TÂRGU MUREŞ (MEDIAFAX) - Preşedintele PPMT, Toro T. Tibor, afirmă că în România nu va exista pace interetnică până când nu se vor rezolva "scopurile majore" ale comunităţii maghiare, legate de "construcţia autonomiei comunitare", apreciind că mişcările pe subiectul autonomiei se vor amplifica.
Preşedintele Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), Toro T. Tibor, a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă, că România "poate să intre în circuitul european, al civilizaţiei europene" doar dacă se reorganizează, iar PPMT propune federalizarea ţării şi autonomia Ţinutului Secuiesc, care să rămână în continuare parte integrantă a statului român, transmite corespondentul MEDIAFAX.
În acest context, Toro a apreciat că în România nu va exista pace interetnică până când nu se vor rezolva "scopurile majore" ale comunităţii maghiare.
"Actualmente România este ţara cea mai coruptă din UE, este incapabilă să-şi rezolve problemele, nici nu este acceptată în Spaţiul Schengen din acest motiv. Nu există pace interetnică şi nu va exista pace interetnică - poate o stabilitate falsă va exista, dar nicicum o pace interetnică - până nu se soluţionează aceste scopuri majore ale comunităţii maghiare, care se conturează în construcţia autonomiei comunitare. Deci noi credem că nu va putea România să îşi ia locul, cu toate că este membru al UE, dar nu va putea să fie ?de facto? integrată în civilizaţia europeană până nu-şi rezolvă aceste probleme. Şi noi credem că soluţia este reorganizarea pe baza principiilor federalismului", a spus Toro.
Preşedintele PPMT a susţinut că ar trebui să înceapă o "dezbatere profundă" pe acest subiect în societatea românească, întrucât este clar că nu maghiarii, care reprezintă doar câteva procente din populaţia României, sau PPMT, care este "deocamdată, o mică rotiţă în întreaga maşinărie politică a României", vor putea face singuri federalizarea României.
El a apreciat că se pot atinge aceste deziderate doar "pe această cale, a reconcilierii şi a modernizării României" şi doar dacă se implică majoritatea românilor, a societăţii civile şi a sferei politicului.
Toro a arătat că a participat în această campanie la zeci de întâlniri electorale şi a "simţit pulsul Ţinutului Secuiesc" şi că populaţia doreşte un statut special de autonomie.
El a adăugat că a simţit chiar "o mică radicalizare", la mitingul pentru autonomie de la Sfântu Gheorghe, în sensul că au participat, potrivit afirmaţiilor sale, 4.000 de persoane.
"Vă asigur că această mişcare, care a primit un nou avânt în această campanie, va continua, pentru autonomia Ţinutului Secuiesc sau pentru diferite forme de autonomie din Transilvania. Şi cu aceste refuzuri categorice din partea politicii majoritare, probabil această mişcare se va amplifica. Modelul este mişcarea civică a catalanilor", a spus Toro, potrivit căruia, în fiecare an, de 11 septembrie, peste un milion de oameni ies în stradă în Catalonia.
El a dat asigurări că vor mai exista mitinguri pentru autonomie şi în afara campaniei, organizate nu numai de PPMT, ci şi de Consiliul Naţional Secuiesc, de Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania, de societatea civilă, de bisericile tradiţionale maghiare.
"Probabil şi UDMR se va alătura până la urmă. (...) Toate instituţiile noastre sunt pentru autonomie, se vor înmulţi aceste acţiuni şi până la urmă vocea noastră va fi auzită la Bruxelles, va fi auzită în Ambasada SUA, va fi auzită la toate cancelariile europene şi până la urmă vom sensibiliza şi majoritatea", a spus Toro.
El a arătat, în acest context, că "România are tradiţii federaliste" şi a prezentat un "apel" al PPMT, "formulat în ajunul sărbătorii naţionale a românilor", către elita politică şi intelectuală a ţării, în care se afirmă: "crearea României moderne a urmat o cale greşită din cauza respingerii principiilor federaliste din Rezoluţia de la Alba Iulia, adoptată de reprezentanţii românilor din Transilvania la data de 1 decembrie 1918".
"La 1 decembrie (1918) a luat naştere o nouă ţară, care s-a dorit a fi o ţară federală. (?) Şi peste 5 ani, în 1923, au elaborat o Constituţie care este foarte diferită de principiile fixate în declaraţia de la Alba Iulia, pentru că au codificat un stat naţional, unitar, hipercentralizat şi cu tendinţe puternice de omogenizare. Şi eu cred - personal, ca preşedinte al PPMT, dar şi partidul nostru crede acest lucru - şi am convingerea că avem aici acceptul şi asentimentul întregii comunităţi maghiare din România, din Transilvania, că există o şansă de a repara această greşeală istorică, prin a începe o dezbatere profundă pentru reorganizarea României pe baza federalismului european", a arătat Toro.
Totodată, el a precizat că sintagma "Ardealul independent" nu se regăseşte în pliantele PPMT, cum a afirmat senatorul UDMR Frunda Gyorgy, ci se face referire la un "Ardeal de sine stătător", ca land în cadrul României.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu