Conferinţa Comitetului Militar al NATO din perioada 14-16 septembrie 2012, la Sibiu, România

Conferinţa Comitetului Militar al NATO, cel mai înalt for de decizie militară al Organizaţiei, se va desfăşura în România, la Sibiu, între 14 şi 16 septembrie.

   Generalul-locotenent Ştefan Dănilă, şeful Statului Major General (SMG), va fi gazda celorlalţi 27 de şefi de state majore generale din ţările membre ale NATO care se întâlnesc în acest format pentru a discuta aspecte-cheie de pe agenda Organizaţiei.

   La reuniunea de la Sibiu, care va fi condusă de preşedintele Comitetului Militar al NATO, generalul Knud Bartels, vor participa amiralul James Stavridis, comandantul Comandamentului Suprem Aliat din Europa (SACEUR), generalul Stéphane Abrial, actualul comandant al Comandamentului Suprem Aliat pentru Transformare (SACT), precum şi generalul Jean-Paul Paloméros, viitorul comandant al SACT.

   În cadrul discuţiilor vor fi abordate subiecte referitoare la situaţia generală de securitate, la operaţiile aliate aflate în desfăşurare (ISAF din Afganistan şi KFOR din Balcanii de Vest), stadiul transformării NATO şi revizuirea structurii Statului Major Militar Internaţional (IMS). Totodată, se va alege şi următorul director al IMS.

   La Conferinţa Comitetului Militar care se desfăşoară în premieră în România, participă, în calitate de invitaţi ai preşedintelui Comitetului Militar al NATO, ambasadorul Stephen Evans, asistentul secretarului general al NATO pentru Operaţii, şi generalul-locotenent Arne Bård Dalhaug, comandantul Colegiului de Apărare NATO de la Roma.

   Pentru a avea informaţii din sursă primară despre misiunea Alianţei din teatrul de operaţii Afganistan, la conferinţă va participa generalul John Allen, comandantul Forţei Internaţionale de Asistenţă de Securitate (ISAF).

   În total vor fi prezenţi la Sibiu peste 300 de oficiali străini pe timpul desfăşurării conferinţei.

De menţionat că reuniunea şefilor de state majore generale este prima în acest format după summit-ul NATO de la Chicago.

În marja conferinţei, generalul-locotenent Ştefan Dănila, şeful SMG, va avea întâlniri bilaterale cu personalităţi din conducerea Comitetului Militar şi cu omologi din alte ţări, în cadrul cărora vor fi abordate aspecte privind participarea ţării noastre în teatrele de operaţii la misiuni aflate sub mandat NATO, procesul de transformare a Armatei României şi modalităţile de întărire a cooperării militare bilaterale.

Ministrul apărării naţionale, Corneliu Dobritoiu, şi preşedintele Comitetului Militar al NATO, generalul Knud Bartels, vor susţine sâmbătă, 15 septembrie, discursurile de deschidere la prima sesiune în plen.

Tot sâmbătă, în jurul orei 19.00, generalul-locotenent Ştefan Dănilă şi generalul Knud Bartels vor prezenta concluziile conferinţei în cadrul unei conferinţe de presă.

Prin organizarea şi desfăşurarea în România a Conferinţei Comitetului Militar NATO în anul 2012, se contribuie în mod semnificativ la creşterea şi consolidarea vizibilităţii României în cadrul Alianţei, precum şi la dezvoltarea capacităţii naţionale de menţinere şi îndeplinire a angajamentelor asumate.

Pe lângă sesiunile de lucru, în care vor fi abordate subiecte relevante în plan politico-militar la nivelul Alianţei, o componentă semnificativă a acestei activităţi este reprezentată de cunoaşterea culturii, istoriei şi tradiţiilor specifice ţării gazdă. În acest context, împreună cu autorităţile locale din municipiile Sibiu şi Alba-Iulia, au fost întreprinse demersurile necesare în vederea pregătirii unui program specific care să permită promovarea valorilor culturii naţionale şi a obiectivelor turistice din zonă.

* * *

Comitetul Militar reprezintă cea mai importantă autoritate militară de consultare şi decizie în cadrul Alianţei Nord-Atlantice. Acesta se întruneşte în formatul şefilor Statelor Majore Generale (şefii apărării) de două ori pe an la sediul Cartierului General NATO din Bruxelles şi o dată pe an, în cadrul unei conferinţe care este găzduită, prin rotaţie, de unul din statele membre.

În baza programării multianuale 2007-2012, a desfăşurării conferinţelor Comitetului Militar NATO, România va găzdui şi organiza această activitate în anul 2012, motiv pentru care a fost introdusă în documentele de planificare pentru activităţile internaţionale ale Ministerului Apărării Naţionale pe anul 2012.

România, în calitate de gazdă, pe baza principiului reciprocităţii, asigură facilităţile şi măsurile necesare desfăşurării conferinţei, a protocolului şi hrănirii, a sprijinului de comunicaţii şi informatică, a protecţiei şi securităţii, a transportului aerian internaţional de la Bruxelles la Sibiu şi retur, precum şi a asistenţei medicale a participanţilor.

Conferinţa asigură cadrul necesar pentru dezbaterea celor mai importante problematici în plan militar, la nivelul organizaţiei Nord-Atlantice, şi, în funcţie de situaţie, pentru luarea deciziilor privind implementarea unor măsuri şi desfăşurarea unor activităţi militare în cadrul NATO înaintează propuneri şi recomandări către factorii politici de decizie ai Alianţei.

În prezent, Preşedintele Comitetului Militar NATO (CMC) este Generalul Knud Bartels, Forţele terestre daneze – ales în unanimitate de liderii militari ai ţărilor NATO la 17 septembrie 2011, începându-şi mandatul la 1 ianuarie 2012.

* * *

Prin participarea la misiunile şi operaţiile NATO, militarii români şi-au adus contribuţia la creşterea încrederii şi stabilităţii la nivel sub-regional şi regional, la promovarea diplomaţiei apărării.

Beneficiile obţinute de participarea Armatei României la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român sunt atât operaţionale, cât şi de imagine.

Din categoria beneficiilor operaţionale fac parte: experienţa acumulată în condiţiile unor teatre de operaţii; antrenarea personalul de stat major şi a unităţilor, în conformitate cu procedurile de operare permanente ale NATO; creşterea gradului de interoperabilitate; testarea operaţională a tehnicii şi a echipamentelor de luptă în condiţii reale, iar pe baza deficienţelor constate revederea programelor majore de înzestrare.

Printre beneficiile de imagine subliniem faptul că România a dovedit că este atât un partener de încredere faţă de Aliaţi, cât şi un contributor la securitatea regională şi globală.

În calitate de membru NATO, România beneficiază pentru prima dată de o garanţie de securitate şi participă direct la luarea deciziilor politico-militară. Realizând o scurtă retrospectivă, de notat este faptul că participarea României la operaţii conduse de NATO a început în anul 1996, în calitate de stat partener, în zona Balcanilor de Vest. Armata României şi-a început participarea, alături de contingentele armatelor statelor membre NATO şi partenere, în teatrul de operaţii din Bosnia-Herţegovina, cu un batalion de geniu (format din 200 militari), mai întâi în cadrul misiunii NATO-IFOR (Implementation Force/Forţa de Implementare), ulterior, în operţia NATO-SFOR ,,Joint Guardian” (Stabilisation Force/Forţa de Stabilizare). În martie, 2000, România a contribuit şi la misiunea NATO-KFOR din provincia Kosovo, cu personal de stat-major şi, ulterior, cu subunităţi specializate, de nivel companie, în mai multe locaţii din acest teatru de operaţii.

Securitatea şi stabilitatea în Balcanii de Vest reprezintă o importanţă primordială pentru România. De aceea, ţara noastră va fi în continuare o prezenţă activă în stabilizarea acestei zone, prin participarea la KFOR cu 60 militari, incluzând personal de stat major şi structuri specializate, la care se adaugă o companie de manevră în cadrul Rezervei Strategice a SACEUR.

O altă participare notabilă a constituit-o misiunea NATO de poliţie aeriană, executată în perioada august –octombrie 2007, în Ţările Baltice, cu un detaşament de 65 de militari şi patru aeronave MIG 21 L.

Pe lângă participarea consistentă la Operaţia Coaliţiei ,,Iraqi Freedom” în Irak, România s-a numărat printre primele ţări care a contribuit cu instructori şi la Misiunea NATO de Instruire a Forţelor de Securitate Irakiene (NTM-I).

De asemenea, în perioada 2005-2011, armata română a participat constant cu o fregată la operaţia NATO - ACTIVE ENDEAVOUR (OAE) din Marea Mediterană.

Crizele declanşate în unele ţări din Orientul Mijlociu şi Nordul Africii, care au culminat cu confruntările sângeroase din Libia şi ameninţările la adresa populaţiei civile, au determinat intervenţia iniţială pentru evacuarea cetăţenilor români şi europeni, iar, ulterior, participarea la operaţia NATO. Timp de 90 de zile, între aprilie şi iulie 2011, România a participat la Operaţia NATO de impunere a embargoului privind importul de armament de către LIBIA, „UNIFIED PROTECTOR”, cu Fregata 221 – „Regele Ferdinand” (207 militari), contribuind activ la efortul aliat de soluţionare a conflictului.

Cea mai consistentă şi cea mai lungă participare românească la o operaţie în afara teritoriului statului român este la „Forţa Internaţională de Securitate şi Asistenţă” (ISAF) din Afganistan, aflată sub conducerea NATO. Aceasta a început în anul 2002 cu un pluton de poliţie militară şi o aeronavă C 130 şi s-a dezvoltat şi reconfigurat an de an, în acord cu cerinţele operaţionale din teatrul de operaţii, ajungând astăzi la un efectiv de 1763 de militari.

Teatrul de operaţii Afganistan rămâne principala noastră prioritate, în ceea ce priveşte participarea cu trupe în misiuni în afara teritoriului naţional.

Majoritatea forţelor, în acord cu creşterea în importanţă a ISAF, din august 2006, sunt concentrate, în zona foarte volatilă din sudul Afganistanului, în provincia Zabul.

 Misiunea ISAF, în sprijinul guvernului Republicii Islamice Afganistan, este de a executa operaţii de contrainsurgenţă (COIN), cu accent pe protecţia populaţiei civile, sprijinirea dezvoltării Forţelor Naţionale de Securitate Afgane (ANSF) şi a autorităţilor locale pentru crearea unui mediu de securitate stabil şi asigurarea unei dezvoltări de durată. Mai mult de 10% din contingentul românesc are sarcini de a instruire, mentorizare şi asistenţă a forţelor locale de securitate.

Transferul responsabilităţii către afgani cere o accelerare a capacităţii Armatei Naţionale Afgane de a conduce şi desfăşura operaţii independent şi o nouă abordare a mentorizării şi asistenţei pentru a asigura o eficienţă crescută, dar fără a fi în detrimentul cantităţii sau a vitezei.

Urmare a deciziei NATO de realizare a transferului total al responsabilităţilor de securitate şi guvernare a Afganistanului către autorităţile naţionale afgane până la sfârşitul anului 2014, la nivel naţional, s-au elaborat documentele de planificare privind diminuarea graduală a contingentului naţional din Teatrul de operaţii Afganistan şi încheierea participării la operaţia NATO „Forţa Internaţională de Securitate şi Asistenţă”.

Astfel, participarea la operaţia ISAF va continua astfel încât, începând cu anul 2013, procesul diminuării graduale a contribuţiei în teatrul de operaţii Afganistan să se desfăşoare concomitent cu îndeplinirea misiunilor stabilite contingentului naţional, iar încheierea participării la operaţia ISAF să se realizeze până la sfârşitul anului 2014.