Kosovo: Doi copii sârbi, răniţi într-o explozie la Mitrovica

Pristina, 5 feb /Agerpres/ - Doi copii sârbi au fost răniţi luni de explozia unei grenade de mână aruncate asupra locuinţei lor din Mitrovica, oraş divizat etnic din nordul Kosovo, relatează Associated Press şi Reuters.

Copiii - un băieţel în vârstă de 3 ani şi o fetiţă de 9 ani - prezintă răni de şrapnel la cap şi la spate, au declarat medici de la spitalul din Mitrovica. Mama copiilor a scăpat nevătămată.

Explozia a avut loc în cartierul Bosnjacka Mahala, una dintre ultimele zone cu populaţie mixtă din punct de vedere etnic din oraşul de pe râul Ibar.

Aceasta a fost cea de-a treia explozie produsă în decurs de 24 de ore la Mitrovica. Precedentele au vizat, se pare, sârbi care lucrează pentru autorităţile kosovare şi nu s-au soldat cu rănirea vreunei persoane.

'Cerem comunităţii internaţionale să ia urgent poziţie faţă de cele întâmplate şi să declare că îşi asumă responsabilitatea pentru stabilirea adevărului şi pedepsirea vinovaţilor', a declarat directorul Biroului pentru Kosovo-Metohia al Serbiei, Aleksandar Vulin, pentru agenţia Tanjug.

Serbia l-a desemnat luni pe actualul său negociator în dialogul cu Kosovo, Dejan Pavicevic, ca ofiţer de legătură la Pristina, la câteva zile după o măsură similară adoptată de autorităţile kosovare.

Preşedintele sârb, Tomislav Nikolic, şi cel kosovar, Atifete Jahjaga, se vor întâlni miercuri la Bruxelles, sub auspiciile Uniunii Europene, în prima reuniune la acest nivel după proclamarea unilaterală a independenţei Kosovo în 2008.

ONU "face apel la calm" în contextul unor noi tensiuni între sârbi şi albanezi

NEW YORK (MEDIAFAX) - Naţiunile Unite "fac apel la calm" între albanezi şi sârbi, în contextul protestelor albanezilor din sudul Serbiei, a declarat luni purtătorul de cuvânt al ONU, Martin Nesirky, potrivit AFP.
Peste 3.000 de albanezi au protestat luni la Presevo, localitate din sudul Serbiei, pentru a denunţa demontarea de către Belgrad a unui monument ridicat în memoria insurgenţilor albanezi, cerând plecarea forţelor sârbe din această regiune majoritar albaneză.
Naţiunile Unite "urmăresc situaţia din Presevo şi fac apel la calm", a declarat Nesirky, adăugând că ONU "a subliniat întotdeauna necesitatea reconcilierii" în Balcani.
Purtătorul de cuvânt a estimat că autorităţile sârbe nu ar trebui să caute să suprime "protestele paşnice"
Duminică, peste 200 de jandarmi au participat la demontarea, fără incidente, a unui monument ridicat cu două luni în urmă de primăria din Presevo.
Kosovo a reacţionat afirmând că această măsură "periclitează serios procesul de dialog asupra normalizării relaţiilor dintre Kosovo şi Serbia".

Fostul secretar de stat american Madeleine Albright renunţă la achiziţionarea companiei de telecomunicaţii din Kosovo

Pristina, 15 ian /Agerpres/ - Compania fostului secretar de stat american Madeleine Albright a renunţat să mai achiziţioneze societatea de telecomunicaţii din Kosovo, PTK, a cărei scoatare la vânzare este puternic contestată de Serbia, transmite AFP.

'ACM (Albright Capital Management) a renunţat, explicând că există alte proiecte în lume în care compania vrea să investească. ACM nu avea obiecţii în ce priveşte procedura de apel de oferte', a indicat biroul de presă al Ministerului Economiei de la Pristina.

ACM, asociată în cadrul unui consorţiu cu Portugal Telecom, şi alte patru consorţii - dintre care unul format în jurul British Telecom Poland şi altul în jurul operatorului turc Turkcell - au îndeplinit condiţiile cerute pentru achiziţionarea a 75% dintre acţiunile PTK scoase la vânzare.

Termenul pentru prezentarea ofertei finale expiră la 31 ianuarie. Guvernul de la Pristina speră să obţină 300 milioane de euro din această tranzacţie. PTK înregistrează un profit anual de circa 40 milioane de euro.

Potrivit AFP, Madeleine Albright nu este prima personalitate americană dornică să încheie afaceri în Kosovo. În luna iunie, autorităţile locale au anunţat că generalul Wesley Clark, comandantul operaţiunii NATO în Kosovo în 1999, a cerut licenţă de exploatare a resurselor de cărbune în contul societăţii canadiene Envidity, pe care o conduce.

Dna Albright a fost secretar de stat în timpul campaniei de bombardamente a NATO, care a alungat forţele sârbe din Kosovo, deschizând calea pentru declararea independenţei acestei provincii, în 2008.

Serbia, care nu recunoaşte independenţa Kosovo, contestă privatizarea PTK, anunţând că se va adresa justiţiei internaţionale pentru a împiedica acest proces.

Parlamentul de la Belgrad cere 'autonomie' pentru sârbii din Kosovo

Belgrad, 13 ian /Agerpres/- După o lungă dezbatere, Parlamentul de la Belgrad a adoptat în noaptea de sâmbătă spre duminică, după o lungă dezbatere, două texte referitoare la 'autonomia' minorităţii sârbe din Kosovo şi care vor constitui baza negocierilor cu Pristina mediate de Uniunea Europeană, transmite AFP.

'Suveranitatea Serbiei asupra Kosovo este practic inexistentă', a afirmat premierul Ivica Dacic în faţa parlamentarilor, cerându-le să accepte 'realitatea' din această fostă provincie a Serbiei. 'Trebuie să creăm o bază solidă pentru a salva ceva', a continuat el, avertizând că dacă Serbia va sta cu capul în nisip, atunci nu va mai avea ce să negocieze', autonomia pentru sârbii din Kosovo fiind în opinia sa tot ce se mai poate spera că s-ar putea salva.

Votul din parlament a fost precedat de o dezbatere de 12 ore, la câteva zile după ce guvernul Dacic a adoptat un proiect de rezoluţie care va fi baza discuţiilor cu Pristina, ce urmează să se reia pe data de 17 ianuarie la Bruxelles.

Rezoluţia cere o autonomie mai substanţială pentru minoritatea sârbă din Kosovo, mai ales la nivelul autorităţilor locale, judiciare, având în vedere în special finanţele locale, poliţia şi educaţia. Totodată , rezoluţia reafirmă refuzul Belgradului de a recunoaşte independenţa Kosovo.

Textele adoptate vizează patru municipalităţi din nordul Kosovo, unde locuiesc circa 40.000 de sârbi, dar şi enclavele diseminate pe întregul teritoriu al acestei foste provincii sârbe, toate acestea numărând încă 80.000 de sârbi.

Uniunea Europeană a acordat anul trecut Serbiei statutul de ţară candidată, dar îi condiţionează începerea negocierile de aderare de stabilirea unor relaţii funcţionale cu Kosovo, chiar dacă nu îi va recunoaşte independenţa proclamată unilateral în anul 2008.

Serbia: Mii de studenţi au protestat la Belgrad împotriva verdictelor de achitare ale TPI

Belgrad, 4 dec /Agerpres/ - Mai mult de 3.000 de studenţi sârbi au protestat marţi în faţa parlamentului de la Belgrad împotriva achitării de către Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie /TPI/ a lui Ramush Haradinaj, fostul comandant al Armatei de eliberare a Kosovo /UCK/, şi a generalilor croaţi Ante Gotovina şi Mladen Markac, judecaţi pentru crime de război comise împotriva sârbilor în conflictele care au urmat dezmembrării Iugoslaviei în anii 1990, informează AFP.

Studenţii au agitat drapele sârbe şi au cântat imnul naţional. Pe una dintre pancarte se putea citi: 'Judecătorii trebuie să judece după lege, nu la comandă'.

Reprezentanţii lor au înmânat la parlament o cerere vizând adoptarea unei rezoluţii de condamnare a verdictelor de achitare a lui Haradinaj, Gotovina şi Markac.

'Dacă nu ne ridicăm vocea, vom suferi tot mai multe nedreptăţi', a declarat ministrul sârb al justiţiei, Nikola Selakovic, care s-a alăturat manifestanţilor.

La Belgrad, furia faţă de aceste achitări este cu atât mai mare, cu cât niciun înalt responsabil politic sau militar kosovar albanez, croat sau bosniac nu a fost condamnat de TPI pentru crime împotriva sârbilor. Vineri, în timpul unei manifestaţii de protest faţă de cele trei achitări, ultranaţionalişti sârbi au incendiat drapele ale Uniunii Europene, SUA, NATO şi Kosovo.

Steaguri ale UE, NATO şi SUA, incendiate de protestatari ultranaţionalişti la Belgrad

BELGRAD (MEDIAFAX) - Ultranaţionalişti sârbi furioşi au incendiat, vineri, steaguri ale Uniunii Europene, Statelor Unite, NATO şi Kosovo, în cursul protestelor faţă de achitarea fostului lider de gherilă kosovar Ramush Haradinaj, informează AFP.
Adunaţi în faţa sediului Preşedinţiei Serbiei, la Belgrad, la apelul Partidului Radical Sârb (SRS, ultranaţionalist), cei câteva sute de protestatari au cerut renunţarea la planul de aderare la Uniunea Europeană.
Încadraţi de un dispozitiv impresionant al forţelor de ordine, manifestanţii aveau steaguri ale Serbiei şi Rusiei, principalul aliat al Belgradului pe scena internaţională.
"Nu dorim să aderăm la UE. Vinovaţii nu sunt judecaţi de TPI", au scandat manifestanţii.
În cursul mitingului, protestatarii au incendiat steaguri ale Uniunii Europene, Statelor Unite, Alianţei Nord-Atlantice şi Kosovo.

COMUNICAT DE PRESĂ

Secretarul de stat Sebastian Huluban şi şeful Statului Major General, general-locotenent Ştefan Dănilă, au susţinut joi, 29 noiembrie, cu prilejul Zilei Naţionale a României, o videoconferinţă cu militarii români din detaşamentele dislocate în teatrele de operaţii din Afganistan, Bosnia-Herţegovina şi Kosovo, precum şi cu marinarii de pe fregata „Regele Ferdinand”, aflată în misiune în Golful Aden.
            Comandanţii detaşamentelor din teatrele de operaţii, precum şi comandantul fregatei „Regele Ferdinand” au raportat conducerii ministerului apărării naţionale modalităţile concrete de executare a misiunilor încredinţate, aspecte referitoare la situaţia de securitate din zonele de responsabilitate, precum şi starea de sănătate a trupelor.
             La videoconferinţă au mai participat locţiitorul pentru operaţii şi instrucţie al şefului Statului Major General, general-locotenent Valeriu Nicuţ, şi şefii categoriilor de forţe ale armatei.


Biroul de Presă

Serbia nu va recunoaşte niciodată independenţa Kosovo şi am transmis acest mesaj la ONU /ministrul de externe/

New York /ONU/, 28 nov /Agerpres/ - Serbia nu va recunoaşte niciodată independenţa Kosovo, iar eu am transmis acest mesaj la toate întâlnirile pe care le-am avut la New York, a precizat marţi ministrul sârb de externe Ivan Mrkic, citat de Tanjug.

Poziţia Serbiei este de înţeles şi nimeni nu îi va cere Belgradului să facă acest lucru, a declarat el pentru agenţia sârbă de presă după o sesiune a Consiliului de Securitate al ONU dedicată acestui subiect. Membrii Consiliului de Securitate şi-au menţinut poziţiile, dar tonul lor a fost diferit, a explicat ministrul Mrkic.

