Bruxelles, 1 oct /Agerpres/ - Secretarul
general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, şi-a anunţat luni intenţia de a
finaliza până la sfârşitul anului 2013 stabilirea liniilor generale ale viitoarei
misiuni ale Alianţei în Afganistan, după plecarea forţelor combatante din
această ţară, prevăzută la sfârşitul anului 2014, informează AFP.
Dosarul complex al viitoarei misiuni a NATO va fi discutat de miniştrii apărării din 28 de ţări membre şi 22 de ţări partenere în cursul unei reuniuni la sediul Alianţei din Bruxelles, pe 9 şi 10 octombrie.
Ei ar trebui cu această ocazie să elaboreze 'cadrul general' al acestei misiuni destinate 'să antreneze, să consilieze şi să asiste' forţele de securitate naţionale afgane (armata şi poliţia), care vor avea responsabilitatea întregii ţării până la sfârşitul anului 2014.
'Obiectivul meu este de a conveni asupra liniilor generale la începutul anului viitor şi de a finaliza planul până la sfârşitul anului 2013', a precizat Rasmussen, în cursul unei conferinţe de presă, la Bruxelles. 'Aceasta ne va da timpul de care avem nevoie pentru a asigura o tranziţie fără obstacole spre noua misiune', a adăugat el.
Şefii de stat şi de guvern din ţările NATO şi-au dat acordul la summitul de la Chicago, în mai, pentru lansarea acestei misiuni de asistenţă, care ar urma să includă o forţă internaţională de peste 10.000 de persoane, potrivit estimărilor.
Dosarul complex al viitoarei misiuni a NATO va fi discutat de miniştrii apărării din 28 de ţări membre şi 22 de ţări partenere în cursul unei reuniuni la sediul Alianţei din Bruxelles, pe 9 şi 10 octombrie.
Ei ar trebui cu această ocazie să elaboreze 'cadrul general' al acestei misiuni destinate 'să antreneze, să consilieze şi să asiste' forţele de securitate naţionale afgane (armata şi poliţia), care vor avea responsabilitatea întregii ţării până la sfârşitul anului 2014.
'Obiectivul meu este de a conveni asupra liniilor generale la începutul anului viitor şi de a finaliza planul până la sfârşitul anului 2013', a precizat Rasmussen, în cursul unei conferinţe de presă, la Bruxelles. 'Aceasta ne va da timpul de care avem nevoie pentru a asigura o tranziţie fără obstacole spre noua misiune', a adăugat el.
Şefii de stat şi de guvern din ţările NATO şi-au dat acordul la summitul de la Chicago, în mai, pentru lansarea acestei misiuni de asistenţă, care ar urma să includă o forţă internaţională de peste 10.000 de persoane, potrivit estimărilor.
Secretarul general al NATO, Anders Fogh
Rasmussen, a recunoscut luni că numeroasele atacuri comise de soldaţi şi
poliţişti afgani împotriva trupelor aliate 'au subminat încrederea' între
forţele internaţionale şi partenerii afgani, transmite EFE.
'Fără îndoială, atacurile interne au subminat încrederea' între cele două părţi, a admis Anders Fogh Rasmussen, într-o conferinţă de presă, la Bruxelles.
Potrivit acestuia, pierderea încrederii este ceea ce vizează insurgenţii prin această strategie şi, 'până la un anumit punct, au avut succes'.
De aceea, NATO şi-a întărit măsurile de securitate şi a ajuns să suspende, temporar, în ultimele săptămâni unele activităţi comune ale forţelor sale cu soldaţi afgani.
Rasmussen a subliniat că NATO vede cu 'maximă preocupare' atacurile comise de persoane purtând uniforma afgană şi este 'hotărâtă' să le facă faţă.
'Insurgenţii încearcă să ne distrugă cooperarea (cu autorităţile afgane). Nu-i vom lăsa să triumfe', a adăugat secretarul general al NATO.
De la începutul acestui an, peste 50 de soldaţi ai misiunii NATO au fost ucişi de persoane ce purtau uniforme afgane, unele atacuri fiind atribuite infiltrării unor insurgenţi talibani, iar altele, unor diferenţe culturale sau personale.
Pentru a lupta împotriva atacurilor, NATO şi-a înăsprit procesele de selecţie şi a instituit un antrenament 'cultural' pentru trupe. Potrivit lui Rasmussen, Alianţa este pregătită să ia noi măsuri, dacă va fi necesar.
'Fără îndoială, atacurile interne au subminat încrederea' între cele două părţi, a admis Anders Fogh Rasmussen, într-o conferinţă de presă, la Bruxelles.
Potrivit acestuia, pierderea încrederii este ceea ce vizează insurgenţii prin această strategie şi, 'până la un anumit punct, au avut succes'.
De aceea, NATO şi-a întărit măsurile de securitate şi a ajuns să suspende, temporar, în ultimele săptămâni unele activităţi comune ale forţelor sale cu soldaţi afgani.
Rasmussen a subliniat că NATO vede cu 'maximă preocupare' atacurile comise de persoane purtând uniforma afgană şi este 'hotărâtă' să le facă faţă.
'Insurgenţii încearcă să ne distrugă cooperarea (cu autorităţile afgane). Nu-i vom lăsa să triumfe', a adăugat secretarul general al NATO.
De la începutul acestui an, peste 50 de soldaţi ai misiunii NATO au fost ucişi de persoane ce purtau uniforme afgane, unele atacuri fiind atribuite infiltrării unor insurgenţi talibani, iar altele, unor diferenţe culturale sau personale.
Pentru a lupta împotriva atacurilor, NATO şi-a înăsprit procesele de selecţie şi a instituit un antrenament 'cultural' pentru trupe. Potrivit lui Rasmussen, Alianţa este pregătită să ia noi măsuri, dacă va fi necesar.
NATO nu intenţionează să intervină în Mali,
unde nordul ţării este ocupat de islamişti înarmaţi, sau în Siria, a declarat
luni secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Anders Fogh Rasmussen,
citat de France Presse.
'NATO nu intenţionează să intervină în Mali', a precizat Rasmussen cu ocazia unei conferinţe de presă la Bruxelles. 'Urmărim situaţia cu atenţie', a adăugat el.
Premierul malian Cheikh Modibo Diarra a făcut apel sâmbătă la occidentali să intervină militar în nordul ţării africane, trimiţând avioane de luptă şi forţe speciale care să sprijine trupele vest-africane ale Comunităţii Statelor din Africa de Vest /CEDEAO/ ce ar fi desfăşurate sub egida ONU.
În ceea ce priveşte Siria, Rasmussen a reiterat poziţia adoptată de NATO încă de la începutul conflictului. 'Suntem foarte îngrijoraţi de situaţia' din Siria, 'dar nu vedem o soluţionare militară' pentru conflictul dintre regimul Bashar al-Assad şi rebeli, a explicat el.
'Nu purtăm nicio discuţie legată de o opţiune militară', a subliniat şeful Alianţei, făcând din nou apel la actorii implicaţi să 'găsească o soluţie politică'. Pe de altă parte, el a repetat că NATO rămâne 'foarte îngrijorată' de problema armelor chimice aflate în posesia regimului. Ministrul american al apărării Leon Panetta a anunţat vineri că guvernul sirian a mutat arme chimice pentru a le securiza.
Potrivit AFP, oficiali NATO au explicat, în mai multe rânduri, că situaţia din Siria nu poate fi comparată cu cea din Libia, unde NATO a intervenit în 2011. 'Opiniile militarilor spun că nu există, la ora actuală, suficiente elemente care să demonstreze că o intervenţie militară ar fi în măsură să îmbunătăţească starea de securitate' din Siria, a explicat recent generalul german Manfred Lange, şeful Statului Major în cadrul Centrului de Comandament Militar al forţelor NATO din Europa /SHAPE/.
'NATO nu intenţionează să intervină în Mali', a precizat Rasmussen cu ocazia unei conferinţe de presă la Bruxelles. 'Urmărim situaţia cu atenţie', a adăugat el.
Premierul malian Cheikh Modibo Diarra a făcut apel sâmbătă la occidentali să intervină militar în nordul ţării africane, trimiţând avioane de luptă şi forţe speciale care să sprijine trupele vest-africane ale Comunităţii Statelor din Africa de Vest /CEDEAO/ ce ar fi desfăşurate sub egida ONU.
În ceea ce priveşte Siria, Rasmussen a reiterat poziţia adoptată de NATO încă de la începutul conflictului. 'Suntem foarte îngrijoraţi de situaţia' din Siria, 'dar nu vedem o soluţionare militară' pentru conflictul dintre regimul Bashar al-Assad şi rebeli, a explicat el.
'Nu purtăm nicio discuţie legată de o opţiune militară', a subliniat şeful Alianţei, făcând din nou apel la actorii implicaţi să 'găsească o soluţie politică'. Pe de altă parte, el a repetat că NATO rămâne 'foarte îngrijorată' de problema armelor chimice aflate în posesia regimului. Ministrul american al apărării Leon Panetta a anunţat vineri că guvernul sirian a mutat arme chimice pentru a le securiza.
Potrivit AFP, oficiali NATO au explicat, în mai multe rânduri, că situaţia din Siria nu poate fi comparată cu cea din Libia, unde NATO a intervenit în 2011. 'Opiniile militarilor spun că nu există, la ora actuală, suficiente elemente care să demonstreze că o intervenţie militară ar fi în măsură să îmbunătăţească starea de securitate' din Siria, a explicat recent generalul german Manfred Lange, şeful Statului Major în cadrul Centrului de Comandament Militar al forţelor NATO din Europa /SHAPE/.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu