Misiunea EUFOR ALTHEA

Ceremonia de sosire din teatrul de operaţii Bosnia şi Herţegovina a Plutonului de poliţie militară EUFOR ALTHEA XVI s-a desfăşurat, în data de 25 septembrie, la sediul Batalionului 265 Poliţie Militară din Bucureşti.

Acest moment marchează finalul participării României, cu elemente luptătoare, la  misiunea EUFOR ALTHEA.

Misiunea EUFOR ALTHEA s-a conturat în noiembrie 2004 când Uniunea Europeană a preluat de la Alianţa Nord Atlantică misiunea SFOR (Stabilisation Force).

Scurt istoric al misiunii

Armata României şi-a început participarea la misiune cu un batalion de geniu (format din 200 militari), alături de contingentele armatelor statelor membre NATO şi partenere, în teatrul de operaţii din Bosnia-Herţegovina, încă din 1996, în urma  Rezoluţiei 1031 din 1995 a Consiliului de Securitate al ONU, prin care Alianţa Nord Atlantică a fost mandatată să asigure aplicarea prevederilor Acordului de pace de la Dayton.

Militarii români au acţionat mai întâi în cadrul operaţiei NATO-IFOR (Implementation Force/Forţa de Implementare).

Efectivul total al IFOR a fost structurat pe trei grupări operativ tactice de nivel divizie, conduse de un comandament de corp dispus la Sarajevo. Mandatul pentru IFOR era să asigure menţinerea păcii, retragerea forţelor şi armamentelor şi reluarea unei vieţi normale, refacerea infrastructurii rutiere, feroviare şi a aerodromurilor şi desfăşurarea în bune condiţii a alegerilor generale prevăzute în acel an.

În baza Ordinului Ministrului Apărării Naţionale, Batalionul 96 Geniu, participant la misiune, a primit denumirea de "Dr. Joseph Kruzel". (Joseph Kruzel, diplomat american decedat pe timpul unei misiuni de pace în fosta Iugoslavie, a fost unul din susţinătorii intereselor de securitate ale României). Pe timpul misiunii, din cauza răsturnării unui buldozer, un militar a fost rănit iar sublocotententul Remus Brânzan a decedat.

Din 1996, Consiliul de Securitate ONU a aprobat misiunea SFOR, tot sub egida NATO, care a primit mandatul de a preveni reizbucnirea conflictului, de a continua procesul de pace, de a sprijini organizaţiile civile nonguvernamentale, de a ajuta la reîntoarcerea refugiaţilor şi de a coopera cu Forţa Internaţională de Poliţie a Naţiunilor Unite (United Nations International Police Task Force) precum şi cu Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie (International Criminal Tribunal for the Former Yugoslavia).

Efectivele iniţiale ale SFOR au fost de aproximativ jumătate decât cele ale IFOR apoi, în anii următori acestea au scăzut treptat, pe măsura detensionării situaţiei din zonă. Pe lângă ţările membre NATO au continuat să participe cu trupe şi ţări din afara Alianţei.

În urma Hotărârii Parlamentului României nr. 25 din 1996 şi a Hotărârii Guvernului României nr. 73 din 14.03.1996, Batalionul 96 Geniu "Dr. Joseph Kruzel" a rămas să facă parte şi din SFOR.

Ca urmare a reducerii treptate a efectivelor SFOR, s-au diminuat şi efectivele româneşti în cadrul Forţei şi s-au reorganizat. Astfel au apărut subunităţi noi, precum un pluton de poliţie militară şi noi funcţii pentru ofiţerii români în comandamentul principal din Sarajevo.

SFOR a trecut în noiembrie 2004 sub egida Uniunii Europene (EUFOR), misiunea luând denumirea de ALTHEA. La începutul anului 2005, Armata României avea în cadrul EUFOR următoarele detaşamente şi efective:

- Detaşamentul “Bosnia” care avea în compunere Batalionul 96 Geniu "JOSEPH KRUZEL" cu 45 de militari dispuşi în campul Butmir, Sarajevo, un pluton de poliţie militară cu 23 de militari în cadrul MSU (Military Support Police/Unitatea de Sprijin Militar) şi un detaşament de elicoptere cu 41 de militari dispuşi în campul “Banja-Luka Metal Factory” la aproximativ 5 kilometri de Banja-Luka;

- Detaşamentul „Olanda” alcătuit din 28 de militari în cadrul contingentului olandez de la Banja Luka şi Bugojno şi ofiţeri de stat major în cadrul comandamentului principal al EUFOR.        

Militarii au executat cercetare de geniu, securizare a zonelor, misiuni de deminare sau distrugere a minelor, au asigurat siguranţa traficului pe drumurile publice şi pe calea ferată, au construit opt poduri metalice, au ajutat la refacerea a peste 165 km de drumuri şi 150 km de cale ferată, au participat la lucrări de terasamente, fortificaţii, mascare şi îmbunătăţire a căilor de acces în cadrul bazelor militare şi multe altele. De asemenea, militarii au executat misiuni de patrulare, pază a obiectivelor, de transport de persoane şi materiale, terestru şi pe calea aerului şi intervenţii pentru menţinerea ordinii publice.

În prezent, România mai participă la ALTHEA cu 37 militari, aceştia acţionând în echipe  de stat major, echipe de legătură şi observare (LOTs) şi echipe de instruire şi consiliere a Forţelor Aeriene.

Totodată, începând cu 01.09.2012, în ţară este pregătită să acţioneze la ordin, în cadrul rezervei regionale intermediare (IRR), o companie de infanterie.