Kosovo: Fost comandant UCK, ajuns deputat, arestat preventiv pentru crime de război

Pristina, 25 nov /Agerpres/ - Fatmir Limaj, fost ministru kosovar şi fost comandant în Armata de Eliberare din Kosovo (UCK) în timpul războiului împotriva forţelor sârbe (1998-1999), a fost arestat preventiv sâmbătă, urmând să fie judecat în apel pentru crime de război de care a fost achitat, a anunţat Misiunea Uniunii Europene în Kosovo (EULEX), preluată de AFP.

Limaj, în prezent deputat în parlamentul de la Pristina şi vicepreşedinte al Partidului Democratic din Kosovo condus de premierul Hashim Thaçi, a fost achitat în luna mai de o instanţă formată dintr-un magistrat local şi doi judecători europeni, însă procurorul italian Maurizio Salustro a făcut cunoscut că va face apel.

Curtea Supremă din Kosovo, aflată sub controlul UE, a ordonat marţi să i se intenteze un nou proces lui Fatmir Limaj, după ce a anulat achitarea sa pronunţată în primă instanţă.

Un judecător al EULEX a ordonat arestarea preventivă a lui Limaj şi a altor trei acuzaţi, apreciind ca 'întemeiată suspiciunea că persoanele reţinute au comis crimele de care sunt acuzate' şi că există riscul evadării şi al falsificării probelor pentru fapte excepţional de grave.

Data la care va începe viitorul proces numit 'afacerea Klecka', considerat ca unul dintre cele mai importante procese privind crimele de război comise în Kosovo, încă nu a fost stabilită.

În primă instanţă, tribunalul european i-a achitat pe Limaj şi alţi trei responsabili cu rang înalt din cadrul Armatei de Eliberare din Kosovo (UCK), gherila separatistă care a luptat împotriva forţelor sârbe, pentru torturarea şi uciderea unui civil albanez kosovar şi a şapte prizonieri de război sârbi, în 1999, într-un lagăr de prizonieri de la Klecka, lângă Pristina.

Linaj era la acea dată comandant al închisorii aflate sub controlul UCK.

Odată cu acest proces, este pentru prima oară când un responsabil cu rang înalt din rândul UCK care a luptat împotriva forţelor sârbe trimise de liderul sârb Slobodan Milosevici, este judecat pentru crime de război în faţa unei instanţe locale.

UCK ŞI ELIBERAREA NAŢIONALĂ

de MERKAVA

Diferendul dintre albanezi şi sîrbi durează de mai bine de 60 de ani. În 1943, conducătorul albanez Ferat Beg Draga afirma: „A sosit timpul să-i distrugem pe sîrbi. Nu vor mai exista sîrbi sub soarele din Kosovo”! Acest obiectiv a fost atins aproape în totalitate în 1999 cu ajutorul NATO! În 1964 a fost înfiinţat Comitetul Revoluţionar Anti-Revizionist, cu sprijinul Serviciului Albanez de Informaţii şi al... Chinei aliată cu Albania împotriva revizionismului sovietic! Acest comitet a organizat demonstraţiile din 27 noiembrie 1968 din Kosovo.
UCK, Armata de Eliberare din Kosovo, a luat fiinţă în 1999, ca o mişcare de eliberare naţională! Potrivit informaţiilor pe care le aveam în martie 1999, în Yugoslavia, la acel moment, UCK dispunea de 40.000 de combatanţi, adică 20 de brigăzi a 2000 de luptători. 3 brigăzi operau la Pristina, 2 în raionul Podujevo, 2 la Mitrovica, cîte o brigadă în raioanele Djakovika, Decani, Klina, Kacanik, Urosevac, Gnjilane, Prizren, Pec, Glogovac şi Vucitrn. Un nucleu permanent de aproximativ 1500-2000 de luptători a fost identificat înaintea declanşării bombardamentelor NATO în zona Drenica. Dovezile arată că luptătorii UCK au fost încorporaţi cu forţa, pe principiul o casă un luptător! Din surse aparţinînd organelor securităţii yugoslave, rezultă că în 1998, UCK ar fi dispus de 26.000 de puşti automate de asalt, 10.500 de pistoale mitralieră, 2250 de mitraliere, 850 de aruncătoare, 200.000 de grenade de mînă şi 5500 de pistoale. Comandamentul UCK a împărţit teritoriul provinciei Kosovo în 4 zone de operaţii: Zona 1 – Pristina, Podijevo; Zona 2 – Kosovska, Mitrovica, Vucitrn şi Drenica; Zona 3 – Pec, Decani, Djakovica, Prizrem; Zona 4 – Vrosevak, Gnjilane. Cele mai puternice baze UCK erau în localităţile Donji, Gornji, Prekaz, Preleva, Srbica şi Pec. Zeri Kosovec (Vocea Kosovo) era organul de presă al grupării, editat în Elveţia, în limba albaneză. La NewYork apărea ziarul ILIRIA, condus de chiar purtătorul de cuvînt al UCK, Joseph Diogardy, albanez de religie...iudaică!

UCK îşi aduna fondurile din Europa, emigraţia albaneză fiind obligată să vrese „zakatul” în conturile din Elveţia şi Germania, în special, dar şi firmele albaneze din Serbia erau dijmuite riguros. De asemenea, SUA, Arabia Saudită, Turcia şi Iranul şi-au adus o contribuţie financiară însemnată, dar şi traficul de droguri şi prostituţia. Sumele adunate au fost de peste 400 milioane USD, în 1998! Vîrsta media a combatanţilor UCK era de 22-45 de ani, iar solda lunară de 1000 de mărci germane şi o cotă de asigurare pentru familie. Obiectivul politic al UCK a fost de la început secesiunea provinciei Kosovo.
În aceste condiţii, chiar şi fără ajutorul NATO, UCK ar fi învins în lupta de eliberare. Experienţa în lupta contrainsurgentă spune că pentru anihilarea unei astfel de armate este nevoie de 10 militari pentru fiecare combatant!
Frecvenţa atacurilor teroriste în Kosovo au fost de 11 în 1991, 12 în 1992, pauză pînă în 1996 cînd au avut loc 36 de atacuri teroriste, urmate de 55 în 1997 şi de 65 în primele trei luni ale anului 1998! Acest lucru demonstrează apariţia unor instructori profesionişi! Atacurile au vizat, îndeosebi, forţele de poliţie, sediile şi casele familiale ale poliţiştilor, dar şi civilii sîrbi sau albanezii consideraţi loiali statului Yugoslav. Din 1998, UCK a trecut de la imaginea de organizaţie teroristă la cea de gherilă, etalîndu-şi uniformele şi drapelul la toate televiziunile!, dar s-a dovedit a fi o formaţiune terorist-secesionistă clasică, organizată după criteriile patriarhale ale comunităţii albaneze, aflată sub influenţa clanurilor şi consiliilor tribale (fis). Prezente mai mult în localităţi din mediul rural, nucleele UCK au procedat la fortificarea caselor cu lucrări de apărare, tranşee, tuneluri şi întăriri, unde aveau depozitate arme, muniţii, explozivi şi alimente. Trupele NATO s-au abţinut să pătrundă în aceste localităţi!

Cu ajutorul UCK, actualii lideri politici de la Priştina s-au transformat din traficanţi de arme, droguri şi femei pe pieţele europene, în lideri respectaţi. Respectul rămîne reciproc atîta timp cît fluxul de bani dinspre Occident spre Pristina nu va înceta. Şomajul este de 70% deşi societatea kosovară este cea mai tînără din Europa, peste 52% din populaţie are sub 27 de ani! În această situaţie, Kosovo devine o ameninţare pentru piaţa forţei de muncă Albaneză, neuniformă între nord şi sud, dominate de albanezii GHEG, din Nord, şi cei TOSK, din sud, răscoliţi de banditismul organizat – dar membru NATO! -, în Balkanii divizaţi de grupuri etnice numeroase. De altfel, în 188 dintre statele membre ONU trăiesc 3600 de grupuri etnice distincte, minoritare, cu pretenţii autonomiste şi separatiste, care acum privesc spre Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga!