultatea misiunii, am măsurat riscurile însă problema depăşeşte graniţeie Siriei. Este vorba despre toată securitate Orientului Mijlociu şi mai ales despre independenţa şi stabilitatea Libanului", a continuat şeful de stat francez. Preşedintele american Barack Obama a avertizat şi el, săptămâna trecută, regimul lui Bashar al-Assad că recurgerea la armele chimice sau chiar mutarea acestora ar reprezenta trasarea unei "linii roşii" pentru Washington ameninţând cu intervenţia militară, în caz de nevoie.

Armata franceză părăseşte Surobi, etapă importantă în retragerea sa din Afganistan

Kabul, 31 iul /Agerpres/ - Armata franceză a părăsit oficial marţi districtul Surobi, situat în apropiere de Kabul, aceasta fiind o etapă importantă în retragerea totală a trupelor sale din Afganistan, prevăzută pentru sfârşitul lui 2013, relatează AFP. Surobi, al cărui control fusese oficial transferat către forţele afgane pe 12 aprilie, era unul din cele trei puncte principale de desfăşurare a circa 3.000 de militari francezi încă prezenţi în ţară, alături de provincia vecină Kapisa /nord-est/ şi Kabul. Ultimii 250 de militari francezi desfăşuraţi în district au părăsit marţi baza Tora, unde se instalase comandamentul francez de la desfăşurarea trupelor tricolore în zonă în 2008. Plecarea lor a fost precedată la începutul după-amiezii de o scurtă ceremonie, fiind coborât drapelul francez şi ridicat cel afgan, la care au asistat circa treizeci de soldaţi francezi şi tot atâţia soldaţi afgani. Ultimii francezi desfăşuraţi în Surobi erau în majoritate proveniţi din Regimentul al 92-lea Infanterie din Clermont-Ferrand /centrul Franţei/. Doar circa o sută dintre ei se vor întoarce în Franţa, ceilalţi rămânând staţionaţi la Kabul în cadrul unei forţe de reacţie rapidă, însărcinată să acorde ajutor în caz de nevoie armatei afgane în regiune. Soldaţii francezi părăsiseră la sfârşitul lui iunie şi începutul lui iulie două posturi de luptă avansate pe care ei le deţineau în district împreună cu armata afgană la Anjiran şi Uzbin, o vale unde armata franceză a pierdut 11 soldaţi în 2008 într-o ambuscadă întinsă de rebeli, cel mai sângeros incident pentru ea din 1983. Franţa, care avea 4.000 de soldaţi în ţară la jumătatea lui 2011, prevede o reducere progresivă a numărului lor pentru a atinge 1.400 la sfârşitul lui decembrie 2012, respectiv cu doi ani mai înainte de plecarea prevăzută a celor din restul forţei internaţionale a NATO /ISAF/, sub egida căreia sunt desfăşuraţi. Franţa a sosit în Afganistan la sfârşitul lui 2001 în cadrul intervenţiei militare occidentale care i-a alungat pe talibani de la putere. În pofida prezenţei a 130.000 de soldaţi ai ISAF, cu sprijinul a 352.000 de militari şi poliţişti afgani, guvernul de la Kabul şi aliaţii săi din NATO n-au reuşit să învingă insurecţia talibanilor, existând temeri referitoare la un război civil după retragerea occidentalilor.

Cotidianul France Soir a fost închis, la 70 de ani de la înfiinţare

PARIS (MEDIAFAX) - Tribunalul Comerţului din Paris a aprobat, luni, închiderea France Soir, cotidianul istoric francez care şi-a încetat apariţia în print în decembrie 2011, dar care a încercat de atunci, fără succes, o trecere în ediţie online, potrivit unor surse sindicale citate de AFP. Pentru preluarea acestui titlu exista o singură oferă, înaintată de grupul de presă "low-cost" Lafont: suma de 56.000 de euro şi păstrarea a şase angajaţi din 49, o propunere considerată "scandaloasă" şi respinsă în unanimitate, săptămâna trecută, de salariaţii şi conducerea France Soir. Potrivit secretarului comitetului companiei, Stéphane Paturey, procesul de lichidare, anunţat de lemonde.fr, implică vânzarea pe bucăţi a ultimelor active ale France Soir, un cotidian fondat în 1944: marca, numele domeniului şi fondul de arhive. "France Soir moare din cauza indiferenţei", a spus acesta. "Este un dezastru pentru pluralismul presei", a mai comentat el. Într-un comunicat emis de sindicatele şi conducerea France Soir scrie că, "în şapte luni, Pugacev (Aleksandr Pugacev, fiul magnatului rus Serghei Pugacev, acţionarul France Soir, n.r.) a ucis un titlu şi a concediat 150 de angajaţi". "Tăcerea guvernului în privinţa acestui dosar este intolerabilă", au mai scris aceştia. Reluând logoul istoric al titlului - un bărbat stând în picioare ascuns după un ziar imens -, de data aceasta pe un fond negru, site-ul francesoir.fr titra, luni seară, un simplu "Merci" (mulţumesc). "După luni de rătăcire, alternate de mici perioade de speranţă, titlul este mort. Trăiască France Soir", scria pe prima pagină. În decembrie 2011, la mai puţin de doi ani de la relansarea sa cu mare fast de noul lui proprietar, Aleksandr Pugaciev, France Soir a renunţat la varianta print. De la preluarea titlului, în 2009, tânărul miliardar a cheltuit fără sens aproape o sută de milioane de euro, dintre care 10 milioane din subvenţii publice. Campanii radio-TV, recepţii luxoase, birouri pe Champs-Elysée - nimic nu a fost prea frumos pentru France Soir. Mari nume ale presei au fost angajate, în încercarea de creştere a tirajului. Milionul de exemplare vândut zilnic în anii '60 - '70 era totuşi de domeniul trecutului. Pugacev viza un tiraj zilnic de 200.000 de exemplare, dar abia dacă reuşea să ajungă la nivelul de 80.000, înainte să scadă până la 20.000 - 25.000 de exemplare. În ultimele luni, Aleksandr Pugacev a încercat o reînviere a ziarului în online, dar fără succes.

Franţa intenţionează să reanalizeze apartenenţa sa la comandamentul integrat al NATO

Paris, 19 iul /Agerpres/- Preşedintele francez, Francois Hollande, l-a însărcinat pe un fost ministru de Externe, Hubert Vedrine, să elaboreze până în luna octombrie un studiu asupra relaţiei transatlantice şi rolului Franţei în comandamentul militar integrat al NATO în următorii zece ani, relatează Associated Press, care citează o declaraţie a Palatului Elysée. În anul 1966 preşedintele de atunci al Franţei, generalul Charles de Gaulle, a decis ca ţara sa să părăsească comandamentul militar integrat al NATO. Ea a revenit în această structură în anul 2009, sub preşedinţia lui Nicolas Sarkozy. În timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, Francois Hollande a afirmat că intenţionează să reanalizeze hotărârea predecesorului său.

Guvernul francez negociază retragerea forţelor proprii din Afganistan prin Kazahstan

Astana, 16 iul /Agerpres/ - Ministrul francez al apărării, Jean-Yves Le Drian, se întâlneşte luni, la Astana, cu omologul său kazah, Adilbek Djaksibekov, în cadrul vizitei oficiale pe care o efectuează în Kazahstan. Jean-Yves Le Drian a sosit duminică în această ţară pentru a discuta cu autorităţile kazahe despre retragerea forţelor franceze din Afganistan prin Kazahstan împreună cu echipamentul din dotare, a declarat pentru AFP un consilier al ministrului. După sosirea sa la Pavlodar, la nord-est de Astana, dl. Le Drian a avut o primă întrevedere cu premierul kazah Karim Massimov, cooperarea civilo-militară între Paris şi Astana figurând, de asemenea, în programul acestei vizite a cărei durată nu a fost precizată. Discuţii sunt în curs, bilateral şi la nivel NATO, cu ţările limitrofe Afganistanului pentru a permite trecerea convoaielor Forţei multinaţionale (ISAF) care se dezangajează din această ţară. Alianţa Nord-Atlantică a anunţat în 4 iunie semnarea unui acord cu trei ţări din Asia Centrală - Kazahstan, Kârgâzstan şi Uzbekistan - pentru repatrierea echipamentului în cursul operaţiunilor de retragere. Două mii de militari francezi, din totalul celor 3.500 încă prezenţi în Afganistan, urmează să fie retraşi din această ţară până la sfârşitul anului. Alţi 1.000 vor proceda în cursul anului 2013 la dezangajarea echipamentului. Retragerea franceză se face în prezent pe cale mixtă, cu avionul până la Abu Dhabi (Emiratele Arabe Unite), iar apoi cu vaporul până în Franţa. Alte două căi posibile sunt calea terestră prin nord, prin republicile Asiei Centrale, iar apoi Rusia, mai puţin costisitoare, şi calea sudică, prin Pakistan, de asemenea în discuţie.

Expoziţia în domeniul apărării Eurosatory se deschide luni în Franţa, readucând în atenţie consolidarea europeană

Paris, 11 iun /Agerpres/ - Ideea consolidării industriei europene de apărare terestră revine în atenţie cu ocazia deschiderii luni, în apropiere de Paris, a Salonului de apărare şi securitate Euosatory, unul din cele mai mari din lume. Philippe Burtin, preşedintele Consiliului de administraţie al Nexter, fabricantul francez de tancuri şi tunuri, a relansat proiectul la o întâlnire cu presa specializată, înaintea deschiderii expoziţiei, informează AFP. Eurosatory, care are loc o dată la doi ani, va găzdui până vineri peste 1.400 de expozanţi, dintre care 69% internaţionali, la Villepinte, la nord de Paris. Se doreşte a fi cea mai mare expoziţie în domeniul apărării terestre din lume. De la crearea în anul 2000 a gigantului aeronauticii şi apărării EADS, prin fuziunea industriilor franceză, germană şi spaniolă, consolidarea industriei europene a stagnat. Noul preşedinte francez Francois Hollande doreşte să o relanseze. Noi dorim să creăm un actor european în domeniu pentru a face faţă creşterii în putere a unor actori din ţări emergente, precum China, Turcia sau Coreea, a spus Burtin. Noii actori ameninţători despre care vorbeşte Burtin expun practic toţi la salon, unde vor fi reprezentate 53 de ţări. Turcia şi Coreea au pentru prima dată un pavilion naţional, notează AFP. Una din evoluţiile pe care această expoziţie rezervată profesioniştilor vrea să o pună în valoare este orientarea industriilor de apărare, confruntate cu reduceri ale bugetelor militare, spre sectorul mai profitabil al securităţii. 'În securitate, nu este vorba doar de securitatea statului, ci şi de securitatea privată: este vorba de întreprinderile private care îşi securizează platformele petroliere, de lanţurile hoteliere sau cluburile de vacanţă, a explicat Patrick Colas des Francs, comisar general al salonului, într-o conferinţă de presă de prezentare. Colas estimează că această piaţă se va dezvolta într-o manieră considerabilă în viitor. Cifra de afaceri este estimată la 50 de miliarde de euro la nivel mondial şi doar câteva sute de milioane pentru Franţa, ceea ce lasă bune perspective de dezvoltare, a subliniat Bernard Refalo, responsabil al Asociaţiei industriilor de apărare terestră sau de securitate terestră sau aeroterestră (GICAT), organizatorul expoziţiei.

