Afganii au plătit mită în valoare de 3,9 milioane de dolari anul trecut - raport

KABUL (MEDIAFAX) - Unul din doi afgani a mituit un funcţionar anul trecut, suma totală fiind de aproximativ 3,9 miliarde de dolari, anunţă un raport al ONU publicat joi, relatează AFP.
"Mita dată de către cetăţenii afgani echivalează cu dublul venitului intern din Afganistan", a denunţat Jean-Luc Lemahieu, reprezentantul regional al UNODC, Biroul ONU pentru lupta împotriva drogurilor şi crimei organizate.
Corupţia are dimensiune socială în Afganistan, unde 68% din 6.700 de persoane intervievate au apreciat drept firesc faptul ca un funcţionar să accepte anumite sume cu scopul de a-şi completa un salariu prea mic, potrivit UNODC.
Aproximativ 67% din persoanele intervievate au considerat acceptabil ca angajările în administraţia publică să se facă în baza unor legături familiale sau de prietenie.
"Afganii ştiu că structura lor socială se erodează din cauza corupţiei. Soluţia nu se găseşte numai în cadrul Guvernului, ci şi în interiorul societăţii", a continuat Lemahieu.
În iulie, conferinţa donatorilor de la Tokyo privind ajutorul civil şi dezvoltarea Afganistanului a decis să acorde 16 miliarde de dolari în patru ani cu condiţia să progreseze în materie de transparenţă şi în problema drepturilor omului.
Peste 40 de miliarde de dolari, acordaţi ca ajutor civil, au fost plătiţi Afganistanului începând de la sosirea coaliţiei NATO, la sfârşitul anului 2001, potrivit Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).
La sfârşitul anului 2012, ONG-ul Transparency International a plasat Afganistanul pe locul 174, ultimul la nivel mondial, în clasamentul privind percepţia corupţiei de către cetăţeni.
Potrivit raportului, procentajul afganilor care au dat mită a scăzut, începând din 2009, de la 58% la 50% în ultimul an, dar sumele plătite au crescut cu 40% în cursul acestei perioade.

Raport despre utilizarea armelor chimice în Siria, minimalizat în SUA

Washington, 16 ian /Agerpres/ - Guvernul american a minimalizat marţi conţinutul unui raport recent al Departamentului de Stat emanând dintr-o scurgere de informaţii, care afirma că armata siriană a utilizat arme chimice în reprimarea brutală a rebeliunii declanşate în urmă cu aproape doi ani, informează AFP.

Revista online Foreign Policy a afirmat că a luat cunoştinţă despre conţinutul unei cablograme a Departamentului de Stat, redactată de diplomaţi americani aflaţi la post în Turcia, care considera foarte convingătoare teza potrivit căreia forţele preşedintelui Bashar al-Assad au utilizat gaze toxice.

Autorii raportului s-ar fi bazat pe interviuri cu activişti, medici şi persoane care fugiseră din Siria, acesta reprezentând unul dintre eforturile cele mai importante ale americanilor de a înţelege plângerile opoziţiei siriene în domeniu.

Purtătorul de cuvânt al Consiliului Naţional al Securităţii, Tommy Vietor, a minimalizat totuşi marţi conţinutul raportului, afirmând că nu există nicio probă că Siria ar fi efectuat noi paşi pe calea utilizării armelor chimice.

'Reportajele de care am luat cunoştinţă prin intermediul presei despre aşa-zise incidente cu arme chimice în Siria nu erau consistente în raport cu ceea ce credem că ar fi adevărul despre programul acestei ţări în domeniu', a declarat el.

'Preşedintele Barack Obama a fost foarte clar când a spus că dacă regimul preşedintelui al-Assad comite grava eroare de a utiliza arme chimice sau nu îşi îndeplineşte obligaţiile de a le securiza va trebui să-şi asume responsabilitatea pentru aceasta', a adăugat purtătorul de cuvânt.

Barack Obama a afirmat că utilizarea armelor chimice sau absenţa controlului asupra arsenalelor cu arme chimice constituie 'o linie roşie' la depăşirea căreia americanii ar putea interveni într-o manieră mai energică în conflict.

Responsabili americani au afirmat luna trecută că Siria s-ar pregăti aparent să desfăşoare arme chimice, dar după o avalanşă de articole cu acest subiect, urmate de serioase avertismente din partea Washingtonului, regimul sirian a dat înapoi în final.

Potrivit cifrelor ONU, peste 60.000 de persoane şi-au pierdut viaţa în violenţele din Siria de la declanşarea rebeliunii împotriva autorităţilor de la Damasc, în martie 2011.

Iranul va putea produce cel puţin o bombă atomică până la jumătatea lui 2014 - raport

WASHINGTON (MEDIAFAX) - Iranul este pe cale de a obţine cel puţin o bombă atomică până la jumătatea lui 2014, sancţiunile care îi sunt aplicate slăbindu-i economia dar nu reuşesc să oprească programul său nuclear controversat, a prevenit luni un think-tank american, citat de AFP.
Institutul pentru ştiinţa şi securitatea internaţională, organism privat care se opune proliferării nucleare, solicită într-un raport sancţiuni economice americane mai severe, punând în acelaşi timp presiune asupra partenerilor comerciali ai Statelor Unite pentru a izola Republica islamică.
Centrul de analiză s-a axat pe "capacitatea critică" a Iranului, mai exact punctul din care regimul va fi în măsură să producă suficient uraniu puternic îmbogăţit sau plutoniu separat pentru a construi una sau mai multe bombe nucleare înainte de orice detecţie străină.
"Bazându-ne pe traiectoria actuală a programului nuclear iranian, apreciem că Iranul va putea atinge această capacitate critică la jumătatea lui 2014", subliniază raportul.
Institutul se declară printre altele "extrem de sceptic" în legătură cu reuşita comunităţii internaţionale de a împiedica Iranul să obţină arme nucleare şi conturează o imagine foarte pesimistă a consecinţelor aduse de obţinerea de către Teheran a bombei nucleare.
Conform centrului, aceasta "nu ar face decât să sporească subversiunea Iranului" cu "mesianismul său apocaliptic şi exaltarea martiriului".
Raportul notează la final că un arsenal nuclear iranian ar putea provoca Arabia Saudită să îşi dezvolte propriul său program, pornind proliferarea într-o regiune unde Israelul este în prezent singurul stat, deşi nedeclarat, cae deţine arme nucleare.
În timp ce Israelul ameninţă cu un posibil atac militar împotriva Iranului, Statele Unite au adoptat numeroase sancţiuni economice împotriva Teheranului pentru a protesta faţă de programul său nuclear controversat. Însă voci critice declară că aceste sancţiuni fac mai mult rău poporului iranian decât regimului în sine, care continuă să afirme că programul său are scopuri civile.

Iranul ar putea să producă bomba nucleară în 10-14 luni, avertizează un raport american

Washington, 9 oct /Agerpres/- Iranul ar putea să realizeze o bombă nucleară într-un interval cuprins între 10 şi 14 luni, din acest timp având nevoie de 2 până la 4 luni pentru a îmbogăţi o cantitate suficientă de uraniu şi de încă 10 luni pentru a produce efectiv bomba, se menţionează într-un raport publicat marţi de Institutul american pentru ştiinţă şi securitate naţională, citat de AFP.

Acest document confirmă avertismentul lansat luna trecută de secretarul american de Stat al Apărării, Leon Panetta, care a declarat că Iranul ar avea nevoie 'de circa un an' pentru a produce o bombă nucleară, dacă Teheranul va lua această decizie.

Pe baza datelor colectate de Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA), raportul precizează că în cele 2-4 luni din prima etapă ar urma să se producă 25 de kg de uraniu înalt îmbogăţit necesar fabricării unei arme atomice. 'Iranul poate să producă suficient uraniu mai repede decât ar putea să observe inspectorii AIEA', iar dacă Teheranul 'va reuşi să producă suficient uraniu pentru o armă nucleară, procesul care va urma până la realizarea acestei arme ar putea să nu fie detectat înainte ca Iranul să o testeze sau să dezvăluie obţinerea ei', avertizează raportul.

Autorii raportului concluzionează că cea mai bună modalitate de a împiedica Teheranul să producă o bombă nucleară este 'de a-l împiedica să obţină suficient material nuclear'.