"Am menţionat în cadrul dezbaterilor că suntem într-o fază destul de avansată de reflecţie instituţională, analiză, privind o contribuţie concretă la misiunea UE. Şi aici o spun ca posibilitate, putem vorbi de personal care să vizeze operaţiunile de pregătire, de instruire a armatei respective, poate elemente de stat major şi echipament, logistică pentru antrenament", a afirmat Corlăţean, într-o conferinţă de presă.
El a arătat că discuţiile de joi cu colegii europeni şi omologul din Mali, Tiéman Hubert Coulibaly, l-au dus la concluzia că România trebuie să participe concret la misiunea militară a UE şi că va recomanda acest lucru instituţiilor competente de la Bucureşti.
"Discuţiile de astăzi şi informaţiile primite în cadrul reuniunii, inclusiv de la ministrul malian, dar şi de la partenerii europeni, mie mi-au consolidat poziţia privind necesitatea unei contribuţii a României în ceea ce înseamnă un efort necesar de combatere a terorismului şi aceasta va fi poziţia mea la întoarcerea acasă. Voi susţine şi voi recomanda celorlalte instituţii direct competente în acest domeniu să luăm o decizie la nivelul statului român privind o contribuţie din acest punct de vedere", a afirmat Corlăţean.
De asemenea, el a arătat că România şi celelalte state UE care se vor implica trebuie să ia cât mai rapid o decizie în acest sens, având în vedere situaţia din teren.
"Pe de o parte, UE trebuie să se mişte rapid, este nevoie de un sprijin acordat intervenţiei franceze la solicitarea Guvernului malian, dar este o etapă intermediară care să permită forţelor internaţionale conduse de Uniunea Statelor Africane să participe. În 19 ianuarie, pe de o parte, va fi reuniunea la nivelul Uniunii Africane care trebuie să ia o decizie privind deplasarea unor forţe africane, până atunci UE ar trebui deja să facă primii paşi. Ce avem noi de făcut la nivelul statelor membre, cele care vor contribui, şi eu sper ca România să ia această decizie de a contribui efectiv, este să ia decizia cât mai rapid", a subliniat Corlăţean.
El a mai arătat că una dintre cele mai mari vulnerabilităţi din teren este nu numai dotarea, dar şi pregătirea slabă a armatei guvernamentale din Mali, care are nevoie de instructori bine pregătiţi pentru a se confrunta cu forţele din Nord.
Miniştrii de Externe ai statelor membre UE au aprobat, joi, înfiinţarea unei misiuni în scopul formării şi reorganizării armatei din Mali, informează o sursă europeană, citată de AFP.
Această decizie, luată în timpul reuniunii speciale a miniştrilor pe tema crizei din Mali, prevede realizarea misiunii numite EUTM, prin trimiterea la mijlocul lui februarie a 450 de europeni, dintre care 200 de instructori în zona de conflict.
Programul a fost accelerat de câteva săptămâni pentru a lua în calcul noua situaţie, creată după intervenţia militară franceză, lansată vinerea trecută.
La reuniune, ministrul francez de Externe, Laurent Fabius, a declarat că este "normal ca solidaritatea europeană să se exprime".
"Ar trebui să se înţeleagă că, deşi Franţa este precursorul, de fapt, toate ţările europene sunt preocupate de terorism", a adăugat el.
De asemenea, Fabius a spus că este de aşteptat ca "toate ţările europene" să facă nişte "eforturi" financiare, în special pentru a susţine operaţiunea de intervenţie a trupelor din Africa de vest şi pentu a contribui la dezvoltarea statului Mali, unul dintre cele mai sărace din lume.
Potrivit UE, scopul misiunii EUTM, în care Franţa are un rol-cheie, este de a "forma şi consilia forţele armate (...) pentru a contribui la restaurarea capacităţii lor militare şi de a le permite să realizeze operaţiuni de luptă pentru a restabili integritatea teritorială a ţării".
Militarii europeni "nu vor participa la operaţiunile de luptă", a precizat UE.
