Îngrijorarea majoră este ca în Siria să nu ajungă la putere forţe ultraradicale /ambasador rus/

Madrid, 31 ian - Corespondentul Agerpres, Ruxandra Constantinescu, transmite: Autorităţile ruse sunt extrem de îngrijorate de situaţia din Orientul Mijlociu, Sahel şi nordul Africii, iar poziţia Federaţiei Ruse nu s-a schimbat faţă de situaţia din Siria: a rămas reacţia de indignare faţă de violenţe, precum şi apelul lansat pentru încetarea acestora, din partea ambelor părţi. Ambasadorul rus la Madrid, Yuri P. Korchagin, a explicat joi, în cadrul unei discuţii cu corespondenţii străini, că lucrul cel mai îngrijorător este ca în cele din urmă să ajungă la putere alte forţe decât cele care au fost sprijinite de comunitatea internaţională.

'Ceea ce trebuie luat în considerare este să nu se ajungă, în acest val al primăverii arabe, ca la putere să vină forţe care nu sunt cele pe care unii au crezut că le promovează. Dacă ultraradicalii ajung la putere în unele din aceste state, se vor transforma într-un câmp minat vreme de mulţi ani, care va afecta fără îndoială nu numai această regiune, ci şi cele care îi sunt apropiate. Lecţia pe care nu am învăţat-o încă pe deplin este Libia. Federaţia Rusă susţinea la acel moment că este necesar ca ţara să poată fi ulterior guvernată; armele din Libia au ajuns în toată regiunea, şi iată ce vedem acum în Mali, de exemplu. De asta trebuie atâta precauţie şi în alte ţări, când apar astfel de crize', a declarat diplomatul rus.

Korchagin susţine că politica externă rusă nu s-a schimbat, faţă de situaţia din Siria. 'Reacţia este de indignare. De la bun început, am făcut apel la încetarea violenţelor şi le cerem ambelor părţi acest lucru, pentru că nu putem să sprijinim doar una dintre părţi, să lupte fără angajamente', a mai spus el, menţionând faptul că Federaţia Rusă ia în consideraţie cele mai recente evenimente şi zecile de morţi descoperiţi recent la Alep.

Explicaţiile diplomatului rus de la Madrid constituie, potrivit propriilor spuse, un rezumat al poziţiei pe care Federaţia Rusă a adoptat-o de la bun început faţă de conflictul din Siria. Cu câteva zile în urmă, premierul rus, Dmitri Medvedev, a declarat pentru CNN, în cel mai tranşant mesaj de până acum, că şansele preşedintelui sirian, Bashar Al-Assad, de a rămâne la putere devin, pe zi ce trece, din ce în ce mai mici. Premierul rus a subliniat de asemenea necesitatea ca guvernul sirian şi opozanţii regimului să se aşeze la masa tratativelor, repetând şi că Assad nu trebuie răsturnat de la putere prin intervenţia unor forţe externe. Rusia a fost cel mai important susţinător al regimului Assad de-a lungul celor 22 de luni de război civil din Siria, soldat cu peste 60.000 de morţi.

Rasmussen, îngrijorat de reducerea bugetelor destinate apărării în Europa

Bruxelles, 31 ian /Agerpres/ - Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a avertizat joi ţările europene împotriva discrepanţei care se profilează între aliaţii care continuă să investească în mijloacele lor militare şi cei care le sacrifică pe fondul crizei economice, transmite AFP.

'Costurile militare sunt din ce în ce mai dezechilibrate între aliaţi, nu numai între Statele Unite ale Americii şi ţările europene, dar chiar şi în interiorul continentului european', a declarat Rasmussen, cu ocazia prezentării raportului anual al Alianţei Nord-Atlantice la Bruxelles.

'În timp ce anumiţi aliaţi europeni vor continua să achiziţioneze mijloace militare moderne şi adaptate, alţii ar urma să întâmpine dificultăţi crescânde în acest sens. Această situaţie ar putea afecta capacitatea aliaţilor de a colabora în mod eficient în gestionarea crizelor internaţionale', a adăugat el.

Acest avertisment, notează AFP, vine în completarea celor lansate anterior de oficiali americani, care le cer de mai mulţi ani europenilor să nu lase garda jos.

Doar trei ţări membre NATO - SUA, Marea Britanie şi Grecia - îşi consacră peste 2% din PIB apărării, conform raportului anual al NATO prezentat de Rasmussen. Aceasta în condiţiile în care cei 28 de aliaţi s-au angajat în 2006 să nu îşi reducă sub pragul de 2% bugetul militar, mai notează AFP.