Obama: Organizaţia cercetaşilor ar trebui să permită accesul homosexualilor şi lesbienelor în rândurile sale

Washington, 4 feb /Agerpres/ - Preşedintele SUA Barack Obama a declarat că Organizaţia cercetaşilor americani (Boy Scouts of America) ar trebui să permită accesul homosexualilor şi lesbienelor în rândurile sale, atunci când boardul executiv naţional va discuta chestiunea în această săptămână, relatează AP.

Într-un interviu pentru CBS înainte de Super Bowl, Obama a salutat organizaţia cercetaşilor, spunând că este 'o mare instituţie' care promovează tinerii, oferindu-le pregătire pentru a putea conduce şi oportunităţi pentru întreaga viaţă. 'Nimeni nu ar trebui exclus de la acest lucru', a spus el.

Organizaţia cercetaşilor americani a anunţat săptămâna trecută că ia în considerare schimbarea unei vechi interdicţii privind homosexualii, printr-o politică ce le-ar permite susţinătorii trupelor de cercetaşi să ia propria decizie în această chestiune.

Casa Albă a precizat vara trecută, în timpul campaniei prezidenţiale, că Obama se opune faptului că politica cercetaşilor îi exclude pe gay.

Activiştii pentru drepturile homosexualilor au salutat anunţul de săptămâna trecută, în timp ce unele grupuri religioase conservatoare au tras semnale de alarmă.

Pe de altă parte, preşedintele Obama a mai spus că nu va avea nicio ezitare în a dispune implicarea femeilor în luptă şi a explicat că, practic, ele servesc deja acest rol.

Întrebat despre eliminarea interdicţiei de către Pentagon privind participarea femeilor în confruntări directe, Obama a spus că femeile soldat sunt deja vulnerabile la atacuri şi că au fost rănite sau ucise în timpul activităţii lor. El a mai precizat că femeile îşi asumă riscuri mari şi că nu ar trebui să fie împiedicate să avanseze în carieră.

Obama îl invită pe Karzai la Washington pentru a discuta despre viitorul Afganistanului

Washington, 14 dec /Agerpres/ - Preşedintele Barack Obama l-a invitat pe şeful statului afgan, Hamid Karzai, să efectueze în ianuarie o vizită la Washington pentru a discuta despre viitorul Afganistanului după retragerea, la sfârşitul lui 2014, a majorităţii militarilor occidentali, informează AFP.

Această invitaţie a fost adusă la cunoştinţa publicului joi seară de către secretarul american al apărării, Leon Panetta, cu prilejul unei conferinţe de presă, organizată în comun cu Hamid Karzai, la Kabul.

Obama i-a propus omologului său afgan să se întâlnească la 7 ianuarie în Statele Unite, 'pentru a discuta despre o viziune comună asupra Afganistanului dincolo de 2014', a menţionat Panetta, după care a precizat că Hamid Karzai a acceptat invitaţia.

Leon Panetta se află în Afganistan în special pentru discuţii cu comandamentul forţelor internaţionale privind numărul soldaţilor americani care vor mai rămâne în această ţară după 2014.

Guvernul american doreşte să păstreze circa 10.000 de soldaţi în Afganistan după această dată, a făcut cunoscut la sfârşitul lunii noiembrie un oficial american, în timp ce comandamentul militar vroia să păstreze până la 15.000 de militari.

Potrivit cotidianului Los Angeles Times, numărul trupelor nu va fi mai mare de 9.000 de oameni, în principal la baza aeriană de la Bagram, la nord-est de Kabul, pe când alte tabere din sud şi est, unde rebeliunea este mult mai activă, vor fi transferate guvernului afgan.

'În momentul de faţă, intenţionăm să ne menţinem o prezenţă durabilă în Afganistan', a declarat Panetta la sosirea în această ţară, adăugând că Washingtonul va stabili amploarea efectivelor sale militare 'în săptămânile ce vor urma'.

Joi, în cea de-a doua zi a vizitei secretarului apărării, un terorist-kamikaze a intrat cu maşina-capcană într-o bază aeriană a NATO din provincia Kandahar, bastion al insurgenţilor în sudul Afganistanului, omorând trei persoane, printre care un soldat american, şi rănind alte 21, au informat surse concordante,.

Talibanii au revendicat atentatul sinucigaş într-un SMS trimis agenţiei France Presse.

Într-un al doilea mesaj, ei au legat atentatul de prezenţa lui Panetta în Afganistan.

Afganistanului "nu-i pasă" de realegerea lui Barack Obama pentru că SUA au "eşuat"

KABUL (MEDIAFAX) - Realegerea preşedintelui american Barack Obama a fost primită cu indiferenţă în Afganistan, unde populaţia se teme că ţara va cădea din nou pradă războiului după retragerea trupelor occidentale prevăzută pentru sfârşitul lui 2014, relatează AFP.
Barack Obama şi rivalul său republican au fost de acord cel puţin asupra unui punct în timpul maratonului electoral: retragerea militarilor americani până la sfârşitul lui 2014, chiar dacă prima putere mondială nu a reuşit să-i învingă pe insurgenţii talibani în Afganistan.
Preşedintele afgan Hamid Karzai a afirmat recent că alegerea lui Romney sau Obama va avea un impact redus pentru ţara sa, considerată de necucerit şi denumită "cimitirul imperiilor", unde Statele Unite, împreună cu aliaţii din NATO, poartă din 2001 cel mai îndelungat război din istoria lor.
Preşedintele afgan Hamid Karzai l-a felicitat miercuri pe Barack Obama pentru realegerea sa şi a dorit consolidarea relaţiilor bilaterale pe baza unor "interese ale celor două ţări", a declarat pentru AFP un purtător de cuvânt.
De-a lungul Afganistanului, populaţia se manifesta mai degrabă indiferentă faţă de această victorie.
"Pentru mine, aceste alegeri contează prea puţin", spune Nasrullah, un vânzător de telefoane mobile în provincia Kandahar (sud), una dintre regiunile cele mai afectate de conflictul în care forţele afgane şi aliaţii lor occidentali luptă împotriva rebelilor talibani.
"Obama sau Romney, a fost acelaşi lucru pentru mine. Nici fostul preşedinte Bush, nici Obama nu au fost în măsură să rezolve problemele Afganistanului", adaugă Nasrullah.
Victoria lui Obama, "cui îi pasă!", dezaprobă Fazil Mohammad, un bărbat în vârstă întâlnit în acelaşi oraş, pentru care "nu contează cine a câştigat" fiindcă "nu este vorba de alegeri afgane".
Acest sentiment de oboseală şi indiferenţă se întâlneşte şi în capitala Kabul, unde numeroase organizaţii internaţionale şi-au stabilit sediul. "Politicile tuturor preşedinţilor americani au eşuat în ţările musulmane fiindcă ei au doar propriile interese", spune indispus Mohammed Sharif Athar, student în drept islamic la Kabul.
"De când Obama este la putere, problemele au crescut în Afganistan, prin urmare, l-aş fi preferat pe Romney deoarece este republican ca Bush. Bush a fost generos, a cheltuit sume colosale în Afganistan", apreciază Mohammad Haroun, unul dintre puţinii studenţi care îşi afişează preferinţa pentru unul dintre candidaţii la alegerile prezidenţiale americane.
În Afganistan, unde o mare parte a populaţiei se teme că sfârşitul misiunii NATO în 2014 va însemna revenirea la putere a talibanilor şi va aduce un nou război civil, alegerile prezidenţiale americane nu au fost urmărite deloc.
Ambasadorul american la Kabul, James Cunningham, a repetat recent pentru jurnalişti că preşedintele Obama va respecta "parteneriatul strategic" cu Afganistanul, care va stabili cadrul relaţiilor dintre cele două ţări după 2014.
Cu toate acestea, textul exclude două subiecte extrem de sensibile: menţinera pe termen lung a unor baze militare americane şi statutul legal al militarilor care vor rămâne pentru a instrui forţele de securitate afgane. Washingtonul încă nu a precizat câţi militari "necombatanţi" vor rămâne în Afganistan după 2014.
În afară de Bagram, Kabul şi Kandahar, Washingtonul mai dispune de baze militare strategice mari în vestul ţării, lângă frontiera iraniană, şi în sud-est, în apropiere de zonele tribale pakistaneze.

Barack Obama a fost reales în prezidenţialele din SUA

Barack Obama a fost reales marţi preşedinte al Statelor Unite pentru un al doilea mandat până în 2016, depăşind pragul de 270 de voturi electorale necesare în faţa rivalului său republican Mitt Romney, au anunţat canalele de televiziune CNN, MSNBC şi CBS. Este a doua oară, după Bill Clinton în anii '90, când un democrat este reales la Casa Albă după cel de-Al Doilea Război Mondial.

Candidatul republican Mitt Romney l-a felicitat telefonic pe preşedintele în exerciţiu Barack Obama pentru victoria în alegerile prezidenţiale din SUA, desfăşurate marţi, informează Associated Press, AFP şi Reuters.

''I-am telefonat preşedintelui Obama pentru a-l felicita pentru victoria sa'', a declarat Romney.

Reales marţi după patru ani de mandat dificil şi o campanie încrâncenată, Barack Obama, al 44-lea preşedinte al Statelor Unite şi primul afroamerican aflat la conducerea primei puteri mondiale, îşi păstrează locul în istorie, relatează AFP.
După 1945, un singur democrat a fost ales de două ori la conducerea Statelor Unite, şi anume Bill Clinton, într-o situaţie economică mult mai bună decât cea actuală, marcată de un nivel al şomajului de 7,9 la sută. Niciun preşedinte american nu a fost ales până în prezent atunci când rata şomajului depăşea 7,2 la sută.
Ales în 2008 pe baza unor sloganuri ca "speranţă" şi "schimbare", Obama, în vârstă de 51 de ani, a reuşit să convingă americanii că poate, mai bine decât adversarul său Mitt Romney, să îi conducă pe calea relansării economice în pofida celor patru ani de criză din care ţara îşi revine cu dificultate.
Interlocutorii săi vorbesc de un preşedinte rezervat, cerebral, dar şi foarte competitiv, căruia nu-i place să piardă nici în politică, nici la baschet.
La Convenţia democrată de la Boston, în 2004, care îl învesteşte pe John Kerry să lupte împotriva lui George W. Bush, îşi face cu adevărat apariţia pe scena naţională americană Barack Hussein Obama, fiul unui kenyan şi al unei americance, apărând o abordare consensuală a politicii, care seduce.
Obama, născut în august 1961 în Hawaii şi care şi-a petrecut o parte din copilărie în Indonezia, reprezintă la această dată, de şapte ani, sudul dezmoştenit de la Chicago în Senatul statului Illinois (nord). La începutul anului 2005, el accede în Senatul de la Washington, iar graţie charismei şi elocvenţei de care dă dovadă devine favoritul mass-media.
Patru ani mai târziu, după o ascensiune meteorică în cursul căreia o înfrânge pe Hillary Clinton în alegerile primare democrate pentru ca apoi să triumfe în faţa veteranului republican John McCain în alegerile prezidenţiale, el devine succesorul lui Bush şi se instalează, la vârsta de 47 de ani, la Casa Albă.
Statele Unite au ales "speranţa în locul fricii", a afirmat Obama după ce a depus jurământul la 20 ianuarie 2009.
Dar exerciţiul puterii este adesea frustrant pentru acest avocat şi profesor de drept constituţional care a studiat la Harvard, mai ales după ce republicanii au obţinut majoritatea în Camera Reprezentanţilor, la sfârşitul lui 2010, şi încearcă să pună în aplicare promisiunile de reducere a cheltuielilor fără să crească impozitele.
Obama poate, totuşi, să se prevaleze de un bilanţ respectabil, incluzând o reformă ambiţioasă a asigurărilor de sănătate. Dar şomajul rămâne cu 2,8 puncte mai ridicat decât înainte de criză, în timp ce datoria statului federal a crescut cu mai mult de jumătate începând din 2009.
Deşi devine primul preşedinte american care susţine căsătoria între persoane de acelaşi sex, nu reuşeşte să impună nici adoptarea unei reforme a imigraţiei şi nici un plan de tranziţie către energia "verde".
În afara graniţelor, cel care făcea să se vorbească pentru prima dată despre el în 2002, printr-un discurs împotriva războiului din Irak, îşi îndeplineşte promisiunea la sfârşitul anului 2011 de a retrage militarii americani din această ţară.
În schimb, în Afganistan triplează contingentul în mai puţin de un an, cu misiunea de a relansa lupta împotriva Al-Qaida, un obiectiv urmărit, de asemenea, în Pakistanul vecin prin intermediul unui "război secret" al avioanelor fără pilot. În mai 2011, a triumfat prin eliminarea lui Osama ben Laden.
Dacă accederea unei persoane de culoare la cea mai importantă funcţie a primei puteri mondiale, după 150 de ani de la abolirea sclaviei şi o jumătate de secol de la adoptarea legislaţiei privind drepturile civice, a fost salutată ca un eveniment istoric, Obama, care a albit mult de la preluarea funcţiei, pare să se afle într-o căutare permanentă a normalităţii.
Apare jucând golf, bea bere şi îşi plimbă câinele, făcând o datorie de onoare, după cum spune el, din a-şi întrerupe ziua de lucru pentru a merge să ia masa cu familia. Michelle Obama, o strălucită avocată cu care s-a căsătorit în urmă cu 20 de ani, i-a dăruit două fiice: Malia, 14 ani, şi Sasha, 11 ani.