'Ce s-a schimbat este că politica Serbiei este recunoscută acum', a spus şeful diplomaţiei de la Belgrad, adăugând că guvernul sârb încearcă să protejeze populaţia din Kosovo-Metohia în cel mai bun mod posibil. Ministrul de externe a abordat în discursul său ţinut în faţa Consiliului şi problema traficului ilegal cu organe umane din Kosovo. 'Nu vom renunţa la acest aspect pentru că vrem ca criminalii să fie identificaţi şi pedepsiţi', a subliniat el.

Ivan Mrkic a mai spus că directorul Biroului pentru Kosovo-Metohia, Aleksandar Vulin, aflat de asemenea la New York, a avut mai multe întrevederi cu reprezentanţi ai unor ţări membre ONU pe care i-a informat în legătură cu situaţia existentă pe teren şi despre modul în care trăiesc sârbii din această regiune.

Totodată, Mrkic a făcut referire în discursul său şi la recenta decizie a Tribunalului de la Haga de achitare a generalilor croaţi Ante Gotovina şi Mladen Markac, afirmând că această veste a fost primită cu tristeţe în Serbia. Mulţi oficiali au părut să fie de acord, dar poziţiile lor diferă prin faptul că unii preferă să spună lucrurilor pe nume în spatele cortinei, a conchis el.

Kosovo: Fost comandant UCK, ajuns deputat, arestat preventiv pentru crime de război

Pristina, 25 nov /Agerpres/ - Fatmir Limaj, fost ministru kosovar şi fost comandant în Armata de Eliberare din Kosovo (UCK) în timpul războiului împotriva forţelor sârbe (1998-1999), a fost arestat preventiv sâmbătă, urmând să fie judecat în apel pentru crime de război de care a fost achitat, a anunţat Misiunea Uniunii Europene în Kosovo (EULEX), preluată de AFP.

Limaj, în prezent deputat în parlamentul de la Pristina şi vicepreşedinte al Partidului Democratic din Kosovo condus de premierul Hashim Thaçi, a fost achitat în luna mai de o instanţă formată dintr-un magistrat local şi doi judecători europeni, însă procurorul italian Maurizio Salustro a făcut cunoscut că va face apel.

Curtea Supremă din Kosovo, aflată sub controlul UE, a ordonat marţi să i se intenteze un nou proces lui Fatmir Limaj, după ce a anulat achitarea sa pronunţată în primă instanţă.

Un judecător al EULEX a ordonat arestarea preventivă a lui Limaj şi a altor trei acuzaţi, apreciind ca 'întemeiată suspiciunea că persoanele reţinute au comis crimele de care sunt acuzate' şi că există riscul evadării şi al falsificării probelor pentru fapte excepţional de grave.

Data la care va începe viitorul proces numit 'afacerea Klecka', considerat ca unul dintre cele mai importante procese privind crimele de război comise în Kosovo, încă nu a fost stabilită.

În primă instanţă, tribunalul european i-a achitat pe Limaj şi alţi trei responsabili cu rang înalt din cadrul Armatei de Eliberare din Kosovo (UCK), gherila separatistă care a luptat împotriva forţelor sârbe, pentru torturarea şi uciderea unui civil albanez kosovar şi a şapte prizonieri de război sârbi, în 1999, într-un lagăr de prizonieri de la Klecka, lângă Pristina.

Linaj era la acea dată comandant al închisorii aflate sub controlul UCK.

Odată cu acest proces, este pentru prima oară când un responsabil cu rang înalt din rândul UCK care a luptat împotriva forţelor sârbe trimise de liderul sârb Slobodan Milosevici, este judecat pentru crime de război în faţa unei instanţe locale.

UCK ŞI ELIBERAREA NAŢIONALĂ

de MERKAVA

Diferendul dintre albanezi şi sîrbi durează de mai bine de 60 de ani. În 1943, conducătorul albanez Ferat Beg Draga afirma: „A sosit timpul să-i distrugem pe sîrbi. Nu vor mai exista sîrbi sub soarele din Kosovo”! Acest obiectiv a fost atins aproape în totalitate în 1999 cu ajutorul NATO! În 1964 a fost înfiinţat Comitetul Revoluţionar Anti-Revizionist, cu sprijinul Serviciului Albanez de Informaţii şi al... Chinei aliată cu Albania împotriva revizionismului sovietic! Acest comitet a organizat demonstraţiile din 27 noiembrie 1968 din Kosovo.
UCK, Armata de Eliberare din Kosovo, a luat fiinţă în 1999, ca o mişcare de eliberare naţională! Potrivit informaţiilor pe care le aveam în martie 1999, în Yugoslavia, la acel moment, UCK dispunea de 40.000 de combatanţi, adică 20 de brigăzi a 2000 de luptători. 3 brigăzi operau la Pristina, 2 în raionul Podujevo, 2 la Mitrovica, cîte o brigadă în raioanele Djakovika, Decani, Klina, Kacanik, Urosevac, Gnjilane, Prizren, Pec, Glogovac şi Vucitrn. Un nucleu permanent de aproximativ 1500-2000 de luptători a fost identificat înaintea declanşării bombardamentelor NATO în zona Drenica. Dovezile arată că luptătorii UCK au fost încorporaţi cu forţa, pe principiul o casă un luptător! Din surse aparţinînd organelor securităţii yugoslave, rezultă că în 1998, UCK ar fi dispus de 26.000 de puşti automate de asalt, 10.500 de pistoale mitralieră, 2250 de mitraliere, 850 de aruncătoare, 200.000 de grenade de mînă şi 5500 de pistoale. Comandamentul UCK a împărţit teritoriul provinciei Kosovo în 4 zone de operaţii: Zona 1 – Pristina, Podijevo; Zona 2 – Kosovska, Mitrovica, Vucitrn şi Drenica; Zona 3 – Pec, Decani, Djakovica, Prizrem; Zona 4 – Vrosevak, Gnjilane. Cele mai puternice baze UCK erau în localităţile Donji, Gornji, Prekaz, Preleva, Srbica şi Pec. Zeri Kosovec (Vocea Kosovo) era organul de presă al grupării, editat în Elveţia, în limba albaneză. La NewYork apărea ziarul ILIRIA, condus de chiar purtătorul de cuvînt al UCK, Joseph Diogardy, albanez de religie...iudaică!