Aproximativ 1.400 de militari francezi vor rămâne în Afganistan şi după 2012

PARIS (MEDIAFAX) - Aproximativ 1.400 de militari francezi vor rămâne în Afganistan şi după sfârşitul lui 2012, pentru a asigura repatrierea echipamentelor şi pentru a continua formarea armatei şi poliţiei afgane, conform anunţului de miercuri al ministrului francez al Apărării, Jean-Yves Le Diran, relatează AFP. "De acum până la sfârşitul lui 2012, forţele angajate în lupte, în special în Kapisa (est) şi Kandahar (sud), vor fi retrase, fiind vorba despre aproximativ 2.000 de persoane", dintre cei 3.500 de militari şi jandarmi aflaţi în Afganistan, a declarat ministrul. Conform lui, "începând cu 1 ianuarie 2013 vor rămâne mijloacele logistice care vor trebui repatriate în cel mai scurt timp, dar va trebui asigurată în această fază de tranziţie şi protecţia persoanelor". Preşedintele francez, François Hollande, a confirmat în timpul summitului NATO de la Chicago (20-21 mai) retragerea anticipată, la sfârşitul lui 2012, a "forţelor combatante" franceze din Afganistan, cu aproximativ 18 luni înainte de data stabilită de calendarul NATO. Le Drian, care l-a însoţit sâmbătă pe şeful statului în Afganistan, a declarat că va trebui să revină în această ţară la începutul lunii iulie. Vor fi purtate discuţii "cu un anumit număr de actori pentru a asigura ieşirea" echipamentelor, în special prin nord, "dar această plecare se va face în cursul primelor luni ale lui 2013", a menţionat Le Drian. "Mai multe dispozitive", respectiv câteva sute de persoane, vor fi menţinute până la sfârşitul misiunii forţei internaţionale, sub comandata NATO (ISAF), până la sfârşitul lui 2014, a adăugat ministrul. Le Drian a amintit "dispozitivele de formare, din cadrul ANA (armata afgană) şi din cadrul poliţiei afgane". "Vom continua să respectăm responsabilitatea faţă de spitalul din Kabul şi vom fi prezenţi de asemenea şi pe aeroportul din Kabul", pentru a asigura administrarea şi funcţionarea". Întrebat despre ritmul acestei retrageri, ministrul a declarat că un calendar de repatriere a trupelor, care nu va fi făcut public, va fi propus "la sfârşitul lui iunie" şefului statului.

Captivitatea jurnalistului francez Romeo Langlois, aproape de final

Bogota, 28 mai /Agerpres/ - Gherila Forţelor Armate Revoluţionare din Columbia (FARC) s-a angajat - într-un mesaj publicat duminică - să-l remită miercuri unei misiuni umanitare pe jurnalistul francez Romeo Langlois, răpit în urmă cu o lună în sudul Columbiei, în timp ce făcea un reportaj despre armată, informează AFP. Corespondent al canalului de televiziune France 24 în Columbia, acest reporter de 35 de ani a fost răpit în 28 aprilie de FARC în cursul atacului împotriva unei brigăzi militare în cadrul căreia el filma o operaţiune antidrog în departamentul Caqueta, fief al FARC situat la liziera pădurii amazoniene. După ce îl declarase iniţial 'prizonier de război', 'Frontul 15' al FARC (unitate regională a rebeliunii marxiste care a revendicat captura) s-a declarat dispus să-l predea unei delegaţii formate de membri ai Comitetului Internaţional al Crucii Roşii (CICR), ai ONG 'Columbieni şi columbience pentru pace', condusă de ex-senatoarea din opoziţie Piedad Cordoba, şi un emisar al Franţei. 'Coordonatele locului unde va fi eliberat dl Langlois vor fi remise în timp oportun misiunii umanitare care integrează CICR, organizaţia Piedad Cordoba şi delegatul francez', precizează mesajul FARC, publicat pe un site apropiat insurgenţilor. Armata s-a angajat, la rândul ei, să-şi suspende marţi seara operaţiunile militare în regiune, a declarat duminică purtătorul de cuvânt al CICR în Columbia, Jordi Raich. Această condiţie este cerută de obicei de rebeli pentru a-şi asigura propria securitate în cursul eliberării ostaticilor.

Nou contingent militar francez, retras din Afganistan "înainte de Crăciun" - ministru

PARIS (MEDIAFAX) - Franţa va retrage din Afganistan un nou grup de militari "înainte de Crăciun", după retragerea a aproximativ 200 de persoane până la sfârşitul lui octombrie, anunţată joi, a declarat ministrul francez al Apărării, Gerard Longuet, într-un interviu ce va apărea miercuri, relatează AFP.
Înainte de sfârşitul lui 2012, 1.000 de militari francezi dintr-un total de 4.000 mobilizaţi în prezent în Afganistan vor părăsi această ţară, potrivit unui purtător de cuvânt al ministerului său.
În interviul ce va apărea în cotidianul La Croix, Longuet anunţă că după "retragerea unei prime unităţi de 200 de militari care va avea loc înainte de sfârşitul lui octombrie, o a doua etapă va avea loc până la Crăciun".
"Ne adaptăm modalităţile de acţiune în permanenţă pentru perfecţionarea armatei afgane, prin urmare trebuie să fim în ritmul ei şi nu să o înlocuim", a explicat ministrul fiind întrebat dacă efectivele franceze "vor adopta o postură mai defensivă". "Obiectivul este să putem transfera responsabilitatea securităţii statului afgan", adaugă Longuet.
Retragerea forţelor franceze se face în coordonare cu cea a altor militari din cadrul forţei internaţionale din Afganistan, care numără peste 130.000 de persoane, dintre care două treimi americani.
De la mobilizarea Forţei Internaţionale a NATO în Afganistan (ISAF), după atentatele din 11 septembrie 2001, operaţiunile militare în această ţară au provocat moartea a 75 de militari francezi.

Rusia si Franta au semnat acordul privind vanzarea a doua nave de razboi Mistral

Acordul prin care Rusia achizitioneaza de la Franta doua nave de razboi Mistral a fost semnat, vineri, in cadrul forumului economic international de la Sankt Petersburg. Valoarea contractului depaseste 1 miliard de euro. Aceasta este prima data cand Rusia cumpara tehnica militara fabricata in strainatate, in cele doua decenii de la caderea Uniunii Sovietice, relateaza Reuters.

Cele doua nave vor fi construite de companiile DCNS si STX, impreuna cu societatea de stat ruseasca United Shipbuilding Corporation, OSK. Proiectul, sustinut de presedintele francez Nicolas Sarkozy, a generat critici din partea Washingtonului, a statelor baltice si a tarilor membre NATO, precum si a Georgiei. Compania de stat din Rusia specializata in exporturi de armament Rosoboronexport si compania franceza DCNS, specializata in constructii de nave, au convenit construirea altor doua nave in Rusia.

Cele doua tari au semnat un acord interguvernamental in ianuarie, in baza caruia urmau sa se construiasca patru transportatoare de elicoptere Mistral - doua la santierul naval STX din Saint-Nazaire, Franta si alte doua in Rusia, sub licenta franceza. Paris a fost de acord sa transfere in Rusia sofisticata tehnologie de comunicare Sinik 9, care se bazeaza pe Sinik 8, sistemul instalat pe Charles de Gaulle - nava amiral a marinei franceze.

Contractul propriu-zis ar fi trebuit sa fie semnat inainte de 30 aprilie, insa negocierile au trenat. Initial, Rusia era dispusa sa plateasca pana la 980 de milioane de euro pentru doua nave, in timp ce Franta spera sa primeasca cel putin 1,15 miliarde de euro. Rusia dorea, de asemenea, ca pretul autorizatiilor de constructie si al documentatiei tehnice sa fie incluse in contract. Franta insista ca acestea ar trebui sa fie vandute separat pentru o suma suplimentara in valoare de 90 de milioane de euro. Acest diferend, real, nu a fost singurul. Rusii au cerut sa beneficieze, de asemenea, de o acoperire mai mare in repartizarea sarcinilor intre cele doua santiere navale.

Oficialii de la Palatul Elysee au declarat initial ca nu doresc sa vanda decat o "cochilie goala". Astazi, Franta este dispusa sa vanda in Rusia aproape toata tehnologia care echipeaza navele Mistral. Mistral dispune de tehnologii "sensibile" asupra carora doar Franta are autoritate. Conform informatiilor obtinute de catre cotidianul Le Figaro, Parisul ar fi acceptat sa vanda sistemele de comunicatii si de comanda, impreuna cu codurile acestora. Ori unul dintre sistemele ultra-sofisticate de comunicatii Mistral Sinik 9 este un derivat direct al Sinik 8, care echipeaza nava Charles de Gaulle - nava amiral a marinei franceze. Insusi directorul santierelor navale din Saint-Nazaire a recunoscut ca exista un risc asociat cu transferul de tehnologie. "Dar daca nu o facem noi, o vor face altii", a spus el in Saint-Nazaire.

Cum s-a ajuns aici? Printr-un soi de manipulare care a permis inlocuirea unui anumit cuvant din Acordul din Saint-Nazaire cu un altul. O schimbare majora care a transformat "contributia" franceza la transferurile de tehnologie fata de Rusia intr-o "garantie". Acest amendament inteligent impus discret in ultimul minut si parafat de catre Ministrul francez al Apararii va crea un precedent si ii va permite Rusiei sa faca si alte revendicari.

Problema transferului de tehnologie nu vine singura. Cazul Mistral face valuri diplomatice. Vanzarea a fost criticata de catre Statele Unite si de catre vecinii Rusiei - in special Georgia si statele baltice, care se tem ca noile tehnologii ar putea fi folosite impotriva lor. Seful Statului Major al armatei ruse, generalul Makarov a declarat ca Moscova ar putea atribui doua dintre cele patru nave Flotei Pacificului, pentru a aborda problemele de securitate din Insulele Kurile, astfel ca vanzarea deranjeaza si Japonia, care revendica mai multe dintre aceste insule, anexate de URSS in anul 1945.

Nava cu lungimea de 199 de metri, latimea de 32 de metri si capacitatea de 21.300 de tone, atinge o viteza maxima de 19 noduri si poate transporta 16 elicoptere, patru nave de debarcare, 70 de vehicule blindate si 450-900 de oameni. De pe puntea navei Mistral, cu suprafata de 5.200 de metri patrati, pot decola simultan sase elicoptere.

Atac asupra Ministerului afgan al Apărării

Doi soldaţi au murit şi alţi şapte au fost răniţi, luni, în atacul produs de un comando al insurgenţilor contra Ministerului afgan al Apărării.

Potrivit agenţiei EFE, un purtător de cuvânt taliban, Zabihullah Mujahid, atacul a fost executat de talibani şi l-a vizat pe ministrul francez al apărării, Gerard Longuet, aflat în vizită la Kabul.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării, Zahir Azimi, a declarat că 3 atentatori sinucigaşi, îmbrăcaţi în uniforma armatei afgane, au ajuns la sediul ministerului. Poliţia i-a ucis pe doi dintre ei, însă al treilea a reuşit să intre în clădire. Cel de-al treilea atacator a început să tragă împotriva mai multor membri ai dispozitivului de securitate, provocând moartea a doi soldaţi şi rănind alţi şapte, înainte de a fi împuşcat de forţele de ordine. El nu a avut timp să detoneze explozibiul pe care-l avea asupra lui.

În cadrul unor declaraţii date agenţiei EFE, un purtător de cuvânt taliban, Zabihullah Mujahid, a revendicat atacul, susţinând că acesta a avut ca scop uciderea ministrului francez al apărării, Gerard Longuet. “În incinta ministerului avea loc o reuniune la care erau prezenţi ministrul francez al apărării, dar şi alţi diplomaţi”, a subliniat Mujahid.

Pe de altă parte, potrivit mai multor ziare franceze, Longuet nu se afla în clădire în momentul producerii atacului, cu toate că pe agenda de lucru figura o întâlnire cu omologul său afgan, generalul Abdul Rahim Wardak. Acesta era însă în biroul lui când a avut loc atacul.

Nicolas Sarkozy se justifică

desen de Joep Bertrams/Het Parool(Amsterdam)/presseurop.eu
Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, a justificat vineri intervenţia militară în Libia subliniind că aceasta a permis "evitarea a mii şi mii de morţi", dând asigurări că aceasta ar putea înceta imediat ce forţele lui Muammar Kadhafi se vor întoarce în cazarmele lor, relatează AFP.
În Libia, acţiunea militară a coaliţiei a "evitat mii şi mii de morţi", a afirmat Sarkozy, în cadrul unei conferinţe de presă în cadrul summitului european de la Bruxelles.
Trebuia să "evităm victimele nebuniei barbare a unui dictator", a insistat el.
În opinia lui, "în cazul în care coaliţia nu ar fi acţionat - era o problemă de ore, de foarte puţine ore -, populaţia din Benghazi (în est, sediul rebelilor) ar fi fost victima unui masacru".
Sarkozy a precizat că a evocat în faţa omologilor săi europeni "ceea ce s-a întâmplat la Srebreniţa" în iulie 1995, a declarat el.
Cel puţin "8.000 de persoane au fost asasinate (...) deoarece comunitatea internaţională nu a luat în perioada respectivă măsuri pentru a împiedica acest masacru" al musulmanilor bosniaci de către sârbi, a adăugat el.
"Atât timp cât populaţia (libiană) va fi sub ameninţarea tancurilor, avioanelor, noi vom fi acolo", a afirmat Sarkozy, refuzând totuşi să ofere o dată la care s-ar putea încheia operaţiunea.
Aceasta nu are ca scop destituirea lui Kadhafi, a declarat el. Operaţiunea se poate încheia "din minutul în care forţele lui Kadhafi se vor întoarce în cazarmele lor (...) ceea ce înseamnă, în opinia mea, mai mult decât un simplu armistiţiu".
"Dacă militarii se întorc în cazarme, încetează asediul asupra acestor oraşe, nu mai ameninţă oamenii, din acel moment va fi o problemă a libienilor între ei".
Este vorba despre a pune în aplicare "rezoluţia, toată rezoluţia, nimic decât rezoluţia" 1.973 a Naţiunilor Unite. "Nu vom merge dincolo de acest mandat", a declarat el, subliniind că nu vor fi "operaţiuni la sol, nici acum, nici mai târziu".
Sarkozy a adăugat că avionul forţelor libiene, distrus la sol joi de un avion de vânătoare francez chiar după aterizarea la baza aeriană Misrata (est) a fost doborât pentru că "se îndrepta pentru a ataca persoane nevinovate".
"Ceea ce se întâmplă în Libia creează o jurisprudenţă şi poate crea încredere" în rândul popoarelor arabe, a declarat el.
Preşedintele francez a declarat, de asemenea, că europenii lansează "un apel" către toţi cei care, în Libia, "vor să îl abandoneze pe Kadhafi în proiectele sale nebune şi ucigaşe", precizând că "pot participa la construirea unei noi Libii democratice".
"Există Consiliul naţional de tranziţie, foarte curajos, căruia îi cerem să se extindă, există şefii de triburi şi apoi personalităţi care au fost asociate regimului Kadhafi şi care sunt lucide şi trebuie să ia în calcul că permanenţa sistemului Kadhafi conduce Libia la un impas", a adăugat el.
Mişcările cu care se confruntă în prezent lumea arabă constituie, în opinia lui, un "moment istoric". "Am vorbit atât de mult de manifestaţiile arabe ca de o ameninţare în trecut, Europa nu poate să nu fie de partea sa", a adăugat el.
În criza libiană, UE a ajuns joi să depăşească diviziunile, a afirmat el. Cu o declaraţie luată în unanimitate, "unitatea Europei iese consolidată şi strategia pe care le-am propus-o prietenilor noştri englezi este de asemenea susţinută", a conchis preşedintele francez.