Din neştiinţă sau ignoranţă! Pentru că are impresia că "nenorocirile" se pot întîmpla doar altcuiva, pentru că ignoră sfaturile specialiştilor de la Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă, sau nu îl interesează! În aceste condiţii pierderile de vieţi omeneşti se dublează. Panica face mai multe victime decît dezastrul în sine. Doar o bună pregătire pe linie de protecţie civilă a făcut ca în Japonia numărul victimelor să nu fie uriaş! Pentru că ieri dimineaţă, în zona Băile Herculane s-a produs un cutremur de suprafaţă, blogul nostru, în colaborare cu INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ "SEMENIC", al Judeţului Caraş-Severin, şi GRUPUL PENTRU SECURITATE ŞI DEMOCRAŢIE, îşi face datoria şi vă informează în legătură cu CUTREMURUL. Mai multe detalii puteţi obţine accesînd site-ul de specialitate al ISU "Semenic", www.isusemenic.ro
Seismele sînt legate de mişcările plăcilor litosferice şi se produc în special la limita dintre plăci. Ele corespund eliberării violente de energie care provoacă unde seismice. Efectele catastrofale ale cutremurelor de pămînt se datorează acestor unde. Focarul seismului este locul în care acesta se naşte, iar epicentrul, punctul de la suprafaţa Pămîntului situat pe verticală faţă de acest focar. Focarele seismelor sînt situate:
- în crusta terestră, pînă la o adîncime de 20 km în regiunile continentale şi la cîţiva kilometri sub fundul mării (la nivelul faliilor transformate sau al dorsalelor oceanice);
- în interiorul plăcilor în curs de subducţie, unde seismele se produc chiar şi la o adîncime de 700 km.
În cursul unui seism, ruperea violenta a litosferei dă naştere unor vibraţii: undele seismice. Se disting două categorii principale de unde: undele P, numite “primare”, se produc primele, sînt longitudinale si se propagă în toate mediile (roci, oceane, atmosfera). Ele provoacă vuietul surd al seismelor; undele seismice S, numite “secundare”, sînt unde transversale; ele transmit numai în mediile solide, respective în roci. Ajunse la suprafaţa, ele provoacă cele mai multe distrugeri terenurilor şi construcţiilor.
Seismografele înregistrează undele P şi S, permiţînd calcularea vitezei lor de propagare. Viteza depinde de natura rocilor pe care le traversează undele. Modificarea traiectoriei lor reflectă atît discontinuitatea straturilor, cît şi limitele dintre două staturi diferite de roci. Înregistrarea acestor date face posibilă atît studierea seismelor, cît şi a structurii planetei noastre. Cea mai cunoscută scară este Richter (1935), bazată pe amplitudinea undelor S. Ea cuprinde mai multe grade (numite magnitudini). Fiecare grad corespunde multiplicării cu aproximativ 30 a energiei seismice eliberate: un seism cu magnitudinea 8, de exemplu, eliberează o energie egală cu treizeci de seisme de magnitudinea 7. Puţine seisme au o magnitudine mai mare de 8 sau egală cu această valoare. Foarte rare sînt cele de 9. În schimb, aproape 70% din seisme au o magnitudine cuprinsă între 6 şi 6,4.
Gravitatea unei catastrofe seismice nu depinde numai de magnitudine. Aceasta este legată şi de alţi factori, ca densitatea populaţiei, tipul de construcţii, nivelul de pregătire a populaţiei etc. Severitatea unui cutremur poate fi exprimată în mai multe feluri, atît prin intermediul
magnitudinilor cît şi prin cel al intensităţilor. Cu toate ca aceşti doi parametri sînt foarte diferiţi, ei sînt de foarte multe ori confundaţi. Magnitudinea unui cutremur, exprimată de obicei pe scara Richter, este o măsură a tăriei cutremurului sau a energiei eliberate din focar sub formă de unde seismice. Este o mărime specifică unui cutremur, şi se determină instrumental folosind amplitudinea maximă şi frecvenţa oscilaţiilor, măsurată pe seismogramele înregistrate. Intensitatea, exprimată de obicei pe scara Mercalli modificată, este o măsură subiectivă care descrie cît de puternic a fost simţit un şoc într-un loc dat. Ea se bazează pe efectele observate ale mişcărilor produse de un cutremur asupra oamenilor, clădirilor, terenului etc.
România, ca seismicitate, reprezintă un caz particular. Seismicitatea în scoarţă este împărţită variat de-a lungul majorităţii teritoriului, cu magnitudini de obicei mici (M<5,5), pe cînd epicentrele de seismicitate adîncă sînt concentrate într-o arie restrînsă, denumită regiunea Vrancea.