UCK îşi aduna fondurile din Europa, emigraţia albaneză fiind obligată să vrese „zakatul” în conturile din Elveţia şi Germania, în special, dar şi firmele albaneze din Serbia erau dijmuite riguros. De asemenea, SUA, Arabia Saudită, Turcia şi Iranul şi-au adus o contribuţie financiară însemnată, dar şi traficul de droguri şi prostituţia. Sumele adunate au fost de peste 400 milioane USD, în 1998! Vîrsta media a combatanţilor UCK era de 22-45 de ani, iar solda lunară de 1000 de mărci germane şi o cotă de asigurare pentru familie. Obiectivul politic al UCK a fost de la început secesiunea provinciei Kosovo.
În aceste condiţii, chiar şi fără ajutorul NATO, UCK ar fi învins în lupta de eliberare. Experienţa în lupta contrainsurgentă spune că pentru anihilarea unei astfel de armate este nevoie de 10 militari pentru fiecare combatant!
Frecvenţa atacurilor teroriste în Kosovo au fost de 11 în 1991, 12 în 1992, pauză pînă în 1996 cînd au avut loc 36 de atacuri teroriste, urmate de 55 în 1997 şi de 65 în primele trei luni ale anului 1998! Acest lucru demonstrează apariţia unor instructori profesionişi! Atacurile au vizat, îndeosebi, forţele de poliţie, sediile şi casele familiale ale poliţiştilor, dar şi civilii sîrbi sau albanezii consideraţi loiali statului Yugoslav. Din 1998, UCK a trecut de la imaginea de organizaţie teroristă la cea de gherilă, etalîndu-şi uniformele şi drapelul la toate televiziunile!, dar s-a dovedit a fi o formaţiune terorist-secesionistă clasică, organizată după criteriile patriarhale ale comunităţii albaneze, aflată sub influenţa clanurilor şi consiliilor tribale (fis). Prezente mai mult în localităţi din mediul rural, nucleele UCK au procedat la fortificarea caselor cu lucrări de apărare, tranşee, tuneluri şi întăriri, unde aveau depozitate arme, muniţii, explozivi şi alimente. Trupele NATO s-au abţinut să pătrundă în aceste localităţi!

Cu ajutorul UCK, actualii lideri politici de la Priştina s-au transformat din traficanţi de arme, droguri şi femei pe pieţele europene, în lideri respectaţi. Respectul rămîne reciproc atîta timp cît fluxul de bani dinspre Occident spre Pristina nu va înceta. Şomajul este de 70% deşi societatea kosovară este cea mai tînără din Europa, peste 52% din populaţie are sub 27 de ani! În această situaţie, Kosovo devine o ameninţare pentru piaţa forţei de muncă Albaneză, neuniformă între nord şi sud, dominate de albanezii GHEG, din Nord, şi cei TOSK, din sud, răscoliţi de banditismul organizat – dar membru NATO! -, în Balkanii divizaţi de grupuri etnice numeroase. De altfel, în 188 dintre statele membre ONU trăiesc 3600 de grupuri etnice distincte, minoritare, cu pretenţii autonomiste şi separatiste, care acum privesc spre Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga!

LA MULŢI ANI, MAJESTĂŢILE VOASTRE!

Astăzi, Majestatea Sa Regele Mihai 1 De România, un simbol al istoriei naţionale, ultimul şef de stat în viaţă din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, împlineşte 91 de ani de viaţă! LA MULŢI ANI, BUNI, MAJESTATE! În ziua abdicării sale, fiinţe grobiene l-au agresat psihic, obligîndu-l să părăsească poporul şi naţiunea română în întunericul luminat de comunism. Anul trecut, dacă vă mai amintiţi, creaturi preistorice, degenerate, au încercat să-l împiedice să se adreseze Parlamentului de maimuţoi.Istoria se repetă. NU S-A SCHIMBAT NIMIC!

Astăzi, e şi ziua MAJESTĂŢII SALE ARMATA ROMÂNĂ! La mulţi ani, Majestate, oriunde te-ai afla! Istoric vorbind, ziua de 25 octombrie 1944, Ziua Armatei Române, semnifică data eliberării totale a nord-vestului Transilvaniei de sub ocupaţie şi administraţie hortistă. Astăzi, foştii ocupanţi, ne conduc, "pretineşte" spre cele mai înalte culmi... ale disperării! Eliberarea ţării a fost singurul obiectiv strategic naţional, realizat efectiv de Armata Română pe cîmpul de luptă, recunoscut juridic în art. 2 al Tratatului de Pace dintre România şi Puterile Aliate şi Asociate, încheiat la 10 februarie 1947, care, apoi, ne-au trecut în planul doi al istoriei! Ca în prezent! Eliberarea întregului teritoriu naţional s-a obţinut prin lupta eroică a peste 525.000 de militari angajaţi nemijlocit în luptă, între 23 august şi 25 octombrie 1944. Dintre aceştia au fost ucişi sau răniţi circa 58.000. Pierderile provocate inamicului s-au ridicat la 89.934 militari dintre care 76 275 prizonieri. Eliberarea părţii de nord-vest a României nu a însemnat şi încetarea luptelor duse de Armata Română, care a continuat războiul antifascist alături de puterile Naţiunilor Unite pentru eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei şi Austriei, pînă la victoria finală. De remarcat că, după ce i-am eliberat pe unguri, românii s-au retras de la Budapesta! "Ajunse la frontiera din 1940, diviziile noastre - menţiona comunicatul Marelui Stat Major din 25 octombrie 1944 - sunt gata de un nou efort şi de noi lupte alături de marii noştri aliaţi, pînă la înfrângerea totală a forţelor germano- maghiare". Ziua Armatei Române a fost instituită prin Decretul nr. 381 din 1 octombrie 1959, cînd Ziua Forţelor Armate a fost mutată din 2 octombrie (Decretul nr. 125/20 iulie 1951, care instituia Ziua Forţelor Armate ale R.P.R.), în data de 25 octombrie. În Decret nu se faci nicio referire explicită la motivul acestei decizii.

25 octombrie constituie amintirea unei zile de împlinire naţională, ziua cînd armata română şi-a îndeplinit menirea firească. Devenită simbol al tuturor bătăliilor şi eroilor neamului românesc, data de 25 octombrie a rămas întipărită în sufletele noastre ca zi în care ţara îşi sărbătoreşte ARMATA şi pe cei care au fost sau sînt în slujba ei. Astăzi, umilită şi victimă a unui sistem politic ticăloşit, prea puţin recunoscător cu adevăratele simboluri naţionale, ARMATA ROMÂNĂ se poate mîndri că a tîrît România în NATO, organizaţie militară alături de care luptă, în prezent - anul acesta s-au împlinit 10 ani! - în Afganistan, în cele mai periculoase provincii. ARMATA ROMÂNĂ a făcut onoare TRICOLORULUI şi în Iraq, Kosovo, Bosnia-Herţegovina, Somalia, Angola, sau în misiunile navale din Mediterana şi Golful Aden.

Ziua Armatei va fi serbată în toată ţara. La Reşiţa, fără armată, pentru că armata a fost desfiinţată! Vor avea loc ceremonii religioase şi militare, depuneri de coroane, de la ora 10, şi un simpozion, la ora 12, iar drapelul naţional va fi arborat la toate sediile instituţiilor militare. La mulţi ani celor pentru care DRAPELUL, IMNUL ŞI UNIFORMA MILITARĂ înseamnă ceva! LA MULŢI ANI MAJESTĂŢILOR VOASTRE!

BALINT MERCENARY TASK FORCE - security news&monitoring bureau

ZIUA ARMATEI PRIN VIDEOCONFERINŢĂ ÎN TEATRELE DE OPERAŢII

Ministrul apărării naţionale, Corneliu Dobriţoiu, şi şeful Statului Major General (SMG), general-locotenent Ştefan Dănilă, au susţinut miercuri, 24 octombrie, cu prilejul Zilei Armatei României, o videoconferinţă cu militarii români din detaşamentele dislocate în teatrele de operaţii din Afganistan, Bosnia-Herţegovina şi Kosovo, precum şi cu marinarii de pe fregata „Regele Ferdinand”, aflată în misiune în Golful Aden.

    „Mâine sărbătorim o zi importantă – Ziua Armatei României, un reper în istoria noastră naţională, un prilej de mândrie şi satisfacţie pentru momentele de glorie ale Armatei Române, dar şi un moment de pioasă aducere aminte a celor pe care i-am pierdut pe drum. Vă adresez, dincolo de tradiţionalul “La Mulţi Ani”, rugămintea expresă de a avea grijă  de oameni şi de a ne îndeplini misiunile. Vă doresc să vă întoarceţi sănătoşi acasă!”, a transmis ministrul Corneliu Dobriţoiu comandanţilor de detaşamente participanţi la videoconferinţă. Totodată, ministrul Dobriţoiu a dat asigurări că actuala conducere a MApN este determinată să rezolve în viitor “problemele complexe ale Armatei într-un buget mai generos decât cel din 2012, pentru a îndrepta multe lucruri care nu merg bine”.
    Comandanţii detaşamentelor din teatrele de operaţii şi comandantul fregatei „Regele Ferdinand” au raportat ministrului aspecte legate de principalele misiuni executate, de situaţia de securitate din zonele de responsabilitate, de starea moralului personalului şi de modul cum acesta ţine legătura cu familiile rămase în ţară.
    În încheierea videoconferinţei, şeful SMG, general-locotenent Ştefan Dănilă, i-a felicitat „pe toţi militarii din teatrele de operaţii, care, de 25 Octombrie, fac cunoscut faptul că armata României este prezentă în cele mai fierbinţi locuri de pe glob”.
    La videoconferinţă au mai participat secretarul de stat pentru Politica de Apărare şi Planificare strategică Sebastian Huluban, secretarul de stat pentru Relaţia cu Parlamentul, Informare Publică şi Creşterea Calităţii Vieţii Personalului Dan Tătaru, locţiitorul pentru operaţii şi instrucţie al şefului SMG, general-locotenent Valeriu Nicuţ, locţiitorul şefului Statului Major al Forţelor Terestre, general-maior Mircea Savu, şi locţiitorul şefului Statului Major al Forţelor Navale, contraamiral de flotilă Cristea Cucoşel.

Biroul de Presă

"Suveranitatea deplină" a Kosovo este o "eroare istorică şi tragică" - agenţie oficială sârbă

BELGRAD (MEDIAFAX) - Un oficial sârb a calificat drept "eroare istorică şi tragică" dizolvarea anunţată luni a Grupului de orientare privind Kosovo (ISG), act sinonim cu accederea la "deplina suveranitate" a acestui teritoriu, a anunţat agenţia de presă Taniug, relatează AFP. "Dacă, odată cu sfârşitul independenţei supravegheate, comunitatea internaţională lasă instituţiilor din Priştina puterea de a decide ele înseşi (...) asupra vieţilor sârbilor şi altor popoare nealbaneze, aceasta este o eroare istorică şi tragică", a declarat directorul biroului pentru Kosovo al guvernului sârb, Aleksandar Vulin. "Sârbii nu se pot aştepta la nimic bun", a continuat el, apreciind că o asemenea decizie "nu încurajează la încredere şi la speranţă". ISG anunţa pe parcursul zilei de luni dizolvarea sa în cadrul unei reuniuni simbolice sinonime accederii "la suveranitatea deplină" a Kosovo, după proclamarea independenţei în 2008. Decizia ISG, care regrupează ţări susţinătoare ale independenţei Kosovo - printre care Statele Unite, mai multe state europene şi Turcia -, se va traduce pe teren prin închiderea Biroului civil internaţional (ICO) condus de către diplomatul olandez Pieter Feith, care este, totodată, reprezentantul special al UE. Cu toate acestea, decizia ISG nu schimbă cu nimic misiunile în curs ale Oficiului de poliţie şi justiţie al Uniunii Europene (Eulex), al cărui mandat va fi prelungit până în 2014, şi ale Forţelor NATO din Kosovo (Kfor). Kosovo şi-a proclamat independenţa faţă de Serbia în 2008. Aceasta a fost recunoscută ulterior de aproximativ 90 de ţări, dar Serbia, care se opune ferm, încurajează pe cei aproximativ 120.000 de sârbi care locuiesc în Kosovo să sfideze autorităţile din Priştina.

Kosovo obţine, luni, 'suveranitate deplină'

Pristina, 10 sep /Agerpres/ - Kosovo va obţine luni 'suveranitate deplină', după ce Grupul de Orientare pentru Kosovo (ISG, International Steering Group) va pronunţa la Pristina dizolvarea sa, o sărbătoare uriaşă fiind prevăzută în capitala kosovară, la patru ani şi jumătate după proclamarea unilaterală a independenţei sale faţă de Serbia, informează AFP. La Pristina, pregătirile pentru acest eveniment erau în curs duminică seară, în special prin instalarea unei scene gigantice unde vor evolua artişti din Kosovo, dar şi din Albania vecină, Macedonia şi Bosnia-Herţegovina. ISG a făcut cunoscut că dizolvarea sa va fi anunţată luni la sfârşitul după-amiezii, marcând astfel 'accesul Kosovo la suveranitate deplină', dovadă a 'sprijinului său ferm pentru un stat democrat şi multietnic'. Încetarea 'supravegherii internaţionale' a Kosovo a fost decisă de ISG la începutul lunii iulie, cu ocazia unei reuniuni ce a avut loc la Viena. Grupul de Orientare privind Kosovo este alcătuit din 25 de ţări, printre care Statele Unite şi Turcia, care au susţinut independenţa fostei provincii sârbe, proclamată pe 17 februarie 2008, în pofida opoziţiei vehemente a Belgradului, după războiul din perioada 1998-1999 în care s-au confruntat gherila separatistă kosovară şi forţele sârbe. Ameliorarea relaţiei cu Kosovo reprezintă principala condiţie pe care trebuie să o îndeplinească Serbia, care a obţinut în martie statutul de candidat la aderarea la UE, pentru a obţine o dată exactă a deschiderii negocierilor cu Bruxellesul. Decizia ISG nu va modifica acţiunile în curs ale misiunii EULEX de poliţie şi justiţie a Uniunii Europene, al cărei mandat a fost prelungit cu un an, până în 2014, şi nici pe cele ale Forţei NATO în Kosovo (KFOR).

Kosovo vrea ca UE să prelungească mandatul EULEX până în 2014 /media/

Pristina, 4 sep /Agerpres/ - Preşedintele din Kosovo Atifete Jahjaga a făcut apel luni la Uniunea Europeană să prelungească cu doi an Misiunea sa de poliţie şi de justiţie /EULEX/ pe acest teritoriu, subliniind că prezenţa acesteia este necesară pentru consolidarea statului de drept, a anunţat RTK, radioteleviziunea publică, preluată de AFP. Într-o scrisoare trimisă şefei diplomaţiei europene, dna Catherine Ashton, Jahjaga a explicat că Pristina vrea ca UE să 'continue să ofere judecători, procurori şi ofiţeri de poliţie cu experienţă şi cunoştinţe care să servească' în Kosovo, potrivit RTK. Obiectivul este de a obţine prelungirea mandatului actual al EULEX până la 15 iunie 2014, a adăugat preşedintele kosovar. Misiunea EULEX, lansată la câteva luni după proclamarea, în februarie 2008, a independenţei Kosovo, are drept scop principal consolidarea statului de drept în acest teritoriu, ocupându-se, printre altele, de dosarele considerate prea sensibile pentru a fi gestionate de justiţia locală, notează AFP.

MApN: Secţii de votare- Kandahar, Kabul, F.O.B. Messkal, Almassak, Apache, Lagman, Bullard, Pristina

BUCUREŞTI (MEDIAFAX) - Statul Major General a propus pentru militarii care desfăşoară misiuni în teatrele de operaţii din Afganistan şi Kosovo organizarea a 8 secţii de votare la rereferendum, astfel: în Afganistan la Kandahar, Kabul, F.O.B. Messkal, Almassak, Apache, Lagman, Bullard, iar în Kosovo la Pristina. Potrivit unui comunicat al MApN, ministrul Apărării, Corneliu Dobriţoiu, "a emis un ordin privind măsurile care se întreprind în Armată pentru desfăşurarea în bune condiţii a referendumului naţional din data de 29 iulie". "Pentru buna organizare şi desfăşurare a procesului electoral în secţiile de votare organizate în teatrele de operaţii, la nivelul Statului Major General s-a constituit o grupă de coordonare, care va funcţiona în perioada 16 iulie - 3 august. Statul Major General a propus pentru militarii care desfăşoară misiuni în teatrele de operaţii din Afganistan şi Kosovo organizarea a opt secţii de votare în data de 29 iulie: în Afganistan la Kandahar, Kabul, F.O.B. Messkal, Almassak, Apache, Lagman, Bullard, iar în Kosovo la Pristina", se precizează în comunicat. "Cele opt secţii de votare din Afganistan şi Balcanii de Vest au fost dimensionate în funcţie de necesităţile operaţionale, de numărul de militari dislocaţi în teatrele de operaţii, precum şi de situaţia concretă de securitate, având în vedere riscurile majore pe care le presupun deplasările de efective numeroase într-un mediu insurgenţional cum este cel din Provincia Zabul, în care acţionează militarii noştri. Spre deosebire de alegerile din 2009, când au fost organizate patru secţii de votare, configuraţia dispunerii unităţilor militare române în bazele de dislocare este alta, în conformitate cu necesităţile aliate, iar numărul batalioanelor de manevră a crescut. Securitatea militarilor români din Afganistan, şi din oricare alt teatru de operaţii, reprezintă prioritate zero pentru mine, ca ministru al Apărării. În consecinţă, la nivelul ministerului au fost luate toate măsurile necesare pentru a asigura dreptul constituţional al cetăţenilor români în uniformă, care îşi riscă viaţa sub drapelul ţării pentru a-şi exercita dreptul de vot. Reiterez apelul către toţi factorii implicaţi în campania electorală pentru acest referendum să lase Armata în afara jocului politic", a declarat ministrul Apărării, conform sursei citate. Potrivit ordinul emis, cadrele militare, cursanţii, elevii şi studenţii instituţiilor militare de învăţământ, soldaţii şi gradaţii voluntari, precum şi personalul civil îşi vor putea exercita dreptul de vot, în condiţiile legii, în localitatea de reşedinţă. Cei angrenaţi în misiuni de pază sau în alte activităţi operative îşi vor putea exercita dreptul de vot conform legii 3/2000. Ataşaţii apărării, membrii Secţiunii de Apărare a misiunii permanente NATO şi UE, precum şi personalul militar şi civil trimis în misiuni permanente sau temporare în străinătate, votează la secţiile organizate pe lângă misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, în localităţile în care îşi desfăşoară activitatea. Emisiunile militare de radio şi de televiziune, publicaţiile militare centrale şi teritoriale nu vor difuza sau publica informaţii furnizate de către formaţiunile politice de orice rang, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, materiale de publicitate politică, editoriale sau comentarii care au legătură cu campania electorală desfăşurată cu ocazia referendumului, ori rezultatele sondajelor de opinie pe această temă. În perioada 23-31 iulie 2012 nu se execută şedinţe de tragere cu nicio categorie de armament, exerciţii tactice cu trageri de luptă şi lucru cu material explozibil real, nici aplicaţii cu trageri de luptă. În situaţii deosebite, care ar putea genera disfuncţii majore în îndeplinirea obiectivelor stabilite, comandanţii vor solicita aprobarea şefului Statului Major General pentru desfăşurarea activităţilor planificate anterior. Se interzice personalului armatei să facă orice fel de declaraţii publice sau de presă pe teme legate de referendum, să participe la acţiuni de campanie electorală de orice tip, precum şi organizarea de adunări, întruniri, discursuri, conferinţe de presă, sărbători pre sau post referendum etc., în unităţile militare sau în alte spaţii aparţinând armatei. Cu prilejul acţiunilor specifice care se organizează şi se desfăşoară înainte şi pe timpul referendumului, personalul din Ministerul Apărării Naţionale nu poate desfăşura activităţi de partizanat politic. Personalul Ministerului Apărării Naţionale nu va participa la distribuirea materialelor necesare campaniei pentru referendum. Comandanţii unităţilor militare nu vor permite distribuirea sau afişarea acestora în unităţile subordonate. Comandanţii care au în subordine muzici militare nu vor aproba participarea acestor formaţiuni la activităţi legate de pregătirea referendumului. Toate ceremoniile militare, organizate până la data referendumului, se vor desfăşura cu respectarea strictă a regulamentelor interne, se arată în comunicatul MApN.

NATO amână reducerea numărului de militari din Kosovo

Pristina, 12 iul /Agerpres/ - NATO a amânat reducerea trupelor sale din Kosovo, precizând că securitatea în nordul teritoriului, unde sârbii sunt majoritari, a fost întotdeauna 'volatilă', a declarat miercuri secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Anders Fogh Rasmussen, informează AFP. 'Am amânat pentru moment orice decizie de a continua reducerea numărului de trupe KFOR', forţa NATO din Kosovo, le-a spus jurnaliştilor Anders Fogh Rasmussen în cadrul unei vizite în Kosovo. 'Atât timp cât situaţia din nordul Kosovo rămâne volatilă, trebuie să menţinem nivelul actual de trupe (...) de 5.000-6.000 de militari', a precizat el. Kosovo şi-a proclamat independenţa faţă de Serbia în 2008, independenţă recunoscută de atunci de circa 90 de ţări, însă Serbia, care se opune ferm, îi încurajează pe cei aproximativ 120.000 de sârbi care trăiesc în continuare în Kosovo să sfideze autorităţile de la Pristina. Tensiunile sunt puternice în special în nord, unde sârbii sunt majoritari. Mai multe incidente au avut loc din iulie 2011. Zeci de mii de militari ai NATO au fost desfăşuraţi în Kosovo în cadrul KFOR în urma conflictului din 1998-1999 dintre forţele sârbe şi gherila separatistă kosovară albaneză. Din 2010, NATO şi-a redus progresiv numărul trupelor din Kosovo de la 15.000 la 6.000 şi intenţiona iniţial să-şi reducă prezenţa în 2012 la 2.500 de militari.

Confruntări între sârbi şi poliţia din Kosovo, soldate cu zeci de răniţi

Pristina, 29 iun /Agerpres/ - Violenţe în care au fost implicaţi aproximativ 70 de sârbi şi poliţia kosovară, produse joi la punctul de frontieră Merdare dintre Kosovo şi Serbia, s-au soldat cu zeci de răniţi din ambele tabere, au anunţat poliţia locală şi mass-media sârbe, citate de AFP. Înainte de producerea acestor incidente, poliţia din Kosovo a decis să trimită înapoi, prin punctul de frontieră Merdare, acest grup de sârbi din cauza tulburării ordinii publice, a menţionat pentru AFP un purtător de cuvânt al poliţiei, Baki Kelani. 'După ce au fost expulzaţi din Kosovo, aceste persoane au început să arunce cu pietre şi alte obiecte (...), rănind 35 de membri ai poliţiei de frontieră', a declarat el. 'Dintre aceştia, nouă au primit îngrijiri medicale de urgenţă la Pristina', a precizat poliţia kosovară într-un comunicat. La rândul său, agenţia sârbă de presă Beta a transmis că 20 de sârbi au fost răniţi în aceste confruntări, dintre care trei de gloanţe. Grupul de sârbi a pătruns în Kosovo joi dimineaţă îmbarcaţi în două autocare printr-un alt punct de frontieră situat în nordul teritoriului, o zonă locuită majoritar de sârbi, cu intenţia de a se deplasa la Gazimestan, în apropiere de Pristina, pentru a participa la ceremoniile prilejuite de aniversarea unei bătălii istorice din secolul al XIV-lea împotriva otomanilor. O primă altercaţie cu poliţia kosovară s-a produs în oraşul divizat etnic Kosovska Mitrovica atunci când grupul a încercat să traverseze principalul pod pentru a intra în partea de sud a localităţii, unde albanezii sunt majoritari. Mai târziu în cursul aceleiaşi zile, într-un alt incident, cinci autobuze ce transportau elevi sârbi din Kosovo au fost ţinta atacurilor cu pietre în timp ce traversau capitala kosovară Pristina, unii elevi fiind răniţi de geamurile sparte, au făcut cunoscut martori oculari. Doi elevi răniţi au fost internaţi în centrul medical de la Gracanica, la periferia oraşului Pristina, potrivit surselor amintite. În cursul serii, misiunea NATO în Kosovo (KFOR) a adus la cunoştinţă că 'asupra celor cinci autobuze sârbeşti au fost aruncat cocteiluri Molotov, în centrul Pristinei', 'condamnând cu fermitate' aceste violenţe. Această declaraţie vine să confirme informaţii apărute în presa de la Belgrad.

Ciocniri violente între NATO şi sârbii din nordul Kosovo

Belgrad, 1 iun /Agerpres/ - Ciocniri violente au izbucnit vineri dimineaţă în nordul Kosovo după ce forţele KFOR au încercat să înlăture baricadele ridicate de sârbii din nordul teritoriului, transmite postul de radio RTK de la Pristina. Localnici din oraşul Zvecan şi din satul vecin Rudare au încercat să împiedice distrugerea baricadelor, aruncând cu pietre în soldaţii NATO. Potrivit agenţiei sârbe BETA, militarii din cadrul misiunii NATO în Kosovo /KFOR/ au folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa mulţimea, iar în jurul baricadelor s-au auzit şi focuri de armă. Cel puţin cinci protestatari şi un soldat NATO au fost răniţi în violenţe. Potrivit unui purtător de cuvânt al KFOR citat de Reuters, militarul rănit a fost evacuat, iar starea lui este stabilă. Potrivit unor informaţii neconfirmate oficial, mai mulţi soldaţi KFOR au fost capturaţi de localnici. În acest moment situaţia din nordul Kosovo rămâne tensionată, transmit agenţiile de presă de la Belgrad şi Pristina. Soldaţii NATO au blocat cu sârmă ghimpată toate drumurile spre Zvecan şi Rudare, iar principalul oraş din zona Mitrovica este survolat de elicoptere militare. NATO a blocat reţeaua de comunicaţii mobile din nordul teritoriului pentru a împiedica organizarea populaţiei pentru rezistenţă. Nordul Kosovo este populat în cea mai mare parte de etnici sârbi care nu recunoscut jurisdicţia autorităţilor albaneze de la Pristina, care şi-a autoproclamat independenţa în anul 2008. Anul trecut, sârbii din nordul Kosovo au ridicat baricade pe drumurile principale din zonă, încercând astfel să împiedice autorităţile albaneze şi misiunea UE din Kosovo să-şi impună controlul asupra punctelor de trecere a frontierei cu Serbia. De atunci, în ciuda numeroaselor încercări, forţele KFOR nu au reuşit să deblocheze toate drumurile din nordul provinciei.

2 ANI FĂRĂ MILE

Mile şi-a încheiat misiunea. A murit aşa cum a trăit: vulcanic, imprevizibil, cu pedala de acceleraţie la podea.

Reporterul de război Mile Cărpenişan, prietenul nostru şi camaradul meu a murit la Spitalul Judeţean din Timişoara. El se afla internat în stare critică la Terapie Intensivă. Cadrele medicale au făcut eforturi mari pentru salvarea jurnalistului, care a transmis din cele mai fierbinţi zone ale planetei timp de 10 ani. El a ajuns săptămîna trecută la spital, în urma unei septicemii, iar vineri a intrat în comă. Micul nostru grup româneasc de reporteri de război este amputat pentru prima dată. „Aş vrea să fiu un om de zăpadă. Aş vrea să se bucure toţi copiii în jurul meu, să stîrnesc zîmbetele bunicilor lor şi părinţilor ce odată au fost copii. Aş vrea să fiu un om de zăpadă pentru că trăiesc într-o ţară plină de ură faţă de orice mai puţin faţă de oamenii de zăpadă. Nu mai vreau să fiu din carne şi oase pentru că alea se strică cu timpul. Mai mult, sînt atacate mereu şi urîte gratuit pentru că aşa e cică „firesc” în ţara asta cenuşie. E ţara în care e bine să fiu om de zăpadă. Atunci cu siguranţă voi vedea multe zîmbete şi sînt convins că nu mă va deranja nimeni”. Asta scria, în urmă cu puţin timp, Mile Cărpenişan, pe blogul personal, jurnalist în vremuri interesante!

Mile avea 34 de ani! Şi după 5 războaie a reuşit să se întoarcă acasă de fiecare dată. Ce poţi să spui în momente grele? Nimic! Vorbele sînt goale şi par fanfaronadă! Îmi venea să strig, „sîrbule, eşti nebun, unde crezi că pleci? Brate!”, dar Mile, căpos cum îl ştim, nu a mai zăbovit. Cal verde şi sîrb deştept!, ar spune unii. Dumnezeu fie cu tine, sîrbule! O să-mi lipseşti!

Ce straniu, Mile Cărpenişan a fi îngropat la exact 11 ani de cînd, pe 24 martie 1999 au fost declanşate bombardamentele NATO asupra Yugoslaviei, care au dus, în final, la proclamarea unilaterală a independenţei provinciei Kosovo. Cînd pleci dintr-un teatru de operaţii reporterii de război, din întreaga lume, se salută între ei: "Rămîi cu bine! Ne vedem la războiul următor"! Acum, nu pot să-ţi spun decît: Dumnezeu să te odihnească, prieten drag! Vidimo,se! Astăzi, în contextul geo-politic actual, merită amintit acest episod. În mod straniu, Slobodan Milosevici, Saddam Hussein şi Muammar Ghaddafi au fost atacaţi pe 20 martie (Saddam în 2003, Gaddafi in 2011), iar Milosevici a fost ”păsuit” încă patru zile.