Washington, 8 feb /Agerpres/ - Uniunea Europeană ar putea repeta soarta Uniunii Sovietice, când politici economice eronate au condus la prăbuşirea statului, în ciuda faptului că timp de 70 de ani au susţinut existenţa superputerii sovietice, a avertizat joi cunoscutul miliardar american George Soros, chiar în ziua în care, la Bruxelles, liderii europeni se confruntau cu mari divergenţe în privinţa viitorului buget al UE pe următorii şapte ani.
'Sunt extrem de îngrijorat că euro este în măsură să distrugă Uniunea Europeană. Există o ameninţare reală, care constă în faptul că decizia propusă pentru rezolvarea dificultăţilor financiare din zona euro creează o problemă politică profundă', a declarat el, într-un interviu acordat televiziunii olandeze, preluat de publicaţia Vzgliad.
Actualele eforturi ale liderilor europeni de a menţine moneda unică duce la amplificarea problemelor economice şi politice din Uniunea Europeană, care în cele din urma ameninţă să o distrugă, a avertizat omul de afaceri originar din Ungaria.
Întrebat ce ar trebui de făcut pentru a preveni prăbuşirea zonei euro, Soros a declarat:'Germania ar trebui să înţeleagă că politica pe care o promovează în zona euro/politica de austeritate/ este contraproductivă'. 'Aceasta politică nu se va încununa cu succes', a spus el.
În luna ianuarie, premierul britanic David Cameron a calificat unificarea politică a UE drept o idee rea şi a avertizat liderii europeni împotriva tentativelor de consolidare a legăturilor în comunitatea valutară, declarând că Londra nu va participa la un astfel de proiect. Recent, Cameron a promis concetăţenilor săi să organizeze un referendum privind prezenţa în continuare a Regatului Unit în UE, care, în opinia sa, s-ar putea prăbuşi în curând.
Se afișează postările cu eticheta UE. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta UE. Afișați toate postările
vineri, 8 februarie 2013
vineri, 25 ianuarie 2013
În Sahel, războiul împotriva terorismului poate fi de 'lungă durată' (AFP)
Bruxelles, 25 ian /Agerpres/ - Pentru eradicarea ameninţării teroriste în Sahel, europenii trebuie să se înarmeze cu răbdare şi să pună la punct o 'strategie globală' implicând acţiunea militară, reclădirea statului de drept, dezvoltarea politică şi socială a populaţiilor, estimează Gilles de Kerchove, coordonator european privind lupta împotriva terorismului, citat vineri AFP.
'Sfârşitul operaţiunilor militare nu va însemna rezolvarea problemei' fiind vorba de o situaţie extrem de complexă. 'Este un tip de provocare ce poate depinde de Uniunea Europeană, care are capacitatea de a mobiliza concomitent importante resurse în domeniul securităţi şi privind dezvoltarea', a declarat dl de Kerchove pentru AFP.
Cele 27 de state membre 'au sesizat deja importanţa' acestui dosar. 'În urmă cu trei-patru ani, Mali preocupa doar Franţa şi Spania din raţiuni istorice şi geografice. De Pakistan, erau interesate Marea Britanie, fostă putere colonială, şi alte ţări europene. A fost nevoie de mult timp pentru ca toate cele 27 de state membre să admită că situaţia în Sahel este importantă pentru securitatea întregului continent', a continuat coordonatorul european privind lupta împotriva terorismului.
Gilles de Kerchove, un profesor universitar belgian, s-a declarat 'extrem de surprins' de opinia 'unora, conform căreia Europa nu are ce face în acest dosar'. 'În plan umanitar, al dezvoltării, al prevenirii terorismului, aparatul de la Bruxelles se prezintă foarte bine', a apreciat acelaşi coordonator european.
'UE creează cadrul, mobilizează fonduri, însă depinde de resursele puse la dispoziţia sa de statele membre', în contextul 'măsurilor de austeritate bugetară' în regiune, a insistat sursa citată.
Dl de Kerchove a estimat că accelerarea crizei în Mali, provocată de recenta intervenţie a armatei franceze, obligă UE să-şi 'amplifice' programele în curs de desfăşurare, în special pe cele vizând 'consolidarea dimensiunii securităţii civile'. Este nevoie ca 'poliţia, jandarmeria şi justiţia să fie mai bine utilate pentru a putea lupta împotriva terorismului'.
În contextul 'internaţionalizării' organizaţiei Al-Qaida în Maghrebul islamic /AQMI/, 'un lucru esenţial este favorizarea cooperării la nivel regional' între ţările Sahel /Senegal, Mauritania, Mali, Burkina Faso, Niger, Nigeria, Ciad, Sudan, Somalia, Etiopia şi Eritreea.
Potrivit oficialităţii europene, serviciile de informaţii estimează la 500-1.000 numărul combatanţilor islamişti prezenţi în Sahel. 'O treime din aceştia au motivaţii ideologice şi sunt pregătiţi să moară', iar restul se compune din persoane care au aderat la grupări fundamentaliste 'din alte cauze, financiare sau locale'. Operaţiunile militare în curs de desfăşurare urmăresc să determine restul de două treimi să revină la activităţile anterioare şi izolarea 'nucleului' jihadist radical.
În concluzie, pentru coordonarea luptei împotriva terorismului, este necesar ca 'acţiunile militare să fie însoţite' de operaţiuni civile vizând asigurarea securităţii în marile oraşe din nordul Mali, ocupate de grupări radicale. Este un plan dificil, însă 'UE dispune de mecanisme adecvate' pentru acest scop, a conchis Gilles de Kerchove.
'Sfârşitul operaţiunilor militare nu va însemna rezolvarea problemei' fiind vorba de o situaţie extrem de complexă. 'Este un tip de provocare ce poate depinde de Uniunea Europeană, care are capacitatea de a mobiliza concomitent importante resurse în domeniul securităţi şi privind dezvoltarea', a declarat dl de Kerchove pentru AFP.
Cele 27 de state membre 'au sesizat deja importanţa' acestui dosar. 'În urmă cu trei-patru ani, Mali preocupa doar Franţa şi Spania din raţiuni istorice şi geografice. De Pakistan, erau interesate Marea Britanie, fostă putere colonială, şi alte ţări europene. A fost nevoie de mult timp pentru ca toate cele 27 de state membre să admită că situaţia în Sahel este importantă pentru securitatea întregului continent', a continuat coordonatorul european privind lupta împotriva terorismului.
Gilles de Kerchove, un profesor universitar belgian, s-a declarat 'extrem de surprins' de opinia 'unora, conform căreia Europa nu are ce face în acest dosar'. 'În plan umanitar, al dezvoltării, al prevenirii terorismului, aparatul de la Bruxelles se prezintă foarte bine', a apreciat acelaşi coordonator european.
'UE creează cadrul, mobilizează fonduri, însă depinde de resursele puse la dispoziţia sa de statele membre', în contextul 'măsurilor de austeritate bugetară' în regiune, a insistat sursa citată.
Dl de Kerchove a estimat că accelerarea crizei în Mali, provocată de recenta intervenţie a armatei franceze, obligă UE să-şi 'amplifice' programele în curs de desfăşurare, în special pe cele vizând 'consolidarea dimensiunii securităţii civile'. Este nevoie ca 'poliţia, jandarmeria şi justiţia să fie mai bine utilate pentru a putea lupta împotriva terorismului'.
În contextul 'internaţionalizării' organizaţiei Al-Qaida în Maghrebul islamic /AQMI/, 'un lucru esenţial este favorizarea cooperării la nivel regional' între ţările Sahel /Senegal, Mauritania, Mali, Burkina Faso, Niger, Nigeria, Ciad, Sudan, Somalia, Etiopia şi Eritreea.
Potrivit oficialităţii europene, serviciile de informaţii estimează la 500-1.000 numărul combatanţilor islamişti prezenţi în Sahel. 'O treime din aceştia au motivaţii ideologice şi sunt pregătiţi să moară', iar restul se compune din persoane care au aderat la grupări fundamentaliste 'din alte cauze, financiare sau locale'. Operaţiunile militare în curs de desfăşurare urmăresc să determine restul de două treimi să revină la activităţile anterioare şi izolarea 'nucleului' jihadist radical.
În concluzie, pentru coordonarea luptei împotriva terorismului, este necesar ca 'acţiunile militare să fie însoţite' de operaţiuni civile vizând asigurarea securităţii în marile oraşe din nordul Mali, ocupate de grupări radicale. Este un plan dificil, însă 'UE dispune de mecanisme adecvate' pentru acest scop, a conchis Gilles de Kerchove.
Britanicii ar alege să părăsească UE în caz de referendum organizat astăzi
Londra, 25 ian /Agerpres/ - Britanicii ar alege să părăsească Uniunea Europeană dacă referendumul promis de primul ministru David Cameron ar fi organizat astăzi, arată un sondaj publicat vineri de cotidianul The Times.
Potrivit acestui prim sondaj realizat după anunţul de miercuri privind desfăşurarea până la sfârşitul anului 2017 a unui referendum asupra menţinerii Marii Britanii în UE, 40% din respondenţi ar vota pentru ieşire şi 37% ar accepta să rămână.
Extrapolând votul celor 23% de indecişi, sondajul realizat de Institutul Populus pentru The Times estimează că 53% dintre britanici sunt în favoarea ieşirii din UE, faţă de 47% care vor să rămână în Uniune.
David Cameron s-a angajat miercuri sub presiunea euroscepticilor să organizeze până la finele anului 2017 un referendum asupra menţinerii Regatului Unit într-o UE reformată în prealabil, aminteşte AFP.
'Fără reforme, pericolul este că Europa eşuează şi britanicii se îndreaptă spre ieşire', a avertizat el.'Dacă plecăm din Uniunea Europeană, va fi fără întoarcere', a afirmat el într-un discurs cheie asupra Europei rostit la Londra.
Sondajul realizat joi pe un eşantion de 2.000 de britanici sugerează că mulţi votanţi şi-au format deja o opinie.
Premierul britanic David Cameron a încercat joi la Davos să-i liniştească pe responsabilii politici şi oamenii de afaceri, reuniţi ca în fiecare an în această staţiune de schi elveţiană, după discursul său foarte controversat asupra locului ţării sale în Europa.
'Nu este vorba de a întoarce spatele Europei, dimpotrivă. Este vorba de a şti cum se ajunge la o Europă mai competitivă, mai deschisă şi mai flexibilă, şi a asigura locul Regatului Unit în ea', a declarat Cameron în faţa a zeci de responsabili politici şi mari patroni, dintre care mulţi nu şi-au ascuns îngrijorarea.
Potrivit acestui prim sondaj realizat după anunţul de miercuri privind desfăşurarea până la sfârşitul anului 2017 a unui referendum asupra menţinerii Marii Britanii în UE, 40% din respondenţi ar vota pentru ieşire şi 37% ar accepta să rămână.
Extrapolând votul celor 23% de indecişi, sondajul realizat de Institutul Populus pentru The Times estimează că 53% dintre britanici sunt în favoarea ieşirii din UE, faţă de 47% care vor să rămână în Uniune.
David Cameron s-a angajat miercuri sub presiunea euroscepticilor să organizeze până la finele anului 2017 un referendum asupra menţinerii Regatului Unit într-o UE reformată în prealabil, aminteşte AFP.
'Fără reforme, pericolul este că Europa eşuează şi britanicii se îndreaptă spre ieşire', a avertizat el.'Dacă plecăm din Uniunea Europeană, va fi fără întoarcere', a afirmat el într-un discurs cheie asupra Europei rostit la Londra.
Sondajul realizat joi pe un eşantion de 2.000 de britanici sugerează că mulţi votanţi şi-au format deja o opinie.
Premierul britanic David Cameron a încercat joi la Davos să-i liniştească pe responsabilii politici şi oamenii de afaceri, reuniţi ca în fiecare an în această staţiune de schi elveţiană, după discursul său foarte controversat asupra locului ţării sale în Europa.
'Nu este vorba de a întoarce spatele Europei, dimpotrivă. Este vorba de a şti cum se ajunge la o Europă mai competitivă, mai deschisă şi mai flexibilă, şi a asigura locul Regatului Unit în ea', a declarat Cameron în faţa a zeci de responsabili politici şi mari patroni, dintre care mulţi nu şi-au ascuns îngrijorarea.
miercuri, 23 ianuarie 2013
Ashton: Uniunea Europeană va avea un rol activ în soluţionarea crizei din Mali
Lima, 23 ian /Agerpres/ - Uniunea Europeană 'este extrem de favorabilă acţiunilor Franţei în Mali şi doreşte să joace un rol activ' în rezolvarea crizei din ţara africană, a subliniat marţi seară Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate, Catherine Ashton, transmite France Presse.
Într-o conferinţă de presă la Lima, unde se află într-o vizită înainte de a se deplasa la Santiago de Chile pentru participarea la primul summit UE-CELAC, Ashton a apreciat că UE recunoaşte importanţa a ceea ce Franţa face în Mali, dar a accentuat că Uniunea Europeană trebuie să pună în aplicare o serie de acţiuni mai ample pentru găsirea unei soluţii pe termen lung.
Franţa a iniţiat o intervenţie contra islamiştilor din nordul Mali, desfăşurând deja 2.000 de soldaţi în această ţară.
''Vom juca un rol esenţial şi activ în săptămânile şi lunile următoare'', a mai spus Catherine Ashton.
UE a propus luni organizarea, la 5 februarie la Bruxelles, a unei reuniuni internaţionale privind criza din Mali, sub egida Uniunii Europene, a Uniunii Africane şi a Comunităţii economice a statelor din Africa Occidentală (CEDEAO). Obiectivul reuniunii va fi asigurarea celei mai bune coordonări posibile a sprijinului pentru rezolvarea crizei din Mali, cu privire la planurile politic şi de securitate, potrivit unui diplomat european.
Bruxellesul a anunţat marţi furnizarea sumei suplimentare de 20 de milioane de euro drept ajutor pentru Mali, destinat persoanelor afectate de malnutriţie şi celor refugiate în ţările vecine.
Într-o conferinţă de presă la Lima, unde se află într-o vizită înainte de a se deplasa la Santiago de Chile pentru participarea la primul summit UE-CELAC, Ashton a apreciat că UE recunoaşte importanţa a ceea ce Franţa face în Mali, dar a accentuat că Uniunea Europeană trebuie să pună în aplicare o serie de acţiuni mai ample pentru găsirea unei soluţii pe termen lung.
Franţa a iniţiat o intervenţie contra islamiştilor din nordul Mali, desfăşurând deja 2.000 de soldaţi în această ţară.
''Vom juca un rol esenţial şi activ în săptămânile şi lunile următoare'', a mai spus Catherine Ashton.
UE a propus luni organizarea, la 5 februarie la Bruxelles, a unei reuniuni internaţionale privind criza din Mali, sub egida Uniunii Europene, a Uniunii Africane şi a Comunităţii economice a statelor din Africa Occidentală (CEDEAO). Obiectivul reuniunii va fi asigurarea celei mai bune coordonări posibile a sprijinului pentru rezolvarea crizei din Mali, cu privire la planurile politic şi de securitate, potrivit unui diplomat european.
Bruxellesul a anunţat marţi furnizarea sumei suplimentare de 20 de milioane de euro drept ajutor pentru Mali, destinat persoanelor afectate de malnutriţie şi celor refugiate în ţările vecine.
vineri, 18 ianuarie 2013
Corlăţean: Analizăm participarea la contribuţia militară UE în Mali; eu voi recomanda acest lucru
BUCUREŞTI (MEDIAFAX) - Ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, a declarat, joi seară, la Bruxelles, după reuniunea extraordinară a UE, că autorităţile din România sunt în faza de analiză privind participarea la misiunea militară a UE în Mali, iar el va recomanda la Bucureşti să se ia o decizie în acest sens.
"Am menţionat în cadrul dezbaterilor că suntem într-o fază destul de avansată de reflecţie instituţională, analiză, privind o contribuţie concretă la misiunea UE. Şi aici o spun ca posibilitate, putem vorbi de personal care să vizeze operaţiunile de pregătire, de instruire a armatei respective, poate elemente de stat major şi echipament, logistică pentru antrenament", a afirmat Corlăţean, într-o conferinţă de presă.
El a arătat că discuţiile de joi cu colegii europeni şi omologul din Mali, Tiéman Hubert Coulibaly, l-au dus la concluzia că România trebuie să participe concret la misiunea militară a UE şi că va recomanda acest lucru instituţiilor competente de la Bucureşti.
"Discuţiile de astăzi şi informaţiile primite în cadrul reuniunii, inclusiv de la ministrul malian, dar şi de la partenerii europeni, mie mi-au consolidat poziţia privind necesitatea unei contribuţii a României în ceea ce înseamnă un efort necesar de combatere a terorismului şi aceasta va fi poziţia mea la întoarcerea acasă. Voi susţine şi voi recomanda celorlalte instituţii direct competente în acest domeniu să luăm o decizie la nivelul statului român privind o contribuţie din acest punct de vedere", a afirmat Corlăţean.
De asemenea, el a arătat că România şi celelalte state UE care se vor implica trebuie să ia cât mai rapid o decizie în acest sens, având în vedere situaţia din teren.
"Pe de o parte, UE trebuie să se mişte rapid, este nevoie de un sprijin acordat intervenţiei franceze la solicitarea Guvernului malian, dar este o etapă intermediară care să permită forţelor internaţionale conduse de Uniunea Statelor Africane să participe. În 19 ianuarie, pe de o parte, va fi reuniunea la nivelul Uniunii Africane care trebuie să ia o decizie privind deplasarea unor forţe africane, până atunci UE ar trebui deja să facă primii paşi. Ce avem noi de făcut la nivelul statelor membre, cele care vor contribui, şi eu sper ca România să ia această decizie de a contribui efectiv, este să ia decizia cât mai rapid", a subliniat Corlăţean.
El a mai arătat că una dintre cele mai mari vulnerabilităţi din teren este nu numai dotarea, dar şi pregătirea slabă a armatei guvernamentale din Mali, care are nevoie de instructori bine pregătiţi pentru a se confrunta cu forţele din Nord.
Miniştrii de Externe ai statelor membre UE au aprobat, joi, înfiinţarea unei misiuni în scopul formării şi reorganizării armatei din Mali, informează o sursă europeană, citată de AFP.
Această decizie, luată în timpul reuniunii speciale a miniştrilor pe tema crizei din Mali, prevede realizarea misiunii numite EUTM, prin trimiterea la mijlocul lui februarie a 450 de europeni, dintre care 200 de instructori în zona de conflict.
Programul a fost accelerat de câteva săptămâni pentru a lua în calcul noua situaţie, creată după intervenţia militară franceză, lansată vinerea trecută.
La reuniune, ministrul francez de Externe, Laurent Fabius, a declarat că este "normal ca solidaritatea europeană să se exprime".
"Ar trebui să se înţeleagă că, deşi Franţa este precursorul, de fapt, toate ţările europene sunt preocupate de terorism", a adăugat el.
De asemenea, Fabius a spus că este de aşteptat ca "toate ţările europene" să facă nişte "eforturi" financiare, în special pentru a susţine operaţiunea de intervenţie a trupelor din Africa de vest şi pentu a contribui la dezvoltarea statului Mali, unul dintre cele mai sărace din lume.
Potrivit UE, scopul misiunii EUTM, în care Franţa are un rol-cheie, este de a "forma şi consilia forţele armate (...) pentru a contribui la restaurarea capacităţii lor militare şi de a le permite să realizeze operaţiuni de luptă pentru a restabili integritatea teritorială a ţării".
Militarii europeni "nu vor participa la operaţiunile de luptă", a precizat UE.
"Am menţionat în cadrul dezbaterilor că suntem într-o fază destul de avansată de reflecţie instituţională, analiză, privind o contribuţie concretă la misiunea UE. Şi aici o spun ca posibilitate, putem vorbi de personal care să vizeze operaţiunile de pregătire, de instruire a armatei respective, poate elemente de stat major şi echipament, logistică pentru antrenament", a afirmat Corlăţean, într-o conferinţă de presă.
El a arătat că discuţiile de joi cu colegii europeni şi omologul din Mali, Tiéman Hubert Coulibaly, l-au dus la concluzia că România trebuie să participe concret la misiunea militară a UE şi că va recomanda acest lucru instituţiilor competente de la Bucureşti.
"Discuţiile de astăzi şi informaţiile primite în cadrul reuniunii, inclusiv de la ministrul malian, dar şi de la partenerii europeni, mie mi-au consolidat poziţia privind necesitatea unei contribuţii a României în ceea ce înseamnă un efort necesar de combatere a terorismului şi aceasta va fi poziţia mea la întoarcerea acasă. Voi susţine şi voi recomanda celorlalte instituţii direct competente în acest domeniu să luăm o decizie la nivelul statului român privind o contribuţie din acest punct de vedere", a afirmat Corlăţean.
De asemenea, el a arătat că România şi celelalte state UE care se vor implica trebuie să ia cât mai rapid o decizie în acest sens, având în vedere situaţia din teren.
"Pe de o parte, UE trebuie să se mişte rapid, este nevoie de un sprijin acordat intervenţiei franceze la solicitarea Guvernului malian, dar este o etapă intermediară care să permită forţelor internaţionale conduse de Uniunea Statelor Africane să participe. În 19 ianuarie, pe de o parte, va fi reuniunea la nivelul Uniunii Africane care trebuie să ia o decizie privind deplasarea unor forţe africane, până atunci UE ar trebui deja să facă primii paşi. Ce avem noi de făcut la nivelul statelor membre, cele care vor contribui, şi eu sper ca România să ia această decizie de a contribui efectiv, este să ia decizia cât mai rapid", a subliniat Corlăţean.
El a mai arătat că una dintre cele mai mari vulnerabilităţi din teren este nu numai dotarea, dar şi pregătirea slabă a armatei guvernamentale din Mali, care are nevoie de instructori bine pregătiţi pentru a se confrunta cu forţele din Nord.
Miniştrii de Externe ai statelor membre UE au aprobat, joi, înfiinţarea unei misiuni în scopul formării şi reorganizării armatei din Mali, informează o sursă europeană, citată de AFP.
Această decizie, luată în timpul reuniunii speciale a miniştrilor pe tema crizei din Mali, prevede realizarea misiunii numite EUTM, prin trimiterea la mijlocul lui februarie a 450 de europeni, dintre care 200 de instructori în zona de conflict.
Programul a fost accelerat de câteva săptămâni pentru a lua în calcul noua situaţie, creată după intervenţia militară franceză, lansată vinerea trecută.
La reuniune, ministrul francez de Externe, Laurent Fabius, a declarat că este "normal ca solidaritatea europeană să se exprime".
"Ar trebui să se înţeleagă că, deşi Franţa este precursorul, de fapt, toate ţările europene sunt preocupate de terorism", a adăugat el.
De asemenea, Fabius a spus că este de aşteptat ca "toate ţările europene" să facă nişte "eforturi" financiare, în special pentru a susţine operaţiunea de intervenţie a trupelor din Africa de vest şi pentu a contribui la dezvoltarea statului Mali, unul dintre cele mai sărace din lume.
Potrivit UE, scopul misiunii EUTM, în care Franţa are un rol-cheie, este de a "forma şi consilia forţele armate (...) pentru a contribui la restaurarea capacităţii lor militare şi de a le permite să realizeze operaţiuni de luptă pentru a restabili integritatea teritorială a ţării".
Militarii europeni "nu vor participa la operaţiunile de luptă", a precizat UE.
Etichete:
ARMATA ROMÂNĂ,
EUTM,
FRANŢA,
MALI,
MISIUNE,
RO-ARMY,
ROMÂNIA,
TITUS CORLĂŢEAN,
UE
marți, 8 ianuarie 2013
Germania: Experţii de la IMK recomandă o schimbare radicală de strategie în faţa crizei
Berlin, 7 ian /Agerpres/ - Institutul pentru Macroeconomie şi Studii Conjuncturale (IMK) din Germania a recomandat luni o schimbare radicală de strategie pentru a se face faţă crizei euro, iar directorul său, Gustav Horn, a apreciat că regimul de austeritate impus de cancelarul german, Angela Merkel, a eşuat, semnalează EFE.
'Guvernele europene încearcă de doi ani să iasă din criză prin intermediul reducerii cheltuielilor, ceea ce nu a funcţionat. Din contră, tot mai multe ţări cad în recesiune, ceea ce duce la o creştere a datoriei', a spus Horn, cu ocazia prezentării unui studiu al IMK despre criza euro.
Eşecul strategiei bazate pe austeritate se explică prin faptul că mulţi economişti şi practic toţi experţii Uniunii Europene au subestimat efectul negativ pe care îl au aupra economiei măsurile de reducere a cheltuielilor, potrivit lui Horn.
În Europa, poziţia oficială era aceea că, pentru fiecare reducere de un euro, Produsul Intern Brut (PIB) cobora cu 0,50 euro. Totuşi, noi studii ale Fondului Monetar Internaţional (FMI) arată că fiecare euro economisit are un efect de un euro sau mai mult asupra PIB-ului, iar într-o situaţie de recesiune, efectul poate fi chiar de 1 la 2.
Aceasta conduce la o deteriorare a situaţiei economice şi, cu aceasta, la o prăbuşire a veniturilor fiscale, ceea ce face ca datoria să crească, în loc să scadă.
Potrivit IMK, pentru ca măsurile de economisire să contribuie la o scădere a datoriei, efectul reducerilor nu poate fi în niciun caz mai mare de 1 la 0,9, iar în situaţia ţărilor aflate în criză, limita este şi mai scăzută.
'Faptul că reducerile drasice din ţările aflate în criză nu au fost încununate de succes nu înseamnă că nu a fost suficient de riguroasă consolidarea, ci constituie o consecinţă a unui regim de austeritate care merge împotriva propriilor obiective', a adăugat economistul.
Recomandarea IMK include, între altele, o moderare a reducerii cheltuielilor, o flexibilizare a calendarului pentru atingerea ţintelor de consolidare şi recurgerea în mai mică măsură la reducerile bugetare şi mai mult la creşterea impozitelor în partea superioară a scării veniturilor şi patrimoniului.
În cursul prezentării studiului, Horn a fost întrebat dacă schimbarea de strategie vizată nu implică şi schimbarea guvernului, deoarece este puţin probabil ca Germania să-şi schimbe poziţia cu privire la regimul de austeritate cât timp va fi cancelar Angela Merkel, adaugă EFE.
'Sarcina noastră nu este de a sugera o schimbare de guvern, ci de a propune o politică economică înţeleaptă', a spus Gustav Horn.
'Guvernele europene încearcă de doi ani să iasă din criză prin intermediul reducerii cheltuielilor, ceea ce nu a funcţionat. Din contră, tot mai multe ţări cad în recesiune, ceea ce duce la o creştere a datoriei', a spus Horn, cu ocazia prezentării unui studiu al IMK despre criza euro.
Eşecul strategiei bazate pe austeritate se explică prin faptul că mulţi economişti şi practic toţi experţii Uniunii Europene au subestimat efectul negativ pe care îl au aupra economiei măsurile de reducere a cheltuielilor, potrivit lui Horn.
În Europa, poziţia oficială era aceea că, pentru fiecare reducere de un euro, Produsul Intern Brut (PIB) cobora cu 0,50 euro. Totuşi, noi studii ale Fondului Monetar Internaţional (FMI) arată că fiecare euro economisit are un efect de un euro sau mai mult asupra PIB-ului, iar într-o situaţie de recesiune, efectul poate fi chiar de 1 la 2.
Aceasta conduce la o deteriorare a situaţiei economice şi, cu aceasta, la o prăbuşire a veniturilor fiscale, ceea ce face ca datoria să crească, în loc să scadă.
Potrivit IMK, pentru ca măsurile de economisire să contribuie la o scădere a datoriei, efectul reducerilor nu poate fi în niciun caz mai mare de 1 la 0,9, iar în situaţia ţărilor aflate în criză, limita este şi mai scăzută.
'Faptul că reducerile drasice din ţările aflate în criză nu au fost încununate de succes nu înseamnă că nu a fost suficient de riguroasă consolidarea, ci constituie o consecinţă a unui regim de austeritate care merge împotriva propriilor obiective', a adăugat economistul.
Recomandarea IMK include, între altele, o moderare a reducerii cheltuielilor, o flexibilizare a calendarului pentru atingerea ţintelor de consolidare şi recurgerea în mai mică măsură la reducerile bugetare şi mai mult la creşterea impozitelor în partea superioară a scării veniturilor şi patrimoniului.
În cursul prezentării studiului, Horn a fost întrebat dacă schimbarea de strategie vizată nu implică şi schimbarea guvernului, deoarece este puţin probabil ca Germania să-şi schimbe poziţia cu privire la regimul de austeritate cât timp va fi cancelar Angela Merkel, adaugă EFE.
'Sarcina noastră nu este de a sugera o schimbare de guvern, ci de a propune o politică economică înţeleaptă', a spus Gustav Horn.
duminică, 23 decembrie 2012
Europol anunţă dezmembrarea unei reţele de imigraţie ilegală din Iran în UE şi Canada
Oficiul european de poliţie Europol a anunţat
marţi destructurarea unei reţele de imigraţie clandestină care aducea ilegal
iranieni în Uniunea Europeană /UE/ şi în Canada, transmite AFP.
Unsprezece suspecţi au fost arestaţi luni în Spania şi alţi şapte în Marea Britanie, a menţionat Europol, într-un comunicat care mai precizează că grupul era format în principal din iranieni care trăiau în Spania şi în alte ţări din UE.
Alţi circa 20 de suspecţi au fost reţinuţi în diferite ţări ale UE pe parcursul anchetei, care a fost lansată în august 2011 de Garda civilă spaniolă, aminteşte organizaţia.
Unsprezece suspecţi au fost arestaţi luni în Spania şi alţi şapte în Marea Britanie, a menţionat Europol, într-un comunicat care mai precizează că grupul era format în principal din iranieni care trăiau în Spania şi în alte ţări din UE.
Alţi circa 20 de suspecţi au fost reţinuţi în diferite ţări ale UE pe parcursul anchetei, care a fost lansată în august 2011 de Garda civilă spaniolă, aminteşte organizaţia.
vineri, 21 decembrie 2012
CE iniţiază o consultare publică privind exploatarea unor combustibili printre care gazele de şist
BUCUREŞTI (MEDIAFAX) - Comisia Europeană (CE) organizează, până la 20 martie 2013, o consultare publică privind dezvoltarea pe viitor, în Europa, a unor proiecte de exploatare a combustibililor fosili neconven?ionali cum ar fi gazele de ?ist, informează Reprezentanţa CE în România.
Astfel, toate persoanele, organiza?iile ?i autorită?ile publice interesate sunt invitate să î?i exprime opiniile asupra posibilelor ocazii ?i provocări care ar putea decurge din dezvoltarea unor astfel de proiecte ?i asupra celor mai bune metode de abordare a provocărilor identificate până în prezent.
Întrebările din cadrul materialelor de consultare acoperă aspecte precum oportunită?i ?i provocări la scară largă, posibile măsuri de reducere a riscurilor la adresa sănătă?ii ?i a mediului, măsuri de cre?tere a transparen?ei opera?iunilor ?i recomandări generale privind unele măsuri la nivelul UE. Materialele de consultare sunt disponibile în toate cele 23 de limbi oficiale ale UE.
Potrivit sursei citate, în trecut, explorarea ?i produc?ia gazelor naturale ?i a petrolului în Europa se concentrau în principal asupra resurselor conven?ionale. Pe măsură ce oportunită?ile pentru acest tip de extrac?ie indigenă devin tot mai limitate, avansul tehnologic oferă noi posibilită?i pentru extrac?ia de combustibili fosili neconven?ionali precum gazele de ?ist, gazele de rocă ?i metanul din straturile de cărbune ale forma?iunilor geologice a căror exploatare era, în trecut, prea complicată sau prea costisitoare, se mai arată într-un comunicat remis MEDIAFAX.
În acest context, CE are drept obiectiv să se asigure că dezvoltarea tuturor proiectelor privind exploatarea de combustibili fosili neconven?ionali se realizează cu respectarea unor măsuri corespunzătoare de protec?ie a sănătă?ii, a echilibrului climatic ?i ecologic, elaborate la un nivel maxim de claritate ?i previzibilitate juridică pentru cetă?eni ?i operatori. Acest lucru, spun reprezentanţii Comisiei, va asigura valorificarea poten?ialelor beneficii economice ?i de securitate a energiei în condi?ii de siguran?ă, care nu prezintă riscuri pentru sănătatea umană sau pentru mediu.
Pe baza studiilor analitice efectuate începând cu ultima parte a anului 2011, Comisia Europeană va propune în 2013 un cadru pentru gestionarea riscurilor, abordarea deficien?elor de reglementare ?i asigurarea unui nivel maxim de claritate ?i previzibilitate juridică pentru operatorii de pe pia?ă ?i cetă?enii din întreaga UE, potrivit sursei citate.
Programul de guvernare al cabinetului Ponta II include şi obiectivul de a începe explorările pentru identificarea zăcămintelor exploatabile din şisturi bituminoase.
Astfel, toate persoanele, organiza?iile ?i autorită?ile publice interesate sunt invitate să î?i exprime opiniile asupra posibilelor ocazii ?i provocări care ar putea decurge din dezvoltarea unor astfel de proiecte ?i asupra celor mai bune metode de abordare a provocărilor identificate până în prezent.
Întrebările din cadrul materialelor de consultare acoperă aspecte precum oportunită?i ?i provocări la scară largă, posibile măsuri de reducere a riscurilor la adresa sănătă?ii ?i a mediului, măsuri de cre?tere a transparen?ei opera?iunilor ?i recomandări generale privind unele măsuri la nivelul UE. Materialele de consultare sunt disponibile în toate cele 23 de limbi oficiale ale UE.
Potrivit sursei citate, în trecut, explorarea ?i produc?ia gazelor naturale ?i a petrolului în Europa se concentrau în principal asupra resurselor conven?ionale. Pe măsură ce oportunită?ile pentru acest tip de extrac?ie indigenă devin tot mai limitate, avansul tehnologic oferă noi posibilită?i pentru extrac?ia de combustibili fosili neconven?ionali precum gazele de ?ist, gazele de rocă ?i metanul din straturile de cărbune ale forma?iunilor geologice a căror exploatare era, în trecut, prea complicată sau prea costisitoare, se mai arată într-un comunicat remis MEDIAFAX.
În acest context, CE are drept obiectiv să se asigure că dezvoltarea tuturor proiectelor privind exploatarea de combustibili fosili neconven?ionali se realizează cu respectarea unor măsuri corespunzătoare de protec?ie a sănătă?ii, a echilibrului climatic ?i ecologic, elaborate la un nivel maxim de claritate ?i previzibilitate juridică pentru cetă?eni ?i operatori. Acest lucru, spun reprezentanţii Comisiei, va asigura valorificarea poten?ialelor beneficii economice ?i de securitate a energiei în condi?ii de siguran?ă, care nu prezintă riscuri pentru sănătatea umană sau pentru mediu.
Pe baza studiilor analitice efectuate începând cu ultima parte a anului 2011, Comisia Europeană va propune în 2013 un cadru pentru gestionarea riscurilor, abordarea deficien?elor de reglementare ?i asigurarea unui nivel maxim de claritate ?i previzibilitate juridică pentru operatorii de pe pia?ă ?i cetă?enii din întreaga UE, potrivit sursei citate.
Programul de guvernare al cabinetului Ponta II include şi obiectivul de a începe explorările pentru identificarea zăcămintelor exploatabile din şisturi bituminoase.
vineri, 14 decembrie 2012
Uniunea bancară impusă de Germania fracturează piaţa financiară europeană
Berlin, 14 dec /Agerpres/ - Europa are deja un embrion de uniune bancară şi este puţin probabil, în actualele condiţii convenite, ca această uniune să servească pentru ca economia să-şi recupereze competitivitatea pe pieţe. Acordul, în termenii săi de bază, răspunde punct cu punct exigenţelor germane: supraveghetorul bancar unic (BCE) va avea competenţa de a controla, doar marile entităţi financiare europene, care au un volum de active mai mari de 30 de miliarde; şi va exista o separare riguroasă a funcţiilor BCE între cele strict monetare şi cele de supraveghere, notează vineri ziarul El Pais.
Angela Merkel a prezentat acordul în Parlament (Bundestag) ca pe un triumf german. Ar fi trebuit totuşi să arate de ce acest triumf pentru Germania poate fi o greşeală pentru Europa în termeni financiari. Chiar dacă în termeni politici sau birocratici un acord, fie şi discutabil din punct de vedere tehnic, este mai bun decât nimic.
Aşa cum a ieşit de la Bruxelles, acordul privind un supraveghetor tehnic segmentează piaţa bancară europeană în două mari blocuri: marile entităţi bancare supravegheate de BCE şi cele care au active de sub 30 de miliarde de euro, care vor fi supravegheate de guvernele naţionale. Triumfătoarea propunere a ministrului german de finanţe Schäuble are ca scop principal ascunderea situaţiei deloc plăcută a băncilor germane şi a celor regionale (länder). Pretextul aflat în spatele acestui obiectiv este că se încearcă să se plaseze sub supravegherea BCE întregul risc sistemic european.
Dar realitatea este, aşa cum arată cazul Spaniei, că micile entităţi bancare sunt capabile să intoxice sistemul bancar naţional. Această împrejurare este cea care invalidează argumentul german, că supravegherea naţională asupra băncilor şi entităţilor regionale nu este relevantă, pentru că Germania ar plăti eventuala însănătoşire a acestor bănci. Riscul nu este falimentul, ci contaminarea activelor.
Nu este clară nici măcar o uniune a supravegherii. Ideal ar fi fost un supraveghetor unic pentru ansamblul sistemului euro şi controale delegate la băncile centrale naţionale. Dar conform modelului german, este foarte mare riscul ca banca Santander sau Deutsche Bank să fie inspectate în baza unor reguli, iar băncile naţionale mici în baza altora.
În cazul Spaniei, criteriul dimensiunii va lăsa în afara supravegherii 20% din activele bancare, iar în interior doar 15 bănci. Un efect secundar adiţional este că, în funcţie de rigoarea unei supravegheri sau de alta, băncile cele mici pot ceda tentaţiei de a nu-şi spori activele, pentru a scăpa de supravegherea europeană.
Această uniune bancară dubioasă, plină de amânări şi de indecizii, contrastează cu decizia strălucită a Rezervelor Federale americane. Preşedintele Ben Bernanke s-a angajat să menţină dobânzile aproape de zero şi să cumpere datorii de până la 85 de miliarde de dolari, pentru a evita ca şomajul să ajungă la 6,5%. SUA par într-adevăr angajate într-o politică economică de reactivare, indiferent de cost. Un adevărat exemplu pentru Europa.
Angela Merkel a prezentat acordul în Parlament (Bundestag) ca pe un triumf german. Ar fi trebuit totuşi să arate de ce acest triumf pentru Germania poate fi o greşeală pentru Europa în termeni financiari. Chiar dacă în termeni politici sau birocratici un acord, fie şi discutabil din punct de vedere tehnic, este mai bun decât nimic.
Aşa cum a ieşit de la Bruxelles, acordul privind un supraveghetor tehnic segmentează piaţa bancară europeană în două mari blocuri: marile entităţi bancare supravegheate de BCE şi cele care au active de sub 30 de miliarde de euro, care vor fi supravegheate de guvernele naţionale. Triumfătoarea propunere a ministrului german de finanţe Schäuble are ca scop principal ascunderea situaţiei deloc plăcută a băncilor germane şi a celor regionale (länder). Pretextul aflat în spatele acestui obiectiv este că se încearcă să se plaseze sub supravegherea BCE întregul risc sistemic european.
Dar realitatea este, aşa cum arată cazul Spaniei, că micile entităţi bancare sunt capabile să intoxice sistemul bancar naţional. Această împrejurare este cea care invalidează argumentul german, că supravegherea naţională asupra băncilor şi entităţilor regionale nu este relevantă, pentru că Germania ar plăti eventuala însănătoşire a acestor bănci. Riscul nu este falimentul, ci contaminarea activelor.
Nu este clară nici măcar o uniune a supravegherii. Ideal ar fi fost un supraveghetor unic pentru ansamblul sistemului euro şi controale delegate la băncile centrale naţionale. Dar conform modelului german, este foarte mare riscul ca banca Santander sau Deutsche Bank să fie inspectate în baza unor reguli, iar băncile naţionale mici în baza altora.
În cazul Spaniei, criteriul dimensiunii va lăsa în afara supravegherii 20% din activele bancare, iar în interior doar 15 bănci. Un efect secundar adiţional este că, în funcţie de rigoarea unei supravegheri sau de alta, băncile cele mici pot ceda tentaţiei de a nu-şi spori activele, pentru a scăpa de supravegherea europeană.
Această uniune bancară dubioasă, plină de amânări şi de indecizii, contrastează cu decizia strălucită a Rezervelor Federale americane. Preşedintele Ben Bernanke s-a angajat să menţină dobânzile aproape de zero şi să cumpere datorii de până la 85 de miliarde de dolari, pentru a evita ca şomajul să ajungă la 6,5%. SUA par într-adevăr angajate într-o politică economică de reactivare, indiferent de cost. Un adevărat exemplu pentru Europa.
R.Moldova a semnat Acordul de participare la misiunile UE de gestionare a crizelor
Chişinău, 14 dec - Corespondentul Agerpres, Cornel Ciobanu, transmite: Republica Moldova a semnat joi, la Bruxelles, Acordul-cadru de participare a Republicii Moldova la misiunile UE de gestionare a crizelor. Documentul a fost semnat de premierul moldovean, Vlad Filat, şi Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Catherine Ashton.
În urma semnării acestui acord, Republica Moldova contribui la asigurarea securităţii regionale şi internaţionale şi va participa la politica externă şi de securitate a Uniunii Europene, a declarat vineri, la Chişinău, Vlad Filat în cadrul unei conferinţe de presă.
Totodată, el a anunţat că a prezentat joi şi primul raport de implementare a celei de-a doua faze a planului de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize, iar prima misiune de evaluare va veni la Chişinău în luna februarie. Vlad Filat a declarat că Republica Moldova are drept scop îndeplinirea tuturor condiţiilor pentru liberalizarea vizelor până la summitul Parteneriatului Estic care se va desfăşura în luna noiembrie a anului viitor, după care vor urma procedurile interne din cadrul comunităţii europene.
De asemenea, Chişinăul speră că în cadrul summitului va fi semnat şi Acordul de asociere, pe care îl negociază din ianuarie 2010, precum şi Acordul de comerţ liber, ca parte a Acordului de asociere.
În urma semnării acestui acord, Republica Moldova contribui la asigurarea securităţii regionale şi internaţionale şi va participa la politica externă şi de securitate a Uniunii Europene, a declarat vineri, la Chişinău, Vlad Filat în cadrul unei conferinţe de presă.
Totodată, el a anunţat că a prezentat joi şi primul raport de implementare a celei de-a doua faze a planului de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize, iar prima misiune de evaluare va veni la Chişinău în luna februarie. Vlad Filat a declarat că Republica Moldova are drept scop îndeplinirea tuturor condiţiilor pentru liberalizarea vizelor până la summitul Parteneriatului Estic care se va desfăşura în luna noiembrie a anului viitor, după care vor urma procedurile interne din cadrul comunităţii europene.
De asemenea, Chişinăul speră că în cadrul summitului va fi semnat şi Acordul de asociere, pe care îl negociază din ianuarie 2010, precum şi Acordul de comerţ liber, ca parte a Acordului de asociere.
luni, 10 decembrie 2012
SECURITATE DE 100 DE LEI
de MERKAVA
Industria de securitate privată este un sector agreat la nivelul Uniunii Europene. În ultimii 30 de ani, sectorul de securitate privată în cele 27 state membre a cunoscut o creştere importantă atît în ceea ce priveşte numărul societăţilor cît şi a numărului şi nivelului personalului de securitate. În cele mai multe dintre statele membre, la ora actuală, numărul angajaţilor din sectorul de securitate privată corespunde, mai mult sau mai puţin, cu numărul angajaţilor din poliţia publică, iar în cîteva state, acesta se dovedeşte a fi chiar mai mare ca forţele publice. În raport cu populaţia se poate afirma că reprezentativitatea sectorului de securitate privată corespunde în medie unui raport de 1/500 locuitori. Numărul personalului de securitate din sectorul privat îl depăşeşte pe al poliţiştilor în şapte state UE, între care şi România, aflată pe locul doi, potrivit unor date ale CoESS, organizaţie europeană a companiilor de securitate privată, de la Bruxelles, relatează publicaţia electronică EUObserver, citată de Mediafax. 54% din militarii din Iraq şi Afganistan sînt contractori, nu mercenari. Companiile de securitate private joacă un rol important în operaţiunile internaţionale de gestionare a crizei din Afganistan, protejînd oamenii şi echipamentul militar al UE din aceste zone. Aceste companii ar putea fi, în curînd, în Libia! Evident, prin această dinamică spectaculoasă, industria de securitate privată schimbă norme, obiceiuri şi repere. Inevitabil, detractorii vor face apel la "morală" şi la "lege". VINA majoră a industriei, mai ales cea din România, este aceea că nu colaborează suficient cu ONG-urile profilate pe securitate şi nu îşi fac publice realizările şi implicaţiile în viaţa societăţii. Grupul pentru Securitate şi Democraţie, prin demersurile pe care le face, la nivel local şi naţional, încearcă să creeze o cultură de securitate în rîndul cetăţenilor şi mass-media, atît de necesară în demersurile industriei de profil.
Statul este principalul gestionar al securităţii naţiunii ceea ce face ca gradul său de implicare în mediul social să fie definitoriu din perspectiva
securităţii interne. Securitatea internă priveşte, deopotrivă, atît siguranţa cetăţeanului cît şi securitatea publică. Securitatea privată constituie un domeniu circumscris securităţii interne, care se diferenţiază de securitatea publică prin faptul că subiectul ei îl constituie cetăţenii (ca persoane fizice), reşedinţele private ale acestora, afacerile lor particulare, transporturile, sănătatea publică, protecţia mediului etc. Cum se poate asigura, însă, supravegherea eficientă a activităţilor acesteia? Deputaţii europeni, de la subcomisia pentru securitate şi apărare au dezbătut această temă pe 15 martie cu experţi şi reprezentanţi ai Serviciului european de acţiune externă. Dupa intrarea României în Uniunea Europeană, acest sector a pornit în plină expansiune, cu o creştere a cifrei de afaceri de 30% pe an, dar criza forţei de muncă se resimte şi aici. În România, în prezent sînt multe societăţi de profil. Există, potrivit unor statistici, 1.200 de firme de pază, iar pe linie de sisteme tehnice sînt, aproximativ, 1.350 de societăţi. Paza şi protecţia sînt activităţi desfăşurate prin forţe şi mijloace specifice, în scopul asigurării siguranţei obiectivelor, bunurilor şi valorilor, împotriva oricăror acţiuni ilicite care lezează dreptul de proprietate, existenţa materială a acestora, precum şi a protejării persoanelor împotriva oricăror acte ostile. In ceea ce priveşte detectivistica din România, însă, nu există o informare. 98% din populaţia ţării nici nu ştie ca există segmentul de piaţă al detectivilor particulari! Acest segment al securităţii private exista legal, potrivit Legii 329/2003. Anne-Marie Buzatu, de la Centrul din Geneva pentru controlul democratic al forţelor armate, a arătat în cadrul audierii de la Bruxelles, că legile internaţionale nu se aplică acestor companii, deoarece ele nu reprezintă un stat! În plus, investigaţiile transfrontaliere sînt dificile, ceea ce îngreunează responsabilizarea companiilor de securitate private. Andy Bearpark, Director General la British Association of Private Security Companies, a arătat că cererea pentru astfel de operaţiuni creşte în Europa: „Sfîrşitul războiului rece a dus la reducerea numărului de conflicte interstatale şi la creşterea numărului de conflicte intrastatale. În acelaşi timp au scăzut bugetele. Important este cum folosim companiile de securitate private“, a adăugat britanicul, arătînd importanţa clarităţii sarcinilor şi a reglementării prin codul de conduită. Clienţii principali ai companiilor private de securitate sînt guvernele şi ONG-urile, a spus Michael Clarke, directorul afacerilor publice la G4S (companie de securitate privată britanică). „Noi protejăm oamenii. Nu intervenim în politică, nici în afacerile statului şi nu oferim servicii care încalcă drepturile omului“, a adăugat Clarke. Toate aceste aspecte, dar şi reglementările şi standardele profesionale din industria de securitate, vor fi "adunate", pentru prima dată, în România, în primul MANUAL DE SECURITATE, în 10 volume, redactat de specialiştii Asociaţiei Române a Specialiştilor în Securitate. Preconizat să apară la sfîrşitul acestui an, Manualul se doreşte a fi "Biblia" securităţii private din România, în concordanţă TOTALĂ cu normele şi reglementările europene şi internaţionale, la elaborarea sa fiind implicaţi cei mai buni specialişti din ţară.
Aşadar, securitatea devenind un „produs de consum” generează apariţia în ecuaţie şi a altor termeni, proprii pieţei libere, precum ,,preţul” sau ,,standarde de calitate”. Astăzi se caută, tocmai, identificarea acestor standarde pentru serviciile private de securitate menite a oferi aceeaşi calitate, pentru aceleaşi tipuri de servicii, pe plan internaţional. Finalitatea, de maximă generalitate, a acestui demers este realizarea, la nivel european, a unui sistem de securitate viabil şi integrat cerinţelor specifice în domeniu. Problematica serviciilor private de securitate trebuie să fie abordată atît din perspectiva ei ca sector industrial de sine stătător, cît şi din perspectiva dialogului social.
Cele mai populate ţări din Uniunea Europeană au şi cele mai mari "contingente" de securitate privată, Germania numără 170.000 de agenţi de securitate privaţi, Polonia 165.000, Franţa - 160.000, iar Marea Britanie 120.000. Pe de altă parte, România are 107.000 de agenţi, iar Ungaria 105.121. Turcia are, însă, cele mai numeroase trupe de securitate privată din Europa, cu un personal de 257.192 de membri, dar şi cele mai mari probleme pe linia asigurării securităţii inter-statale! Acestea au, însă, cîteva puncte comune: • Sectorul de securitate privată este bine delimitat în statele membre UE; • Cele mai multe societăţi de securitate privată sînt implicate în paza statică; • Sectorul de securitate privată angajează în general bărbaţi; • Vârsta medie a personalului de securitate este 35 ani; • Cele mai multe state beneficiază de un sistem de pregătire organizat în societate sau în afara acesteia; • Cîinii sînt utilizaţi frecvent în activităţile de securitate privată; • Persoanele din securitatea privată lucrează în general în uniforme; • Ziua de muncă medie: de la 8 la 12 ore
Potrivit analizei experţilor de la Bruxelles, structurile private de securitate vor rămîne o parte a mediului de securitate în viitorul previzibil şi este indubitabil nevoie de îmbunătăţirea reglementărilor, prin mijloace fie naţionale, fie internaţionale. Regîndirea sistemului de securitate românesc, în deplin acord cu evoluţiile din ţara noastră şi cu provocările mediului contemporan de securitate, presupune angrenare tuturor resurselor intelectuale ale organizaţiilor din domeniu, ale clasei politice şi nu în ultimul rînd ale societăţii civile. Această piaţă este încă empirică, este în dezvoltare şi, sînt sigur, că în cinci-zece ani, companiile de profil vor ajunge la o cifră de afaceri de peste 200-300 de milioane de euro pe an. În clipa de faţă, 20%-30% din societăţile licenţiate nu îşi desfăşoară activitatea în toate segmentele. Unii sînt specializaţi pe tehnică, alţii pe pază sau pe gărzi de corp. Tariful ar trebui să se stabilească pornind de la asigurarea unui salariu motivant pentru agent. De obicei, profitul se negociază cu beneficiarul şi este mai mic. Un tarif bun este de 12-15 lei pe oră. Dar, în ultimul an, acest "barem minim" a fost încălcat de nenumărate ori, mai ales companiile din provincie făcînd rabat de la calitate. Puţini beneficiari înţeleg că un agent de securitate NU mai este paznicul din perioada comunistă! Companii ca BIGroup, specializate pe investigaţii, consultanţă şi analiză prin intermediul surselor deschise, nu mai au nimic în comun cu tradiţionalii paznici în uniforme maro!
Astăzi, dacă plăteşti 100 de lei, beneficiezi de servicii de 100 de lei! Total non-europene!
Industria de securitate privată este un sector agreat la nivelul Uniunii Europene. În ultimii 30 de ani, sectorul de securitate privată în cele 27 state membre a cunoscut o creştere importantă atît în ceea ce priveşte numărul societăţilor cît şi a numărului şi nivelului personalului de securitate. În cele mai multe dintre statele membre, la ora actuală, numărul angajaţilor din sectorul de securitate privată corespunde, mai mult sau mai puţin, cu numărul angajaţilor din poliţia publică, iar în cîteva state, acesta se dovedeşte a fi chiar mai mare ca forţele publice. În raport cu populaţia se poate afirma că reprezentativitatea sectorului de securitate privată corespunde în medie unui raport de 1/500 locuitori. Numărul personalului de securitate din sectorul privat îl depăşeşte pe al poliţiştilor în şapte state UE, între care şi România, aflată pe locul doi, potrivit unor date ale CoESS, organizaţie europeană a companiilor de securitate privată, de la Bruxelles, relatează publicaţia electronică EUObserver, citată de Mediafax. 54% din militarii din Iraq şi Afganistan sînt contractori, nu mercenari. Companiile de securitate private joacă un rol important în operaţiunile internaţionale de gestionare a crizei din Afganistan, protejînd oamenii şi echipamentul militar al UE din aceste zone. Aceste companii ar putea fi, în curînd, în Libia! Evident, prin această dinamică spectaculoasă, industria de securitate privată schimbă norme, obiceiuri şi repere. Inevitabil, detractorii vor face apel la "morală" şi la "lege". VINA majoră a industriei, mai ales cea din România, este aceea că nu colaborează suficient cu ONG-urile profilate pe securitate şi nu îşi fac publice realizările şi implicaţiile în viaţa societăţii. Grupul pentru Securitate şi Democraţie, prin demersurile pe care le face, la nivel local şi naţional, încearcă să creeze o cultură de securitate în rîndul cetăţenilor şi mass-media, atît de necesară în demersurile industriei de profil.
Statul este principalul gestionar al securităţii naţiunii ceea ce face ca gradul său de implicare în mediul social să fie definitoriu din perspectiva
securităţii interne. Securitatea internă priveşte, deopotrivă, atît siguranţa cetăţeanului cît şi securitatea publică. Securitatea privată constituie un domeniu circumscris securităţii interne, care se diferenţiază de securitatea publică prin faptul că subiectul ei îl constituie cetăţenii (ca persoane fizice), reşedinţele private ale acestora, afacerile lor particulare, transporturile, sănătatea publică, protecţia mediului etc. Cum se poate asigura, însă, supravegherea eficientă a activităţilor acesteia? Deputaţii europeni, de la subcomisia pentru securitate şi apărare au dezbătut această temă pe 15 martie cu experţi şi reprezentanţi ai Serviciului european de acţiune externă. Dupa intrarea României în Uniunea Europeană, acest sector a pornit în plină expansiune, cu o creştere a cifrei de afaceri de 30% pe an, dar criza forţei de muncă se resimte şi aici. În România, în prezent sînt multe societăţi de profil. Există, potrivit unor statistici, 1.200 de firme de pază, iar pe linie de sisteme tehnice sînt, aproximativ, 1.350 de societăţi. Paza şi protecţia sînt activităţi desfăşurate prin forţe şi mijloace specifice, în scopul asigurării siguranţei obiectivelor, bunurilor şi valorilor, împotriva oricăror acţiuni ilicite care lezează dreptul de proprietate, existenţa materială a acestora, precum şi a protejării persoanelor împotriva oricăror acte ostile. In ceea ce priveşte detectivistica din România, însă, nu există o informare. 98% din populaţia ţării nici nu ştie ca există segmentul de piaţă al detectivilor particulari! Acest segment al securităţii private exista legal, potrivit Legii 329/2003. Anne-Marie Buzatu, de la Centrul din Geneva pentru controlul democratic al forţelor armate, a arătat în cadrul audierii de la Bruxelles, că legile internaţionale nu se aplică acestor companii, deoarece ele nu reprezintă un stat! În plus, investigaţiile transfrontaliere sînt dificile, ceea ce îngreunează responsabilizarea companiilor de securitate private. Andy Bearpark, Director General la British Association of Private Security Companies, a arătat că cererea pentru astfel de operaţiuni creşte în Europa: „Sfîrşitul războiului rece a dus la reducerea numărului de conflicte interstatale şi la creşterea numărului de conflicte intrastatale. În acelaşi timp au scăzut bugetele. Important este cum folosim companiile de securitate private“, a adăugat britanicul, arătînd importanţa clarităţii sarcinilor şi a reglementării prin codul de conduită. Clienţii principali ai companiilor private de securitate sînt guvernele şi ONG-urile, a spus Michael Clarke, directorul afacerilor publice la G4S (companie de securitate privată britanică). „Noi protejăm oamenii. Nu intervenim în politică, nici în afacerile statului şi nu oferim servicii care încalcă drepturile omului“, a adăugat Clarke. Toate aceste aspecte, dar şi reglementările şi standardele profesionale din industria de securitate, vor fi "adunate", pentru prima dată, în România, în primul MANUAL DE SECURITATE, în 10 volume, redactat de specialiştii Asociaţiei Române a Specialiştilor în Securitate. Preconizat să apară la sfîrşitul acestui an, Manualul se doreşte a fi "Biblia" securităţii private din România, în concordanţă TOTALĂ cu normele şi reglementările europene şi internaţionale, la elaborarea sa fiind implicaţi cei mai buni specialişti din ţară.
Aşadar, securitatea devenind un „produs de consum” generează apariţia în ecuaţie şi a altor termeni, proprii pieţei libere, precum ,,preţul” sau ,,standarde de calitate”. Astăzi se caută, tocmai, identificarea acestor standarde pentru serviciile private de securitate menite a oferi aceeaşi calitate, pentru aceleaşi tipuri de servicii, pe plan internaţional. Finalitatea, de maximă generalitate, a acestui demers este realizarea, la nivel european, a unui sistem de securitate viabil şi integrat cerinţelor specifice în domeniu. Problematica serviciilor private de securitate trebuie să fie abordată atît din perspectiva ei ca sector industrial de sine stătător, cît şi din perspectiva dialogului social.
Cele mai populate ţări din Uniunea Europeană au şi cele mai mari "contingente" de securitate privată, Germania numără 170.000 de agenţi de securitate privaţi, Polonia 165.000, Franţa - 160.000, iar Marea Britanie 120.000. Pe de altă parte, România are 107.000 de agenţi, iar Ungaria 105.121. Turcia are, însă, cele mai numeroase trupe de securitate privată din Europa, cu un personal de 257.192 de membri, dar şi cele mai mari probleme pe linia asigurării securităţii inter-statale! Acestea au, însă, cîteva puncte comune: • Sectorul de securitate privată este bine delimitat în statele membre UE; • Cele mai multe societăţi de securitate privată sînt implicate în paza statică; • Sectorul de securitate privată angajează în general bărbaţi; • Vârsta medie a personalului de securitate este 35 ani; • Cele mai multe state beneficiază de un sistem de pregătire organizat în societate sau în afara acesteia; • Cîinii sînt utilizaţi frecvent în activităţile de securitate privată; • Persoanele din securitatea privată lucrează în general în uniforme; • Ziua de muncă medie: de la 8 la 12 ore
Potrivit analizei experţilor de la Bruxelles, structurile private de securitate vor rămîne o parte a mediului de securitate în viitorul previzibil şi este indubitabil nevoie de îmbunătăţirea reglementărilor, prin mijloace fie naţionale, fie internaţionale. Regîndirea sistemului de securitate românesc, în deplin acord cu evoluţiile din ţara noastră şi cu provocările mediului contemporan de securitate, presupune angrenare tuturor resurselor intelectuale ale organizaţiilor din domeniu, ale clasei politice şi nu în ultimul rînd ale societăţii civile. Această piaţă este încă empirică, este în dezvoltare şi, sînt sigur, că în cinci-zece ani, companiile de profil vor ajunge la o cifră de afaceri de peste 200-300 de milioane de euro pe an. În clipa de faţă, 20%-30% din societăţile licenţiate nu îşi desfăşoară activitatea în toate segmentele. Unii sînt specializaţi pe tehnică, alţii pe pază sau pe gărzi de corp. Tariful ar trebui să se stabilească pornind de la asigurarea unui salariu motivant pentru agent. De obicei, profitul se negociază cu beneficiarul şi este mai mic. Un tarif bun este de 12-15 lei pe oră. Dar, în ultimul an, acest "barem minim" a fost încălcat de nenumărate ori, mai ales companiile din provincie făcînd rabat de la calitate. Puţini beneficiari înţeleg că un agent de securitate NU mai este paznicul din perioada comunistă! Companii ca BIGroup, specializate pe investigaţii, consultanţă şi analiză prin intermediul surselor deschise, nu mai au nimic în comun cu tradiţionalii paznici în uniforme maro!
Astăzi, dacă plăteşti 100 de lei, beneficiezi de servicii de 100 de lei! Total non-europene!
Etichete:
BMTF,
MERKAVA,
privat security,
SECURITATE PRIVATĂ,
UE
Acţiune de protest la Oslo împotriva decernării premiului Nobel Uniunii Europene
Oslo, 10 dec /Agerpres/ - Oponenţii atribuirii premiului Nobel pentru Pace Uniunii Europene au participat duminică seara, purtând torţe în mâini, la un marş de protest pe străzile principale ale capitalei norvegiene Oslo, unde luni urmează să se desfăşoare ceremonia decernării acestei prestigioase distincţii, la demonstraţie fiind prezenţi reprezentanţi ai circa 50 de organizaţii şi asociaţii, relatează The Huffington Post şi BFM.
Organizatorii marşului consideră că UE nu merită Nobelul pentru Pace întrucât, 'printre altele, desfăşoară operaţiuni militare, duce o politică comercială agresivă şi nu pune în aplicare măsuri mai stricte faţă de imigranţii din Africa'.
Acţiunea a fost susţinută de Biroul Internaţional pentru Pace, recompensat cu Premiul Nobel în 1910. Reprezentanţii acestei organizaţii subliniază că membrii Comitetului s-au îndepărtat prea mult de litera testamentului lui Alfred Nobel, care scria ca premiul să fie acordat 'unei persoane care a obţinut cele mai mari succese sau a făcut mai mult decât altele pentru coeziunea dintre popoare şi pentru reducerea efectivelor armatelor active, precum şi pentru organizarea de congrese pe problema păcii, atrăgând prin aceasta atenţia mondială'.
'Dacă Nobel ar fi vrut să dea Comitetului dreptul de a interpreta în mod liber cuvintele sale, el putea să trimită doar un plic cu bani parlamentului norvegian, cu indicaţia 'Dispuneţi după propria dorinţă' ', a afirmat şeful Biroului Internaţional pentru Pace, Thomas Magnusson.
De asemenea, şi-au exprimat solidaritatea cu organizatorii protestului de la Oslo laureaţii premiului Nobel pentru Pace din 1976 şi 1980, Mairead Corrigan Maguire şi Adolfo Pérez Esquivel, care nu au reuşit să ajungă în capitala norvegiană pentru a se alătura protestului. Pe bulevardele înzăpezite din Oslo au defilat reprezentanţi ai coaliţiei de extrema stângă din Grecia, Syriza, membri ai partidelor de centru din Norvegia, care au anunţat boicotarea ceremoniei, precum şi reprezentanţi ai mai multor organizaţii pentru drepturile omului din ţara fiordurilor.
Un rol activ în organizarea marşului l-a avut mişcarea socială 'Nu UE!', care numără mai mult de 25.000 de membri în întreaga Norvegie. La acţiunea de duminică seara de la Oslo au participat, potrivit unor estimări, între 700 şi 1.200 de persoane. Totuşi, conform organizatorilor, nu este important cât de mulţi oameni au decis să iasă în stradă într-o seară friguroasă de decembrie, ci cât de răspândit este punctul de vedere critic cu privire la activităţile şi perspectivele UE.
Organizatorii marşului consideră că UE nu merită Nobelul pentru Pace întrucât, 'printre altele, desfăşoară operaţiuni militare, duce o politică comercială agresivă şi nu pune în aplicare măsuri mai stricte faţă de imigranţii din Africa'.
Acţiunea a fost susţinută de Biroul Internaţional pentru Pace, recompensat cu Premiul Nobel în 1910. Reprezentanţii acestei organizaţii subliniază că membrii Comitetului s-au îndepărtat prea mult de litera testamentului lui Alfred Nobel, care scria ca premiul să fie acordat 'unei persoane care a obţinut cele mai mari succese sau a făcut mai mult decât altele pentru coeziunea dintre popoare şi pentru reducerea efectivelor armatelor active, precum şi pentru organizarea de congrese pe problema păcii, atrăgând prin aceasta atenţia mondială'.
'Dacă Nobel ar fi vrut să dea Comitetului dreptul de a interpreta în mod liber cuvintele sale, el putea să trimită doar un plic cu bani parlamentului norvegian, cu indicaţia 'Dispuneţi după propria dorinţă' ', a afirmat şeful Biroului Internaţional pentru Pace, Thomas Magnusson.
De asemenea, şi-au exprimat solidaritatea cu organizatorii protestului de la Oslo laureaţii premiului Nobel pentru Pace din 1976 şi 1980, Mairead Corrigan Maguire şi Adolfo Pérez Esquivel, care nu au reuşit să ajungă în capitala norvegiană pentru a se alătura protestului. Pe bulevardele înzăpezite din Oslo au defilat reprezentanţi ai coaliţiei de extrema stângă din Grecia, Syriza, membri ai partidelor de centru din Norvegia, care au anunţat boicotarea ceremoniei, precum şi reprezentanţi ai mai multor organizaţii pentru drepturile omului din ţara fiordurilor.
Un rol activ în organizarea marşului l-a avut mişcarea socială 'Nu UE!', care numără mai mult de 25.000 de membri în întreaga Norvegie. La acţiunea de duminică seara de la Oslo au participat, potrivit unor estimări, între 700 şi 1.200 de persoane. Totuşi, conform organizatorilor, nu este important cât de mulţi oameni au decis să iasă în stradă într-o seară friguroasă de decembrie, ci cât de răspândit este punctul de vedere critic cu privire la activităţile şi perspectivele UE.
joi, 6 decembrie 2012
Siria afirmă că SUA şi Europa exploatează ideea că Damascul ar deţine arme chimice, pentru a lansa un atac
Damasc, 6 dec /Agerpres/ - Un important oficial sirian a acuzat joi Statele Unite ale Americii şi Europa că s-ar folosi de acuzaţia că Damascul ar deţine arme chimice pentru a-şi justifica o eventuală intervenţie militară împotriva Siriei, relatează Associated Press.
Ministrul adjunct de externe Faisal Mekdad a avertizat că o astfel de intervenţie ar fi 'catastrofală'.
Washingtonul este îngrijorat de faptul că regimul din ce în ce disperat al preşedintelui sirian Bashar al-Assad ar putea apela la stocurile sale de arme chimice sau ar putea pierde controlul asupra lor căzând pe mâinile grupurilor militante. Damascul nu a confirmat faptul că ar deţine arme chimice şi a insistat asupra faptului că nu s-ar folosi niciodată de astfel de arme împotriva propriului popor.
Faisal Mekdad a reiterat, într-un interviu acordat postului libanez de televiziune Al Manar TV, faptul că Siria nu ar folosi arme chimice - chiar dacă ar deţine acest tip de armament - împotriva poporului său, calificând un astfel de gest drept 'sinucidere'.
Ministrul adjunct de externe Faisal Mekdad a avertizat că o astfel de intervenţie ar fi 'catastrofală'.
Washingtonul este îngrijorat de faptul că regimul din ce în ce disperat al preşedintelui sirian Bashar al-Assad ar putea apela la stocurile sale de arme chimice sau ar putea pierde controlul asupra lor căzând pe mâinile grupurilor militante. Damascul nu a confirmat faptul că ar deţine arme chimice şi a insistat asupra faptului că nu s-ar folosi niciodată de astfel de arme împotriva propriului popor.
Faisal Mekdad a reiterat, într-un interviu acordat postului libanez de televiziune Al Manar TV, faptul că Siria nu ar folosi arme chimice - chiar dacă ar deţine acest tip de armament - împotriva poporului său, calificând un astfel de gest drept 'sinucidere'.
vineri, 30 noiembrie 2012
Steaguri ale UE, NATO şi SUA, incendiate de protestatari ultranaţionalişti la Belgrad
BELGRAD (MEDIAFAX) - Ultranaţionalişti sârbi
furioşi au incendiat, vineri, steaguri ale Uniunii Europene, Statelor Unite,
NATO şi Kosovo, în cursul protestelor faţă de achitarea fostului lider de
gherilă kosovar Ramush Haradinaj, informează AFP.
Adunaţi în faţa sediului Preşedinţiei Serbiei, la Belgrad, la apelul Partidului Radical Sârb (SRS, ultranaţionalist), cei câteva sute de protestatari au cerut renunţarea la planul de aderare la Uniunea Europeană.
Încadraţi de un dispozitiv impresionant al forţelor de ordine, manifestanţii aveau steaguri ale Serbiei şi Rusiei, principalul aliat al Belgradului pe scena internaţională.
"Nu dorim să aderăm la UE. Vinovaţii nu sunt judecaţi de TPI", au scandat manifestanţii.
În cursul mitingului, protestatarii au incendiat steaguri ale Uniunii Europene, Statelor Unite, Alianţei Nord-Atlantice şi Kosovo.
Adunaţi în faţa sediului Preşedinţiei Serbiei, la Belgrad, la apelul Partidului Radical Sârb (SRS, ultranaţionalist), cei câteva sute de protestatari au cerut renunţarea la planul de aderare la Uniunea Europeană.
Încadraţi de un dispozitiv impresionant al forţelor de ordine, manifestanţii aveau steaguri ale Serbiei şi Rusiei, principalul aliat al Belgradului pe scena internaţională.
"Nu dorim să aderăm la UE. Vinovaţii nu sunt judecaţi de TPI", au scandat manifestanţii.
În cursul mitingului, protestatarii au incendiat steaguri ale Uniunii Europene, Statelor Unite, Alianţei Nord-Atlantice şi Kosovo.
Zona euro: Nivel record al şomajului, 11,7% în luna octombrie
Bruxelles, 30 nov /Agerpres/ - Şomajul în zona
euro a ajuns la un nivel record, 11,7% din populaţia activă în luna octombrie,
cu 0,01 procente mai mult decât luna precedentă, a anunţat vineri Biroul de
statistică al Comisiei Europene, Eurostat.
Acest procent arată că 18,7 milioane persoane s-au aflat în şomaj în luna octombrie în cele 17 state membre ale uniunii monetare.
În lunile iulie, august, septembrie, economia zonei euro a înregistrat cel mai slab trimestru, de la recesiunea economică încheiată în 2009.
Ţările cele mai afectate de şomaj au fost Spania şi Grecia, 26,2% respectiv 25,4%, dar şi Portugalia /16,3%/. Procentul de tineri fără un loc de muncă stabil în cele două ţări a ajuns până la 60%, în luna octombrie.
Pe de altă parte, ţările cel mai puţin afectate de şomaj în aceeaşi lună au fost Austria /4,3%/, Luxemburgul /5,1%/, Germania /5,4%/ şi Olanda /5,5%/.
Conform aceluiaşi studiu, nivelul inflaţiei în noiembrie este estimat la 2,2 procente în zona euro, mai mic faţă de lunile trecute, dar peste 2 procente, cât prognozase Banca Centrală Europeană /BCE/.
Acest procent arată că 18,7 milioane persoane s-au aflat în şomaj în luna octombrie în cele 17 state membre ale uniunii monetare.
În lunile iulie, august, septembrie, economia zonei euro a înregistrat cel mai slab trimestru, de la recesiunea economică încheiată în 2009.
Ţările cele mai afectate de şomaj au fost Spania şi Grecia, 26,2% respectiv 25,4%, dar şi Portugalia /16,3%/. Procentul de tineri fără un loc de muncă stabil în cele două ţări a ajuns până la 60%, în luna octombrie.
Pe de altă parte, ţările cel mai puţin afectate de şomaj în aceeaşi lună au fost Austria /4,3%/, Luxemburgul /5,1%/, Germania /5,4%/ şi Olanda /5,5%/.
Conform aceluiaşi studiu, nivelul inflaţiei în noiembrie este estimat la 2,2 procente în zona euro, mai mic faţă de lunile trecute, dar peste 2 procente, cât prognozase Banca Centrală Europeană /BCE/.
Etichete:
SECURITATE SOCIALĂ,
ŞOMAJ,
UE,
ZONA EURO
marți, 27 noiembrie 2012
Sute de tractoare şi 'duşuri' cu lapte la protestul agricultorilor din Bruxelles
Bruxelles, 27 nov - Corespondentul Agerpres, Florin Ştefan, transmite: Sute de producători de lactate au invadat luni Bruxellesul cu tractoarele şi au stropit cu lapte Parlamentul European şi pe poliţiştii care apărau zonele de acces pentru a protesta împotriva scăderii de preţuri care ar ameninţa, potrivit lor, 'supravieţuirea a mii de exploatări' în toată Europa.
Sunând din claxoane şi sirene, circa 800 de tractoare au intrat în Bruxelles în jurul prânzului, după ce unii dintre ei au parcurs circa 1.000 de kilometri venind din Polonia. Apoi au oprit tractoarele pe mai multe axe principale ale cartierului european din Bruxelles, pe care intenţionează să-l paralizeze până marţi după-amiază. Luni seară, în jurul orei 19.00, tractoarele împânzeau încă drumurile de acces spre Parlamentul European şi nu numai.
'Adunând peste 800 de tractoare am reuşit o operaţiune de forţă. Dar acesta nu este decât începutul mobilizării: revolta ţăranilor creşte', a declarat unul dintre organizatorii protestului, belgianul Erwin Schopges. 'Mii de exploatări au dispărut deja şi alte câteva mii sunt ameninţare în toată Europa', a adăugat el.
Apelul la protest a fost lansat de confederaţia organizaţiilor de lapte din 14 state europene, European Milk Board (EMB), pentru că 'piaţa laptelui riscă să dea în clocot', susţin organizatorii.
Pentru a-şi arăta în mod spectaculos furia, aşa cum fac de fiecare dată când sunt la Bruxelles, agricultorii au folosit dispozitive cu presiune pentru a stropi cu lapte birourile Parlamentului European. Circa 15.000 de litri de lapte au fost astfel folosiţi pentru a stropi cu lapte o parte din zidurile PE, dar şi poliţiştii care protejau, dotaţi cu gaze lacrimogene, zonele de acces în parlament. 'Avem un Parlament European care nu a făcut nicio mişcare în ani de zile. Vrem legi noi care ne vor da o asigurare pentru viitor', a declarat Roberto Cavaliere, din cadrul EMB, pentru Associated Press.
'Situaţia noastră este din ce în ce mai rea', declară pentru France Presse Krzysztof Pogorzelski, un responsabil sindical polonez care a mers două zile cu tractorul pentru a ajunge la Bruxelles. 'Preţurile de vânzare nu încetează să scadă, în timp ce costurile noastre de producţie continuă să crească', a adăugat el, făcând o paralelă cu gravă criză a laptelui din anii 2008-2009.
În medie, un agricultor european vinde laptele cu 27 de eurocenţi, deşi cheltuie pentru producţie 40 de eurocenţi, susţine EMB.
'Este simplu: laptele nu ne permite să trăim. Dacă continui, este datorită ajutoarelor europene. Ori reforma PAC prevede reduceri puternice. Dacă asta se realizează, nu vor mai exista exploatări mici şi medii în următorii cinci ani', este de părere Léopold Gruget, care creşte o sută de vaci în Franţa. Pe tractorul agricultorului de 23 de ani a fost atârnat un drapel alb pe care scrie 'M-am săturat'.
Proiectul de reformă al PAC pentru perioda 2014-2020 face în prezent obiectul unor vii discuţii la nivel european. Comisia a propus reducerea bugetului PAC de la 420,6 miliarde de euro pentru perioada 2007-2013 la 386 de miliarde de euro, notează France Presse, iar mai multe ţări cer reducerea sa şi mai mult.
Sectorul laptelui este confruntat cu o mare schimbare, întrucât UE a decis să suprime cotele pentru lapte în 2015. Această evoluţie obligă producătorii de lapte să treacă de la o structură administrată la una a contractelor între procesatori şi producători, ceea ce suscită reticenţe mai mult sau mai puţin pronunţate în fiecare ţară.
Venit să-şi exprime susţinerea pentru manifestanţi, eurodeputatul ecologist José Bové le-a cerut guvernelor şi Comisiei Europene (CE) 'să înţeleagă gravitatea situaţiei'. 'Dacă reforma PAC nu aduce soluţii durabile, mâine vor exista de două ori mai puţin producători de lapte', a spus el.
Sunând din claxoane şi sirene, circa 800 de tractoare au intrat în Bruxelles în jurul prânzului, după ce unii dintre ei au parcurs circa 1.000 de kilometri venind din Polonia. Apoi au oprit tractoarele pe mai multe axe principale ale cartierului european din Bruxelles, pe care intenţionează să-l paralizeze până marţi după-amiază. Luni seară, în jurul orei 19.00, tractoarele împânzeau încă drumurile de acces spre Parlamentul European şi nu numai.
'Adunând peste 800 de tractoare am reuşit o operaţiune de forţă. Dar acesta nu este decât începutul mobilizării: revolta ţăranilor creşte', a declarat unul dintre organizatorii protestului, belgianul Erwin Schopges. 'Mii de exploatări au dispărut deja şi alte câteva mii sunt ameninţare în toată Europa', a adăugat el.
Apelul la protest a fost lansat de confederaţia organizaţiilor de lapte din 14 state europene, European Milk Board (EMB), pentru că 'piaţa laptelui riscă să dea în clocot', susţin organizatorii.
Pentru a-şi arăta în mod spectaculos furia, aşa cum fac de fiecare dată când sunt la Bruxelles, agricultorii au folosit dispozitive cu presiune pentru a stropi cu lapte birourile Parlamentului European. Circa 15.000 de litri de lapte au fost astfel folosiţi pentru a stropi cu lapte o parte din zidurile PE, dar şi poliţiştii care protejau, dotaţi cu gaze lacrimogene, zonele de acces în parlament. 'Avem un Parlament European care nu a făcut nicio mişcare în ani de zile. Vrem legi noi care ne vor da o asigurare pentru viitor', a declarat Roberto Cavaliere, din cadrul EMB, pentru Associated Press.
'Situaţia noastră este din ce în ce mai rea', declară pentru France Presse Krzysztof Pogorzelski, un responsabil sindical polonez care a mers două zile cu tractorul pentru a ajunge la Bruxelles. 'Preţurile de vânzare nu încetează să scadă, în timp ce costurile noastre de producţie continuă să crească', a adăugat el, făcând o paralelă cu gravă criză a laptelui din anii 2008-2009.
În medie, un agricultor european vinde laptele cu 27 de eurocenţi, deşi cheltuie pentru producţie 40 de eurocenţi, susţine EMB.
'Este simplu: laptele nu ne permite să trăim. Dacă continui, este datorită ajutoarelor europene. Ori reforma PAC prevede reduceri puternice. Dacă asta se realizează, nu vor mai exista exploatări mici şi medii în următorii cinci ani', este de părere Léopold Gruget, care creşte o sută de vaci în Franţa. Pe tractorul agricultorului de 23 de ani a fost atârnat un drapel alb pe care scrie 'M-am săturat'.
Proiectul de reformă al PAC pentru perioda 2014-2020 face în prezent obiectul unor vii discuţii la nivel european. Comisia a propus reducerea bugetului PAC de la 420,6 miliarde de euro pentru perioada 2007-2013 la 386 de miliarde de euro, notează France Presse, iar mai multe ţări cer reducerea sa şi mai mult.
Sectorul laptelui este confruntat cu o mare schimbare, întrucât UE a decis să suprime cotele pentru lapte în 2015. Această evoluţie obligă producătorii de lapte să treacă de la o structură administrată la una a contractelor între procesatori şi producători, ceea ce suscită reticenţe mai mult sau mai puţin pronunţate în fiecare ţară.
Venit să-şi exprime susţinerea pentru manifestanţi, eurodeputatul ecologist José Bové le-a cerut guvernelor şi Comisiei Europene (CE) 'să înţeleagă gravitatea situaţiei'. 'Dacă reforma PAC nu aduce soluţii durabile, mâine vor exista de două ori mai puţin producători de lapte', a spus el.
vineri, 16 noiembrie 2012
UE va lansa un fel de "eBay militar" pentru echipamente în domeniul Apărării - presă
BRUXELLES (MEDIAFAX) - Ţări din Uniunea Europeană (UE) care se confruntă cu probleme de lichidităţi şi care încearcă să facă faţă unor tăieri la bugetul Apărării vor putea, în curând, să vândă sau să ofere la schimb surplusul de tancuri sau avioane de luptă pe un site comercial de tip eBay, relatează portalul EurActiv.
Site-ul eQuip va oferi un magazin online pentru hardware militar, iar în viitor poate şi pentru echipament utilizat în operaţiunile NATO din Afganistan, a declarat un oficial pentru jurnalişti, sub protecţia anonimatului.
"Ne aşteptăm să existe un oarecare surplus de echipament adus (din Afganistan), care ar putea să devină accesibil pe eQuip", a declarat oficialul. Până la 200.000 de vehicule şi containere cu echipament militar urmează să fie retrase în următorii câţiva ani din această zonă de război.
Oficialul citat a anunţat totodată că site-ul eQuip urmează să fie operaţional în câteva luni.
Unele guverne occidentale au fost deja nevoite să vândă echipament militar din cauza unor tăieri la bugetul Apărării. Marea Britanie a ajuns la un acord cu privire la un contract în valoare de 141 de milioane de euro, în 2011, în vederea vânzării a 72 de avioane de tip Harrier către US Marine Corps, care le va utiliza ca piese de rezervă. De asemenea, România ar plănui, potrivit unor informaţii recente, să cumpere avioane de luptă de tip F-16 de la Portugalia.
Miniştrii Apărării din statele membre UE se întâlnesc luni la Bruxelles pentru a discuta despre modalităţi de intensificare a cooperării în domeniul apărării, într-un efort de reducere a costurilor. Se aşteaptă ca ei să adopte un nou cod de conduită, care va aşeza schimbul de capabilităţi între diverse ţări UE în centrul planificării militare europene.
Site-ul eQuip va oferi un magazin online pentru hardware militar, iar în viitor poate şi pentru echipament utilizat în operaţiunile NATO din Afganistan, a declarat un oficial pentru jurnalişti, sub protecţia anonimatului.
"Ne aşteptăm să existe un oarecare surplus de echipament adus (din Afganistan), care ar putea să devină accesibil pe eQuip", a declarat oficialul. Până la 200.000 de vehicule şi containere cu echipament militar urmează să fie retrase în următorii câţiva ani din această zonă de război.
Oficialul citat a anunţat totodată că site-ul eQuip urmează să fie operaţional în câteva luni.
Unele guverne occidentale au fost deja nevoite să vândă echipament militar din cauza unor tăieri la bugetul Apărării. Marea Britanie a ajuns la un acord cu privire la un contract în valoare de 141 de milioane de euro, în 2011, în vederea vânzării a 72 de avioane de tip Harrier către US Marine Corps, care le va utiliza ca piese de rezervă. De asemenea, România ar plănui, potrivit unor informaţii recente, să cumpere avioane de luptă de tip F-16 de la Portugalia.
Miniştrii Apărării din statele membre UE se întâlnesc luni la Bruxelles pentru a discuta despre modalităţi de intensificare a cooperării în domeniul apărării, într-un efort de reducere a costurilor. Se aşteaptă ca ei să adopte un nou cod de conduită, care va aşeza schimbul de capabilităţi între diverse ţări UE în centrul planificării militare europene.
joi, 15 noiembrie 2012
Zona euro a intrat oficial în recesiune în trimestrul al treilea
Bruxelles, 15 nov / Agerpres/ - Cele 17 state din zona euro au intrat oficial în recesiune în al treilea trimestru al acestui an, pentru a doua oară în ultimii trei ani, conform unei estimări preliminare publicate joi de Oficiul european pentru Statistică (Eurostat), transmite AFP.
Produsul Intern Brut al zonei euro a înregistrat o scădere de 0,1% în trimestrul al treilea al acestui an comparativ cu perioada similară a anului trecut, după o scădere de 0,2% în trimestrul al doilea.
Definiţia tehnică a recesiunii este două trimestre consecutive de contracţie a PIB-ului.
În schimb, Uniunea Europeană (UE 27) a evitat recesiunea graţie unei creşteri modeste de 0,1% în trimestrul al treilea după o scădere de 0,2% în trimestrul al doilea.
În cazul României, potrivit datelor prezentate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS), Produsul Intern Brut a scăzut în trimestrul al treilea din acest an, în termeni reali, cu 0,5% comparativ cu trimestrul anterior. Faţă de acelaşi trimestru al anului trecut, Produsul Intern Brut a înregistrat o scădere cu 0,6% pe seria brută şi cu 0,8% pe seria ajustată sezonier.
La începutul acestei luni, Comisia Europeană şi-a revizuit în jos estimările de creştere pentru zona euro şi UE. Executivul comunitar estimează că zona euro va înregistra o contracţie a Produsului Intern Brut de 0,4% în acest an şi un avans timid de 0,1% în 2013. În ceea ce priveşte Uniunea Europeană, Bruxelles-ul mizează pe un recul al PIB de 0,3% în acest an, urmat de o creştere de 0,4% în 2013. Situaţia ar urma să se îmbunătăţească abia în 2014 când se estimează o creştere de 1,6%.
Produsul Intern Brut al zonei euro a înregistrat o scădere de 0,1% în trimestrul al treilea al acestui an comparativ cu perioada similară a anului trecut, după o scădere de 0,2% în trimestrul al doilea.
Definiţia tehnică a recesiunii este două trimestre consecutive de contracţie a PIB-ului.
În schimb, Uniunea Europeană (UE 27) a evitat recesiunea graţie unei creşteri modeste de 0,1% în trimestrul al treilea după o scădere de 0,2% în trimestrul al doilea.
În cazul României, potrivit datelor prezentate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS), Produsul Intern Brut a scăzut în trimestrul al treilea din acest an, în termeni reali, cu 0,5% comparativ cu trimestrul anterior. Faţă de acelaşi trimestru al anului trecut, Produsul Intern Brut a înregistrat o scădere cu 0,6% pe seria brută şi cu 0,8% pe seria ajustată sezonier.
La începutul acestei luni, Comisia Europeană şi-a revizuit în jos estimările de creştere pentru zona euro şi UE. Executivul comunitar estimează că zona euro va înregistra o contracţie a Produsului Intern Brut de 0,4% în acest an şi un avans timid de 0,1% în 2013. În ceea ce priveşte Uniunea Europeană, Bruxelles-ul mizează pe un recul al PIB de 0,3% în acest an, urmat de o creştere de 0,4% în 2013. Situaţia ar urma să se îmbunătăţească abia în 2014 când se estimează o creştere de 1,6%.
joi, 18 octombrie 2012
Noile sancţiuni europene sunt un ajutor pentru terorism (Damasc)
Damasc, 18 oct /Agerpres/ - Siria a reacţionat ferm miercuri la noua serie de sancţiuni europene, apreciind că este vorba de un ajutor acordat 'terorismului' în timp ce regimul sirian se confruntă cu o rebeliune armată, informează AFP.
'Noile sancţiuni impuse de UE Siriei constituie un sprijin politic, financiar şi mediatic suplimentar oferit de anumite ţări europene unor grupări teroriste care atacă statul sirian şi poporul său', a declarat o sursă din cadrul Ministerului sirian de Externe citat de agenţia oficială Sana.
Noua serie de sancţiuni decisă luni de miniştrii europeni de afaceri externe, a 19-a de la declanşarea crizei siriene, în martie 2011, îngheaţă fondurile a 28 de noi partizani ai preşedintelui sirian, care au de asemenea interdicţie la vize.
'Obstinaţia UE de a impune sancţiuni economice nejustificate, fără nici o bază legală sau morală, este în contradicţie cu ceea ce spun aceste ţări care afirmă că sunt motivate de apărarea intereselor poporului sirian',a adăugat sursa citată.
Decizia europeană creşte la 181 numărul persoanelor apropiate regimului şi la 54 numărul societăţilor sau al administraţiilor plasate pe lista neagră a UE.
'Noile sancţiuni impuse de UE Siriei constituie un sprijin politic, financiar şi mediatic suplimentar oferit de anumite ţări europene unor grupări teroriste care atacă statul sirian şi poporul său', a declarat o sursă din cadrul Ministerului sirian de Externe citat de agenţia oficială Sana.
Noua serie de sancţiuni decisă luni de miniştrii europeni de afaceri externe, a 19-a de la declanşarea crizei siriene, în martie 2011, îngheaţă fondurile a 28 de noi partizani ai preşedintelui sirian, care au de asemenea interdicţie la vize.
'Obstinaţia UE de a impune sancţiuni economice nejustificate, fără nici o bază legală sau morală, este în contradicţie cu ceea ce spun aceste ţări care afirmă că sunt motivate de apărarea intereselor poporului sirian',a adăugat sursa citată.
Decizia europeană creşte la 181 numărul persoanelor apropiate regimului şi la 54 numărul societăţilor sau al administraţiilor plasate pe lista neagră a UE.
sâmbătă, 13 octombrie 2012
O GLUMĂ BUNĂ: Nobelul pentru pace acordat UE!
Cu o politică externă comună incoerentă,
nevolnică şi lipsită de efecte, cu o politică de apărare comună inexistentă,
bazată aproape exclusiv pe NATO şi forţa militară americană, vineri, Uniunea
Europeană a primit Premiul Nobel pentru Pace, în acelaşi mod în care, Tanti
Frosa – 67 de ani şi 103 kg – ar fi primit premiul Miss Univers! Adică, o UE
atît de ineficientă încît nu a deranjat pe nimeni! Un premiu lipsit de
substanţă, în opinia noastră, care nu a trecut neobservat de către presa
europeană de astăzi, mereu mai lucidă decît politicienii de la Bruxelles:
Bruxelles, 13 oct /Agerpres/ - Presa europeană
consideră sâmbătă că atribuirea Premiului Nobel pentru Pace Uniunii Europene
reprezintă o corectă rememorare a unei istorii 'care a oferit continentului 67
de ani fără conflicte', dar pune în acelaşi timp la îndoială pertinenţa sa
într-un moment în care UE a devenit 'o asamblare de state mai mult sau mai
puţin în faliment', relatează AFP.
'Idee bună, laureat nepotrivit', scrie tranşant influenta revistă germană Der Spiegel. 'Nimeni nu poate reproşa la modul serios atribuirea Premiului Nobel pentru Pace Uniunii Europene. Exact aceasta este problema, este o decizie mai degrabă facilă. Ar fi fost mai curajos să fi acordat premiul unei om care întruchipează ceea ce lipseşte astăzi politicilor europene: Jacques Delors', fostul preşedinte francez al Comisiei, potrivit Der Spiegel.
Într-un comentariu intitulat '60 de ani de pace în ciuda crizelor', cotidianul belgian francofon Le Soir afirmă că 'cetăţenii europeni, din care mulţi au astăzi motive să fie exasperaţi, trebuie să ia acest premiu Nobel ca pe o rememorare a ceea ce Europa a fost până acum - un actor major al progresului şi democraţiei'.
Acelaşi sfat este dat şi de cotidianul italian de centru-dreapta La Stampa: 'Premiul vine surprinzător într-unul din cele mai dificile momente ale procesului de integrare continentală, în contextul în care criza nu încetează să afecteze familiile aflate pe margine unei posibile revolte sociale (...) Este o recunoaştere în sfârşit concretă pentru un drum care a oferit continentului 67 de ani fără conflicte'.
Potrivit Frankfurter Allgemeine Zeitung, 'proiectul european nu este un proiect al trecutului, ci rămâne o misiune pentru viitor. Premiul Nobel pentru Pace trebuie să ofere din nou curaj europenilor pentru a continua să lucreze la opera lor comună'.
Cotidianul conservator Die Welt are o apreciere similară: 'Premiul Nobel pentru Pace este o recompensă pentru un miracol şi o încurajare de a continua să credem în miracole''.
Publicaţia conservatoare franceză Le Figaro împărtăşeşte acelaşi punct de vedere, scriind că premiul este 'o încurajare către o Europă zguduită de criză' şi reamintind că respectivul 'comitet norvegian a premiat o construcţie care a adus o pace durabilă continentului'.
Liberation, de stânga, susţine că 'este nevoie de un tupeu colosal pentru a acorda Premiul Nobel pentru Pace Uniunii Europene, într-un moment în care aceasta nu se îndoieşte de destinul său de putere şi în care, confruntată cu o criză care o depăşeşte (...), ea pare să se dedice declinului'.
Fără nicio surpriză, presa britanică este ferm mai dură, cu excepţia publicaţiei Financial Times, conform căreia Premiul Nobel 'recunoaşte în mod corect o performanţă istorică'.
'Premiul Nobel pentru Pace idioţeniei', scrie Daily Mail (conservator) sub o fotografie cu manifestanţi greci îmbrăcaţi în nazişti la ultima vizită la Atena a cancelarului german Angela Merkel.
The Independent foloseşte de asemenea o fotografie cu revoltaţi greci care însoţeşte un citat din Comitetul Nobel din Norvegia: 'Un proiect unic care a înlocuit războiul cu pacea'. Times vorbeşte despre o recompensă 'frivolă'.
Marele cotidian german de centru-stânga Süddeutsche Zeitung se arată la rândul său extrem de critic: 'O recompensă pentru trecut, un avertisment pentru viitor'.
'Premiul Nobel pentru Pace pentru UE? Acestei asamblări de state mai mult sau mai puţin falimentare, divizate şi al căror proiect comun principal, uniunea monetară, este la doi paşi de a se face ţăndări? Din nou este cam mult din partea comitetului norvegian, care trebuie să fie atent ca deciziile sale să mai fie încă luate în serios pe termen lung', afirmă cotidianul citat.
Tabloidul german Bild ridică o întrebare mai practică: cine va merge să ridice premiul. 'Barroso şi compania îl merită cu adevărat?', se întreabă Bild.
'Idee bună, laureat nepotrivit', scrie tranşant influenta revistă germană Der Spiegel. 'Nimeni nu poate reproşa la modul serios atribuirea Premiului Nobel pentru Pace Uniunii Europene. Exact aceasta este problema, este o decizie mai degrabă facilă. Ar fi fost mai curajos să fi acordat premiul unei om care întruchipează ceea ce lipseşte astăzi politicilor europene: Jacques Delors', fostul preşedinte francez al Comisiei, potrivit Der Spiegel.
Într-un comentariu intitulat '60 de ani de pace în ciuda crizelor', cotidianul belgian francofon Le Soir afirmă că 'cetăţenii europeni, din care mulţi au astăzi motive să fie exasperaţi, trebuie să ia acest premiu Nobel ca pe o rememorare a ceea ce Europa a fost până acum - un actor major al progresului şi democraţiei'.
Acelaşi sfat este dat şi de cotidianul italian de centru-dreapta La Stampa: 'Premiul vine surprinzător într-unul din cele mai dificile momente ale procesului de integrare continentală, în contextul în care criza nu încetează să afecteze familiile aflate pe margine unei posibile revolte sociale (...) Este o recunoaştere în sfârşit concretă pentru un drum care a oferit continentului 67 de ani fără conflicte'.
Potrivit Frankfurter Allgemeine Zeitung, 'proiectul european nu este un proiect al trecutului, ci rămâne o misiune pentru viitor. Premiul Nobel pentru Pace trebuie să ofere din nou curaj europenilor pentru a continua să lucreze la opera lor comună'.
Cotidianul conservator Die Welt are o apreciere similară: 'Premiul Nobel pentru Pace este o recompensă pentru un miracol şi o încurajare de a continua să credem în miracole''.
Publicaţia conservatoare franceză Le Figaro împărtăşeşte acelaşi punct de vedere, scriind că premiul este 'o încurajare către o Europă zguduită de criză' şi reamintind că respectivul 'comitet norvegian a premiat o construcţie care a adus o pace durabilă continentului'.
Liberation, de stânga, susţine că 'este nevoie de un tupeu colosal pentru a acorda Premiul Nobel pentru Pace Uniunii Europene, într-un moment în care aceasta nu se îndoieşte de destinul său de putere şi în care, confruntată cu o criză care o depăşeşte (...), ea pare să se dedice declinului'.
Fără nicio surpriză, presa britanică este ferm mai dură, cu excepţia publicaţiei Financial Times, conform căreia Premiul Nobel 'recunoaşte în mod corect o performanţă istorică'.
'Premiul Nobel pentru Pace idioţeniei', scrie Daily Mail (conservator) sub o fotografie cu manifestanţi greci îmbrăcaţi în nazişti la ultima vizită la Atena a cancelarului german Angela Merkel.
The Independent foloseşte de asemenea o fotografie cu revoltaţi greci care însoţeşte un citat din Comitetul Nobel din Norvegia: 'Un proiect unic care a înlocuit războiul cu pacea'. Times vorbeşte despre o recompensă 'frivolă'.
Marele cotidian german de centru-stânga Süddeutsche Zeitung se arată la rândul său extrem de critic: 'O recompensă pentru trecut, un avertisment pentru viitor'.
'Premiul Nobel pentru Pace pentru UE? Acestei asamblări de state mai mult sau mai puţin falimentare, divizate şi al căror proiect comun principal, uniunea monetară, este la doi paşi de a se face ţăndări? Din nou este cam mult din partea comitetului norvegian, care trebuie să fie atent ca deciziile sale să mai fie încă luate în serios pe termen lung', afirmă cotidianul citat.
Tabloidul german Bild ridică o întrebare mai practică: cine va merge să ridice premiul. 'Barroso şi compania îl merită cu adevărat?', se întreabă Bild.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)