Adîncimile acestor evenimente se înscriu într-un interval cuprins între 70-200 km. Magnitudinile lor pot ajunge pînă la M=8, aşa cum se presupune ca a fost cutremurul din 1802. Din studiile seismologice efectuate începînd cu ultimele decenii ale sec. al XIX-lea şi pînă în prezent, rezultă că Banatul este o regiune cu numeroase focare seismice, care se grupează în două areale: unul în partea de sud-est a regiunii, al doilea în imediata apropiere a oraşului Timişoara. În apropiere de Timişoara se intersectează liniile seismice Periam-Variaş-Vinga în nord-vest şi
Radna-Parţa-Şag în sud-est. Un focar secundar se află chiar sub vatra oraşului Timişoara. Cutremurele bănăţene sînt caracterizate prin adîncimea mică a focarului (5-15 km), zonă redusă de influenţă în jurul epicentrului, mişcări orizontale şi verticale de tip impuls cu durată
scurtă, perioade lungi de revenire în aceeaşi zonă. La aceste tipuri de seisme sînt afectate mai mult structurile rigide (zidărie, diafragme, panouri mari) şi mai puţin cele deformabile (cadre din beton armat sau metalice). Dacă, spre exemplu, în Vrancea, perioada de revenire este de 30-33 de ani, perioadă în care are loc un seism distrugător (media este de 3 cutremure distrugătoare pe secol), în Banat, această
regulă nu se aplică. Pentru că sînt cutremure de suprafaţă, în Banat, atenuarea acestor cutremure este foarte rapidă, iar zona pe care apar efecte se limitează la un diametru de 20-25 km în jurul focarului.
Prin poziţionarea geografică a judeţului Caraş-Severin, acesta se grefează pe un areal caracterizat de un potenţial seismic ridicat, avînd ca sursă generatoare a cutremurelor, un complicat sistem de falii activate cu intermitenţă care este propriu zonei de sud-vest a ţării, mişcările telurice din această zonă fiind încadrate comprehensiv în categoria „cutremurelor bănăţene”. Acestea, în totalitatea lor au focare de mică adîncime (cutremure superficiale), intensităţi maxime cunoscute de gradul VIII M.M., cu zone epicentrale reduse ca suprafaţă, cu intensităţi de
manifestare care scad rapid faţă de epicentru şi avînd perioade de revenire inconstante. Cauzele generatoare sînt exclusiv de natură tectonică, acumulările energiei de deformare care conduc la generarea seismului fiind controlate de mişcările diferenţiale, verticale şi orizontale (decroşări) ale blocurilor tectonice delimitate de falii a căror activitate este relativ dovedită prin fenomene geologice. Blocurile tectonice bănăţene reprezentate printr-o succesiune de grabene (blocuri coborâte) şi t (ridicate) delimitate de falii tectonice, au mişcările relative ale fiecărui compartiment astfel individualizat, în raport cu cele vecine, generînd acumulări de tensiune pe suprafeţele de contact care o dată depăşită limita de elasticitate a rocilor, se convertesc în degajări masive de energie cinetică. Modelul teoretic elaborat pe baza anomaliilor gravimetrice (zona în care acceleraţia gravitaţională prezintă valori anormale influenţate de caracteristicile geologice şi tectonice) evidenţiază încadrarea zonei Banatului în segmentul estic al microplăcii Intraalpine (B) cu direcţie lentă de deplasare V – E. În contrast cu aceasta, pe teritoriul ţării s-au delimitat încă trei segmente de plăci tectonice, avînd direcţia de deplasare contrarie, E-V:
- segmentul SV al plăcii Eurasia (A);
- segmentul nordic al microplăcii Moesia (C);
- segmentul nord-vestic al microplăcii Pontice (D).
Judeţul Caraş-Severin se situează în zona de interferare a activităţii microplăcii Interalpin şi a celei Moesice, declanşarea cutremurelor de tip bănăţean fiind în legătură cu existenţa acestor două blocuri majore cu direcţii contrare de deplasare. Legat de predictibilitatea cutremurelor cu focar seismic pe teritoriul judeţului, dincolo de marea complexitate a fenomenelor care concură la declanşarea unui seism, nivelul de dezvoltare
ştiinţifică şi tehnologică a metodelor utilizate curent în lume, nu permit localizarea temporală a acestui fenomen. Trebuie menţionat că la ora actuală pe teritoriul judeţului nu funcţionează nici o staţie de monitorizare a mişcărilor seismice, staţiunea Şuşava (Sasca Montană) fiind actualmente dezafectată. Pe teritoriul judeţului, riscul de prăbuşire a clădirilor şi a altor construcţii este existent la clădirile cu vechime considerabilă, neîntreţinute corespunzător sau suprasolicitate. În majoritatea situaţiilor, prăbuşirile pot avea loc pe timpul producerii unui seism de intensitate medie. În situaţia producerii unui seism de VI grade pe scara Mercalli, se produc fisuri în terenurile umede, surpături în zonele muntoase, fisuri şi crăpături în pereţi, desprinderi de acoperiş, tencuieli, etc. La un seism de VII grade pe scara Mercalli, se formează valuri în apele de suprafaţă, apar crăpături mari şi adînci în pereţi desprinderi de bucăţi de tencuială, căderi de coşuri, distrugeri de acoperişuri, surpări de carosabil, etc. Seismele cu intensitatea de VIII produc alunecări de teren în zonele depresionare şi pe pantele abrupte, apar noi bazine de apă de suprafaţă, se rup legăturile dintre elementele unei construcţii, se prăbuşesc unii pereţi interiori sau de umplutură, părţi de clădire sau clădiri întregi.
Avînd in vedere că majoritatea dezastrelor nu pot fi evitate, pentru a reduce semnificativ, în primul rînd, pierderile de vieţi omeneşti şi pentru a limita pierderile de bunuri, este bine ca populaţia să cunoască anumite lucruri.
Înainte de producerea dezastrului:
Invăţaţi semnalele de alarmare transmise prin sistemul protecţiei civile;
păstraţi-vă calmul;
deschideţi aparatele radio şi ascultaţi informatiile generale emise pe aceste căi, buletinele meteorologice, sfaturile transmise de autorităţile în drept;
dacă sînteti sfătuiţi să părăsiţi locuinţa/localitatea/zona, faceţi prompt acest lucru;
în situaţie de dezastru, folosiţi telefonul numai pentru a anunţa (semnala) autorităţilor locale evenimente importante şi pentru a solicita ajutor medical;
păstraţi la îndemînă, în casă, sau în jurul ei, un stoc de provizii suficient de mare ca să vă ajute să supravieţuiţi cîteva zile; dacă sînteţi acasă, aceste provizii vă vor ajuta să treceţi fără greutăţi peste perioada de pericol; dacă sînteţi evacuaţi şi trebuie să vă deplasaţi în alte localităţi, trebuie să vă luaţi cu dumneavoastră rezerve de alimente.
Cele mai importante articole pe care trebuie să le păstraţi la îndemînă sînt: apa (de preferat în sticle de plastic sau canistre), hrana (în pachete conservate sau sigilate care nu necesitã pãstrare la rece, fierbere sau coacere), medicamente necesare membrilor familiei dumneavoastrã, trusa de prim ajutor, cuverturi, saci de dormit, lumînãri, lanterne, radioreceptor portabil (eventual baterii de rezervã), documentele personale (de identitate) etc.
După producerea dezastrului:
respectaţi cu stricteţe măsurile stabilite, îndrumările şi comunicările serviciilor de urgenţă profesioniste, ale autorităţilor şi ale altor organizaţii abilitate să intervină în astfel de situaţii;
pătrundeţi cu extremă precauţie în interiorul clădirilor care au fost avariate sau slăbite;
nu intraţi cu torţe, lumînări sau ţigări aprinse în clădirile avariate;
nu atingeţi firele electrice căzute sau rupte;
dacă simţiţi miros de gaze, deschideţi toate ferestrele şi uşile, închideţi robinetul principal de gaze, părăsiţi casa imediat şi anunţaţi (dacă este posibil) Distrigaz;
verificati rezervele de apa si hrana inainte de a le folosi;
urmăriţi instrucţiunile organelor de protecţie civilă în legatură cu folosirea apei şi alimentelor;
dacă este necesar, cereţi alimente, îmbrăcăminte, asistenţă medicală şi adăpost;
îndepărtaţi-vă sau staţi departe de zonele calamitate. Nu împiedicaţi acţiunile de intervenţie; sprijiniti-le cînd vi se cere acest lucru;
nu transmiteţi zvonuri sau ştiri exagerate despre efectele dezastrului.
Semnalul de alarmare în caz de dezastru este: Cinci impulsuri a cîte 16 secunde fiecare, cu pauzã de 10 secunde între ele.
Trusa de medicamente va conţine, în primul rînd, medicamentele pe care le luaţi permanent sau periodic, recomandate de medic.
La acestea puteţi adăuga alte medicamente, cum ar fi cele pentru combaterea durerii, a febrei. Din această categorie vor face parte medicamente pe care le-aţi mai luat şi le-aţi tolerat fără probleme.
Ce faceţi înaintea unui cutremur:
1. Aflati de unde şi cum se întrerupe curentul electric, gazul sau apa de la principalele întrerupătoare şi robinete;
2. Estimati care sînt punctele slabe ale clădirii şi alegeţi refugii mai sigure:
§ Stabiliţi care sînt locurile mai sigure în fiecare cameră - sub o masă rezistentă sau lîngă o grindă, tocuri de uşi solide.
