Germania: Experţii de la IMK recomandă o schimbare radicală de strategie în faţa crizei

Berlin, 7 ian /Agerpres/ - Institutul pentru Macroeconomie şi Studii Conjuncturale (IMK) din Germania a recomandat luni o schimbare radicală de strategie pentru a se face faţă crizei euro, iar directorul său, Gustav Horn, a apreciat că regimul de austeritate impus de cancelarul german, Angela Merkel, a eşuat, semnalează EFE.

'Guvernele europene încearcă de doi ani să iasă din criză prin intermediul reducerii cheltuielilor, ceea ce nu a funcţionat. Din contră, tot mai multe ţări cad în recesiune, ceea ce duce la o creştere a datoriei', a spus Horn, cu ocazia prezentării unui studiu al IMK despre criza euro.

Eşecul strategiei bazate pe austeritate se explică prin faptul că mulţi economişti şi practic toţi experţii Uniunii Europene au subestimat efectul negativ pe care îl au aupra economiei măsurile de reducere a cheltuielilor, potrivit lui Horn.

În Europa, poziţia oficială era aceea că, pentru fiecare reducere de un euro, Produsul Intern Brut (PIB) cobora cu 0,50 euro. Totuşi, noi studii ale Fondului Monetar Internaţional (FMI) arată că fiecare euro economisit are un efect de un euro sau mai mult asupra PIB-ului, iar într-o situaţie de recesiune, efectul poate fi chiar de 1 la 2.

Aceasta conduce la o deteriorare a situaţiei economice şi, cu aceasta, la o prăbuşire a veniturilor fiscale, ceea ce face ca datoria să crească, în loc să scadă.

Potrivit IMK, pentru ca măsurile de economisire să contribuie la o scădere a datoriei, efectul reducerilor nu poate fi în niciun caz mai mare de 1 la 0,9, iar în situaţia ţărilor aflate în criză, limita este şi mai scăzută.

'Faptul că reducerile drasice din ţările aflate în criză nu au fost încununate de succes nu înseamnă că nu a fost suficient de riguroasă consolidarea, ci constituie o consecinţă a unui regim de austeritate care merge împotriva propriilor obiective', a adăugat economistul.

Recomandarea IMK include, între altele, o moderare a reducerii cheltuielilor, o flexibilizare a calendarului pentru atingerea ţintelor de consolidare şi recurgerea în mai mică măsură la reducerile bugetare şi mai mult la creşterea impozitelor în partea superioară a scării veniturilor şi patrimoniului.

În cursul prezentării studiului, Horn a fost întrebat dacă schimbarea de strategie vizată nu implică şi schimbarea guvernului, deoarece este puţin probabil ca Germania să-şi schimbe poziţia cu privire la regimul de austeritate cât timp va fi cancelar Angela Merkel, adaugă EFE.

'Sarcina noastră nu este de a sugera o schimbare de guvern, ci de a propune o politică economică înţeleaptă', a spus Gustav Horn.

BERD a înrăutăţit de la 0,8% la 0,5% prognoza de creştere economică a României pentru acest an

BUCUREŞTI (MEDIAFAX) - Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a înrăutăţit prognoza de creştere economică a României pentru acest an de la 0,8%, cât estima în iulie, la 0,5%, motivele fiind criza euro, evoluţia agriculturii şi incertitudinea politică.
Banca a îmbunătăţit uşor estimarea privind economia anul următor şi se aşteptă acum la o creştere de 1,9%, după ce în precedentul raport anticipa un avans de 1,8%.
"Încetinirea din zona euro, declinul semnificativ al producţiei agricole şi incertitudinea politică sporită au avut un puternic impact de atenuare asupra creşterii României în acest an. În prezent, PIB este estimat să urce cu numai 0,5%, în pofida unui trimestru al doilea solid. Suportul financiar al FMI şi altor instituţii financiare internaţionale a asigurat o protecţie importantă, mai ales în lumina legăturilor financiare strânse ale ţării cu zona euro", se arată în raportul BERD.
Fondul Monetar Internaţional are proiecţii mai optimiste pentru România, atât referitor la acest an, de 0,9%, cât şi pentru anul următor, de 2,5%.
Creşterea în regiunea în care activează BERD va încetini de la 4,6% anul trecut la 2,7% în acest an, urmată de o revenire uşoară, la 3,2%, anul următor, ca urmare a crizei din zona euro, care va continua să afecteze economiile ţărilor în Europa Centrală şi Ţările Baltice, Europa de Sud-Est, Europa de Est şi Caucaz, Turcia, Rusia şi Asia Centrală, dar şi Maroc, Tunisia, Egipt şi Iordania, ţări intrate mai recent sub mandatul băncii.
În Europa Centrală şi în Europa de Sud-Est, regiune din care face parte şi România, cele mai multe state vor înregistra o creştere a PIB mai redusă decât se anticipa anterior, întrucât scenariul de bază pentru zona euro s-a înrăutăţit din nou, se arată în raport.
Mai multe ţări din regiune vor înregistra contracţie economică în acest an, Serbia cu 0,7%, Ungaria cu 1,5%, Croaţia cu 1,9% şi Slovenia cu 2,5%.
BERD a menţinut estimarea de creştere în acest an pentru Bulgaria la 1,2%, în timp ce pentru Polonia a înrăutăţit prognoza de la 2,9% la 2,5%.

Conflictul sirian profilează o criză economică în Turcia

Ankara, 22 oct /Agerpres/ - Banca Centrală a Turciei a redus rata dobânzii pentru a doua lună consecutiv, în încercarea de a impulsiona economia care şi-a încetinit creşterea, în contextul situaţiei regionale tulburi, dar mai ales ca urmare a escaladării violenţelor în ţara vecină Siria, relatează luni Jewish News One.

Anul trecut, Turcia a avut o creştere economică de 8,5%, dar guvernul a redus prognoza de creştere până la 3,2% în 2012, ca urmare a majorării inflaţiei şi a scăderii cererii pe piaţa internă.

Ocuparea forţei de muncă în Turcia este, de asemenea, sub ameninţare, dat fiind faptul că rata şomajului a crescut până la 8,4% în luna septembrie, comparativ cu 8% , cât fusese cu o lună înainte, astfel înregistrându-se o scădere a încrederii consumatorilor turci până la cel mai redus nivel din ultimii doi ani.

Chiar şi cea mai profitabilă ramură a economiei Turciei - turismul - este afectat de criză. Astfel, potrivit Ministerului Turismului de la Ankara, numărul celor care aleg să îşi petreacă concediul în Turcia a scăzut cu două milioane.

'Există o mulţime de incertitudini nu doar la noi, în Turcia, ci şi în întreaga lume, mai ales acum, înaintea alegerilor prezidenţiale din SUA. De asemenea, avem o mulţime de probleme nerezolvate de ordin geopolitic cu Iranul şi Israelul, care afectează, toate, situaţia economică din Turcia', explică expertul Murat Sangman, de la Notus Asset Management.

Relaţiile economice şi politice dintre Turcia şi lumea arabă au fost subminate de criza în curs de desfăşurare în Siria, iar relaţiile dintre Ankara şi Damasc s-au tensionat şi mai mult după schimburile de foc transfrontaliere.Autorităţile de la Ankara nu îşi pierd încă speranţa în menţinerea unei situaţii economice stabile în ţară, în pofida războiului civil în Siria, potrivit expertului menţionat.