§ Identificaţi zonele periculoase din fiecare cameră – lîngă ferestre, care se pot sparge, biblioteci sau piese de mobilier masive, dispuse pe verticală, care pot cădea, sau sub tavane care se pot prăbuşi.
3. Protejaţi actele importante ale locuinţei şi actele personale.
4. Pregătiţi-vă pentru a supravieţui singur pentru cel puţin 3 zile. Păstraţi un stoc suplimentar de apă şi alimente.
Ce faceţi în timpul unui cutremur:
Nu părăsiţi locuinţa. Puteţi fi surprinşi într-un loc (hol, scară) unde vă puteţi accidenta.
Incetaţi lucrul, adăpostiţi-vă şi aşteptaţi.
Dacă vă aflaţi în interiorul unei clădiri, adapostiţi-vă sub o masă rezistentă sau staţi aproape de un perete interior. Staţi departe de ferestre, uşi sau pereţi, orice obiecte care ar putea cădea.
Pe timpul miscarii seismice mijloacele de transport se opresc. Nu le parasiti.
Dacă locuiţi într-un bloc sau în orice altă clădire cu multe nivele:
§ Deconectaţi de la curent aparatele electrocasnice, stingeţi aragazul.
§ Adăpostiţi-vă sub o masă şi staţi departe de ferestre şi pereţii exteriori.
§ Staţi în interiorul clădirii.
§ Nu folosiţi lifturile şi nici scările pînă nu se potoleşte cutremurul.
5 Dacă vă aflaţi într-o încăpere publică aglomerată:
§ Rămîneţi unde vă aflaţi. Nu intraţi în panică. Nu vă înghesuiţi la ieşire.
§ Luaţi ceva cu care să vă acoperiţi capul şi faţa de posibilele geamuri sparte.
6 Dacă aţi ajuns blocat sub dărîmături :
§ Nu aprindeţi nici un chibrit sau ceva asemănător.
§ Nu vă mişcaţi dintr-un loc în altul.
§ Acoperiţi-vă gura cu o batistă sau o haină.
§ Loviţi ritmic o ţeavă pentru a fi localizat de persoanele care participă la operaţiunile de salvare; folosiţi un fluier dacă aveţi la îndemînă; strigaţi numai dacă este absolut necesar – în urma strigătului puteţi inhala cantităţi periculoase de praf.
Ce faceţi după cutremur:
Nu părăsiţi imediat locuinţa. Asiguraţi-vă că o puteţi face fără să vă accidentaţi. Fiţi pregătit pentru eventualele replici ale cutremurului. Aceste cutremure secundare sînt, de obicei, mai puţin violente decît primul, dar pot fi suficient de puternice pentru a produce noi pagube structurilor afectate.
Verificaţi dacă sînteţi rănit şi acordaţi-vă primul ajutor, dacă este posibil, cu mijloacele disponibile. Faceţi acelaşi lucru pentru persoanele alături de care sînteţi. Nu încercaţi să-i mişcaţi pe cei grav răniţi decît dacă trebuie scoşi dintr-o zonă periculoasă în care le este ameninţată viaţa sau starea li se agravează rapid. Dacă trebuie să mişcaţi o persoană inconştientă, mai întîi imobilizaţi-i gîtul şi spatele. Încercaţi să comunicaţi cu salvatorii, prin mijloacele care vă stau la dispoziţie.
Verificaţi dacă nu sînt scurgeri de gaze sau apă, dacă alimentarea cu energie electrică a fost întreruptă.
Folosiţi lanterne cu baterii în cazul întreruperii curentului electric. Nu utilizaţi în interiorul clădirilor după un cutremur lumînări, chibrituri sau alte surse de lumină cu flacară deschisă pentru a evita posibilele explozii şi incendii cauzate de scurgerile de gaze sau de răspîndirea de vapori ai unor substanţe inflamabile.
Protejaţi-va tălpile în zonele acoperite de praf, moloz sau geamuri sparte.
Participaţi (dacă vi se solicită şi sînteţi apţi) la acţiunile de înlăturare a dărîmăturilor, sprijinirea construcţiilor, salvarea oamenilor.
Evitaţi, pe cît posibil, circulaţia în vederea vizitării rudelor sau cunoştinţelor pentru a vedea care este starea lor, pentru a nu aglomera/bloca mijloacele de transport şi arterele de circulaţie.
Nu contribuiţi la transmiterea zvonurilor, ştirilor false, a panicii şi a dezordinii.
CITIŢI ÎN PERMANENŢĂ ACEST BLOG ŞI ASCULTAŢI RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu