Voiau să ajute Hezbollah şi talibanii

NEW YORK (MEDIAFAX) - Cei patru bărbaţi arestaţi în urma unei operaţiuni a poliţiei americane în Maldive şi în România, în două cazuri de "narco-terorism", intenţionau să ajute gruparea libaneză Hezbollah şi talibanii afgani, a anunţat marţi justiţia americană, citată de AFP.
Doi bărbaţi au fost arestaţi în Maldive şi alţi doi la Bucureşti, în cadrul a două cazuri separate.
Trei dintre cei patru bărbaţi sunt acuzaţi de complot în vederea susţinerii Hezbollah, considerată de Washington organizaţie teroristă.
Potrivit actului de acuzare, agenţi americani ai poliţiei antidrog, care acţionau sub acoperire, au pretins că acceptă să achiziţioneze câteva sute de kilogame de heroină.
Ei au ajuns apoi la un acord pentru a le vinde suspecţilor "arme de tip militar" destinate Hezbollah, pentru un total de 9,5 milioane de dolari. Discuţia făcea referire în special la rachete sol-aer, arme de asalt de fabricaţie rusă şi americană, precum şi arme de precizie şi muniţie.
Cel de-al patrulea bărbat, arestat separat în Maldive, a fost extrădat la New York, fiind acuzat că a vândut heroină crezând că avea ca destinaţie Statele Unite şi că a vândut arme de asalt despre care credea că sunt destinate talibanilor din Afganistan.

Peste 80 de localităţi din 17 judeţe au fost afectate de furtună

Peste 80 de localităţi din 17 judeţe au fost afectate de furtună, pompierii fiind solicitaţi să intervină în aproape 170 de cazuri, pentru copaci căzuţi pe străzi, pe acoperişurile unor case şi pe maşini, pentru stingerea unor incendii în urma trăsnetelor şi scoaterea apei din subsolurile imobilelor
În urma furtunilor au fost afectate 84 de localităţi din 17 judeţe, respectiv Arad, Bacău, Bihor, Buzău, Caraş-Severin, Covasna, Gorj, Hunedoara, Mureş, Suceava, Vâlcea, Teleorman, Cluj, Dâmboviţa, Argeş, Bistriţa-Năsăud şi Prahova, a anunţat, joi, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU), într-un comunicat de presă.
Aproape 750 de angajaţi IGSU au intervenit în aceste localităţi, cu 163 de autospeciale de intervenţie, motopompe şi autocamioane. La intervenţii au participat şi 21 de agenţi de poliţie, 288 de membri ai comitetelor locale şi serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă, cu 18 mijloace de intervenţie, precum şi 76 de angajaţi ai SNCFR, Electrica şi SDN, cu 19 utilaje.
"Au fost 103 intervenţii pentru degajarea trunchiurilor de copaci căzute pe carosabil, acoperişuri şi autoturisme, 44 intervenţii pentru degajarea sau consolidarea elementelor de construcţie de la nivelul acoperişurilor, dislocate de vânt, 9 intervenţii pentru localizarea şi stingerea incendiilor generate de cauze naturale (trăsnet) şi 8 intervenţii pentru evacuarea apei din subsoluri, în judeţele Cluj, Dâmboviţa şi Mureş", a precizat IGSU.
Totodată, 62 de localităţi din judeţele Călăraşi, Hunedoara, Giurgiu, Argeş, Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Teleorman, Vâlcea, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu, Buzău, Dâmboviţa, Prahova şi Vrancea sunt nealimentate total sau parţial cu energie electrică, echipele Electrica intervenind pentru remedierea avariilor.

SUA consideră că "toate semnele" arată că liderul libian pierde controlul asupra ţării

WASHINGTON (MEDIAFAX) - Casa Albă a apreciat marţi că "toate semnele" indică faptul că liderul libian, Muammar Kadhafi, este pe punctul de a pierde controlul asupra Libiei, însă acesta a insistat că nu va ceda în faţa raidurilor NATO şi că va recuceri localităţile controlate de rebeli, relatează AFP.
"Toate indiciile arată că situaţia evoluează împotriva colonelului Kadhafi", a declarat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Jay Carney.
"Controlează un teritoriu tot mai restrâns, opoziţia se află în ofensivă în multe locuri din ţară", a adăugat el, precizând că "aprovizionarea (regimului) cu carburanţi şi bani este întreruptă".
Izolarea în interiorul ţării este dublată de o izolare tot mai accentuată şi pe plan internaţional, a afirmat Carney, reamintind că tot mai multe state sunt pe punctul de a recunoaşte Consiliul Naţional de Tranziţie, organism de conducere al insurgenţei libiene.
Kadhafi a repetat însă, marţi, că nu va ceda în faţa raidurilor NATO, iar poporul libian îl susţine în continuare. "Milioane de libieni sunt alături de mine. Suntem acasă şi ne vom bate până la ultima picătură pentru a ne apăra onoarea, petrolul şi bogăţiile", a spus el.
"Acest război ne-a fost impus; singura noastră variantă este să ne luptăm - bărbaţi, femei şi copii, cu sau fără arme, pentru a elibera Benghazi, Misrata" şi zona muntoasă aflată la sud-vest de capitală, a adăugat el, într-un discurs susţinut în faţa susţinătorilor săi la Al Aziziya.
La Benghazi se află sediul Consiliului Naţional de Tranziţie, iar rebelii controlează şi Misrata, oraş aflat la 200 de kilometri est de Tripoli, precum şi zone muntoase din apropierea capitalei.
"Vom merge în aceste oraşe controlate de trădători şi mercenarii NATO, pentru a le recuceri. Nu ne este frică de bombele NATO", a spus Kadhafi.

Cel puţin zece victime într-un hotel din Kabul

KABUL (MEDIAFAX) - Cel puţin zece civili afgani au murit în urma unui atac de amploare lansat de un comando taliban într-unul dintre cele mai mari hoteluri din Kabul, a anunţat, miercuri, poliţia afgană, citată de AFP.
Ministerul afgan de Interne a precizat că în cursul atacului, care a durat cinci ore, au fost ucişi şi cel puţin şase membri ai comandoului.
"Din nefericire, acest atac terorist s-a soldat cu moartea a zece dintre compatrioţii noştri, toţi civili", a declarat comandantul poliţiei din Kabul, Ayub Salangi, precizând că trei poliţişti au fost răniţi în cursul confruntărilor.
Multe dintre victime erau angajaţi ai hotelului Intercontinental din Kabul, iar ultimul agresor a detonat o încărcătură explozivă aflat asupra sa, la câteva ore după încheierea atacului.
Atacul a fost lansat marţi seară, asupra hotelului aflat într-o zonă securizată din capitala afgană, unde se aflau numeroşi oficiali afgani care urmează să participe miercuri la o conferinţă privind trasferarea responsabilităţilor de securitate către forţele locale.
Un purtător de cuvânt al talibanilor a revendicat atentatul, precizând că acesta a vizat cetăţeni străini cazaţi la hotel. Zabihullah Mujahid a afirmat că membrii comandoului au ucis 50 de persoane, printre care se numără cetăţeni străini şi oficiali afgani, şi au luat 300 de ostatici.
Atacatorii au pătruns marţi seară, după ora locală 23.00 (21.30, ora României), în interiorul hotelului situat pe un deal care domină oraşul, un oficial afgan afirmând că aceştia că purtau veste explozive şi arme automate. Poliţiştii care asigură paza clădirii au ripostat, declanşând o confruntare de proporţii.
Hotelul a fost înconjurat de importante efective ale trupelor de securitate afgane, iar forţa internaţională NATO a trimis la faţa locului un elicopter, care a deschis focul asupra agresorilor. În timpul atacului, au fost auzite cinci explozii şi numeroase focuri de armă.
Inaugurat în 1969, Intercontinental este unul dintre cele mai cunoscute hoteluri din capitala afgană, care găzduieşte numeroase reuniuni oficiale şi conferinţe, dar organizează şi nunţi.
Măsurile de securitate în hotelurile din Kabul au fost sporite după un atac comis în 2008 la hotelul Serena, soldat cu moartea a şapte persoane.

MARŢEA SOLIDARITĂŢII

DAMASC (MEDIAFAX) - Cîteva sute de persoane au manifestat luni la Damasc şi Banias (nord-vest), pentru a denunţa represiunea din Siria, unde arestările s-au multiplicat, cu o zi înainte de organizarea unei zile de "marţi a solidarităţii cu deţinuţii", relatează AFP. Uniunea Europeană (UE) a adoptat, de altfel, în mod oficial, un embargo asupra armelor împotriva Siriei, dar şi interdicţii de intrare pe teritoriul Uniunii şi blocarea averilor a 13 sirieni, identificaţi ca responsabili pentru reprimare. Aceste măsuri intră în vigoare chiar de marţi.

Luni seara, aproximativ 200 de persoane au manifestat în centrul capitalei, Damasc, pentru a cere ridicarea asediului asupra oraşelor siriene, fiind dispersate, ulterior, de forţele de securitate, care au procedat la mai multe arestări, potrivit Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului (OSDH). Manifestanţii, reuniţi în Piaţa Arnus, au intonat imnul naţional. Mai mulţi dintre ei au fost arestaţi, între care şi scriitorul şi jurnalistul Ammar Daiub şi medicul Jalal Nofal, a anunţat organizaţia non-guvernamentală (ONG), într-un comunicat. Protestatarii arborau pancarte care făceau apel la "ridicarea asediului asupra oraşelor", "oprirea tirurilor" şi pledau "pentru dialog naţional ca soluţie" la criză şi pentru "o societate civilă liberă". În oraşul de coastă Banias, sute de femei au manifestat, pentru a cere eliberarea rudelor lor. Înfruntând agenţii de securitate şi armata, ele s-au îndreptat către puncte de control instalate în cartierele din sudul Banias, unde, sîmbătă, şase persoane au fost ucise. În această localitate, de aproximativ 50.000 de locuitori, "percheziţiile în case au continuat, în noaptea de luni" spre marţi, potrivit lui Rami Abdel Rahman, preşedintele Observatorului, cu sediul la Londra.
"Mii de bărbaţi au fost conduşi de forţele armate şi de securitate pe stadionul municipal, pentru interogatorii. Ei au fost loviţi. De asemenea, peste 400 de persoane sînt, în continuare, deţinute de autorităţile din domeniul securităţii", a declarat acesta. Liderii mişcării de contestare de la Banias, între care şeicul Anas al-Ayrout, considerat liderul mişcării, dar şi Bassam Sahyouni, au fost arestaţi duminică seara. Proprietarii magazinelor de produse informatice care vînd materiale pentru conectare la Internet au fost, de asemenea, arestaţi, potrivit lui Abdel Rahman. Tancuri erau, în continuare, prezente pe faleză şi în cartierele din sud, iar "apa, electricitatea şi comunicaţiile telefonice erau întrerupte", a adăugat el. Al-Watan, un cotidian apropiat puterii, a anunţat că "la Banias s-a instalat calmul, în timp ce diviziile de armată deţin controlul (asupra oraşului), după lupte feroce între elemente armate".

O consilieră a preşedintelui Bashar al-Assad, Bouthaina Shaaban, a apreciat, într-un interviu pentru cotidianul New York Times, că "grosul" revoltei a trecut şi că "momentele cele mai grele au fost depăşite". La vest de Damasc, localitatea Muadamiya era "încercuită de forţele armate şi de securitate", potrivit unui militant pentru drepturile omului, care a precizat că în localitate au fost auzite tiruri, luni dimineaţa. La Homs, în centru, al treilea cel mai important oraş din Siria, de asemenea asediat de armată, "trei explozii puternice au izbuncit către mierzul nopţii (de luni spre marţi), în cartierul Baba Amr", potrivit unui militant. Trei persoane au fost ucise duminică, între care şi un copil, în vârstă de 12 ani, potrivit acestei surse.

În pofida represaliilor, pagina Syrian Revolution 2011 a avertizat, pe Facebook, că "manifestaţiile vor continua zilnic", făcînd apel la organizarea unei zile de "marţi a solidarităţii cu prizonierii de conştiinţă din închisorile regimului sirian criminal". În plus, o misiune umanitară de evaluare a ONU a fost împiedicată să se deplaseze la Deraa (sud), unde aproximativ 300 de persoane ar fi fost împuşcate de armată, potrivit unui purtător de cuvînt al Naţiunilor Unite, Farhan Haq. Purtătorul de cuvânt al Agenţiei ONU pentru Refugiaţi Palestinieni (UNWRA), Christopher Gunness, a anunţat că agenţia este îngrijorată, pentru că "nu mai poate să furnizeze serviciile sale unui număr de aproximativ 30.000 de refugiaţi palestinieni la Deraa", mai ales unui număr de "120 de pacienţi (...) care depind de UNRWA pentru a obţine doze vitale de insulină".

Potrivit Al-Watan, preşedintele sirian, Bashar al-Assad, a declarat, duminică, primind o delegaţie a locuitorilor din Latakia (nord-vest), că "criza se va opri, iar reformele administrative, politice şi (în domeniul) mass-media vor avansa". Autorităţile au promis reforme democratice, în special abolirea stării de urgenţă, o lege asupra pluralismului şi liberalizării mass-media, dar au continuat reprimarea sîngeroasă a manifestaţiilor. Damascul îi acuză pe cei care provoacă aceste tulburări că sînt utilizaţi de străinătate, pentru a produce haos. Abdel Rahman a denunţat alegerea "soluţiei militare" de către aurtorităţi. "Lucrurile vor fi soluţionate doar prin construirea unei societăţi democratice", a spus el.

De la începutul mişcării de contestare, la jumătatea lui martie, între 600 şi 700 de persoane au fost ucise, iar alte cel puţin 8.000 au fost arestate, potrivit ONG-urilor.

Afganistanul îşi anulează parada militară "din motive de securitate"

KABUL (MEDIAFAX) - Guvernul afgan a anulat, miercuri, "din motive de securitate" marea sa paradă militară anuală prevăzută pentru joi la Kabul, după o serie de atacuri sângeroase care generează temeri privind o infiltrare tot mai mare în rândul forţelor afgane a rebelilor talibani, relatează AFP.
Anunţul a fost făcut de Ministerul Apărării cu o zi înainte de "Ziua mujahedinilor", o sărbătoare care comemorează înlăturarea Guvernului comunist de către aceşti combatanţi în 1992, la trei ani de la retragerea trupelor sovietice din Afganistan.
În această zi are loc de obicei o paradă militară de amploare la Kabul, în prezenţa principalilor oficiali politici şi militari afgani.
"Din motive de securitate şi pentru a evita ca aceste persoane fără apărare să fie ameninţate, parada militară şi reuniunile nu vor mai avea loc la 28 aprilie", a declarat pentru AFP purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării, generalul Mohammad Zahir Azimi.
Parada a fost organizată anul trecut pentru prima dată de la cea din 2008, în cursul căreia preşedintele Hamid Karzai a scăpat dintr-o tentativă de asasinat.
Acest anunţ are loc după un atac soldat cu moartea a zece persoane, dintre care opt soldaţi NATO, un subcontractant şi un pilot afgan, în urma unei dispute între acesta din urmă şi militarii străini pe aeroportul militar din Kabul.
Acest incident a avut loc în timp ce rebelii talibani au lansat recent mai multe atacuri graţie soldaţilor lor infiltraţi sau bărbaţilor îmbrăcaţi în uniforma armatei sau poliţiei, generând temeri privind o infiltrare tot mai mare în rândul forţelor afgane a insurgenţilor care au câştigat teren în ultimii ani.
Poliţia şi armata afgane urmează să preia responsabilitatea de a garanta securitatea ţării până la sfârşitul lui 2014.

MAE recomandă românilor să părăsească Siria folosind cursele aeriene încă disponibile

BUCUREŞTI (MEDIAFAX) - Ministerul Afacerilor Externe a postat, marţi, un avertisment de călătorie pentru Siria, recomandând cetăţenilor români să evite călătoriile în această ţară, iar celor care se află deja în Siria să părăsească zona folosind cursele aeriene comerciale, încă disponibile.
MAE precizează că au fost semnalate violenţe pe întreg teritoriul ţării, inclusiv la Damasc, iar numărul victimelor din rândul civililor este în creştere. Ministerul precizează totodată că în ultimele zile mai multe autostrăzi importante, inclusiv Tartous-Latakia, Latakia-Alep, Homs-Alep şi Damasc-Iordania au fost temporar închise din cauza demonstraţiilor.
Legăturile de comunicaţie în Siria pot suferi unele întreruperi sau limitări şi există, de asemenea, riscul de producere de atacuri teroriste în locuri publice.
"Cetăţenilor români li se recomandă să evite total, în această perioadă, deplasările în localităţile Daraa şi Lattakia şi, în general, în regiunea de sud a Siriei, în apropierea frontierei cu Iordania. Totodată, MAE recomandă cetăţenilor români să evite călătoriile la graniţa cu Irak", precizează MAE.
Ministerul sfătuieşte românii aflaţi în această ţară să se adreseze Ambasadei României la Damasc şi să îşi anunţe prezenţa în regiune, comunicând astfel propriile coordonate pentru a putea fi contactaţi în situaţii de urgenţă.
Cetăţenii români care ignoră avertismentele MAE şi se deplasează în zone de risc sunt atenţionaţi că o fac pe propria răspundere şi vor suporta consecinţele unor astfel de călătorii, având în vedere că, de la caz la caz, pot interveni limitări privind posibilităţile de intervenţie ale misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare de carieră în situaţii de urgenţă.
Cetăţenii români sunt sfătuiţi cu insistenţă să îşi încheie asigurare de călătorie, medicală şi de viaţă. MAE recomandă de asemenea cetăţenilor români care se află deja în Siria "să respecte cu stricteţe anunţurile şi recomandările autorităţilor locale", "să evite zonele aglomerate, în care se desfăşoară mitinguri, manifestaţii publice şi să nu folosească în aceste zone sau în apropierea instituţiilor publice aparatură fotografică sau video", "să urmărească mass-media locală pentru a afla care sunt zonele în care se desfăşoară acţiuni de protest pentru a le putea evita", "să evite circulaţia pe timp de noapte, indiferent de zonă", "să respecte tradiţiile şi obiceiurile locale" şi "să păstreze în locuri sigure documentele şi valorile personale, biletele de călătorie, banii, cărţile de credit şi să nu le expună în mod vizibil asupra lor sau în maşini".

Tiruri ale forţelor de securitate puteau fi auzite din nou, marţi, la Deraa, la o zi după ce o operaţiune efectuată de mii de militari, susţinuţi de tancuri şi blindate, s-a soldat, potrivit unor martori, cu moartea a 25 de persoane, a anunţat un militant pentru drepturile omului, citat de AFP.
"Tiruri de gloanţe continuă împotriva locuitorilor", a anunţat acest activist în domeniul drepturilor omului, Abdallah Abazid, contactat telefonic de AFP.
Potrivit acestuia, casa muftiului din Deraa, care a demisionat, sâmbătă, în semn de protest faţă de reprimarea sângeroasă lansată de forţele de ordine, "era încercuită în această dimineaţă (marţi), dar muftiul nu era acasă".
"Noi întăriri pentru forţele de securitate şi armată au intrat în Deraa", a declarat el. În centrul oraşului Deraa, în Piaţa Kaziet al-Balad, este un tanc, a adăugat acesta.
"Moscheea Abu Bakr Assidiq este ţinta unor tiruri intensive, iar un lunetist este postat pe Moscheea Bilal al-Habachi. La intrările în oraş sunt instalate tancuri şi bariere", care împiedică oamenii să intre în Deraa, a adăugat Abdallah Abazid.
Potrivit acestuia, "soldaţi din cadrul Diviziei a 5-a au dezertat, ni s-au alăturat şi fac faţă" armatei care încercuieşte oraşul.
Abdallah Abazid a anunţat, în plus, că deţine o listă cu numele a 21 de persoane care au fost ucise, luni, în localitate.
Cel puţin 25 de persoane au fost ucise luni, într-un bombardament intensiv asupra oraşului Deraa, la aproximativ 100 de kilometri sud de Damasc, potrivit unor militanţi din domeniul drepturilor omului.
Mii de soldaţi sirieni, susţinuţi de tancuri, au intervenit, luni, la Deraa, pentru a reprima mişcarea de contestare a regimului, apărută în acest oraş din sudul ţării, potrivit unor militanţi din domeniul drepturilor omului.
Dar, potrivit autorităţilor siriene, care acuză, de la începutul mişcării de contestare, că la originea acesteia se află "bande criminale armate", armata a intrat în Deraa "la apelul locuitorilor", pentru a termina cu "grupările teroriste extremiste".
Regimul preşedintelui Bashar al-Assad pare că a optat pentru soluţia militară, cu scopul de a zdrobi mişcarea de contestare, fără precedent, care afectează ţara de şase săptămâni.

Documente secrete britanice dezvăluie o legătură între firme de petrol şi invadarea Irakului - presă

LONDRA (MEDIAFAX) - Planuri de exploatare a rezervelor de petrol din Irak au fost discutate de miniştri cu cele mai mari companii petroliere din lume, cu un an înainte ca Londra să îşi asume un rol important în invadarea acestei ţări, potrivit unor documente guvernamentale, relatează The Independent în ediţia online.
Aceste documente, dezvăluite pentru prima dată, ridică noi semne de întrebare asupra implicării Marii Britanii în războiul din Irak, care a divizat Cabinetul lui Tony Blair şi care a fost votată numai după ce regimul lui Saddam Hussein a fost acuzat că deţine arme de distrugere în masă. Stenograme ale unei serii de întâlniri între miniştri şi directori ai unor companii petroliere contrazic dezminţirile publice din perioada respectivă privind interesul companiilor petroliere şi guvernelor occidentale.
Dar documentele nu au fost oferite ca dovezi în cadrul investigaţiei, în curs, a Comisiei Chilcot asupra implicării Marii Britanii în război. În martie 2003, chiar înainte de intrarea Londrei în conflict, compania Shell denunţa ca "foarte inexacte" informaţiile potrivit cărora ar fi purtat negocieri cu Downing Street pe tema petrolului irakian. De asemenea, British Petroleum (BP) a negat că ar avea vreun "interes strategic" în Irak, în timp ce Tony Blair descria "teoria conspiraţiei (pe tema) petrolului" ca "cea mai absurdă". Dar documente secrete din octombrie şi noiembrie 2002 arată altceva.
Astfel, cu cinci luni înainte de invazie, baroana Symons, ministru al Comerţului în acea perioadă, spunea BP că Guvernul crede că firmele britanice din domeniul energiei trebuie să primească o parte din rezervele enorme de petrol şi gaze ale Irakului, ca răsplată pentru angajamentul militar al lui Blair faţă de planurile Statelor Unite de schimbare a regimului lui Saddam Hussein. De asemenea, Foreign Office invita BP, la 6 noiembrie, să discute despre oportunităţile din Irak, "după schimbarea regimului".
"Shell şi BP nu îşi pot permite să nu primească o parte (din petrolul din Irak), pentru binele viitorului lor pe termen lung. Suntem hotărâţi să obţinem o felie corectă, în schimbul acţiunii Marii Britanii, pentru companiile britanice, în perioada post-Saddam", nota, la 2 octombrie 2002, după o întâlnire, directorul pentru Orientul Mijlociu din cadrul Foreign Office, Edward Chaplin.
Activistul Greg Muttitt a obţinut peste 1.000 de documente, în baza legislaţiei cu privire la liberatea de acces la informaţii. Acestea arată că între funcţionari publici, miniştri şi reprezentanţi ai companiilor Shell şi BP au avut loc cel puţin cinci întâlniri, către sfârşitul anului 2002. Contractele pe 20 de ani, semnate în urma invaziei, au fost cele mai importante din istoria industriei petrolului. Acestea acoperă jumătate din rezervele irakiene, de 60 de miliarde de barili de ţiţei, obţinute de companii ca BP şi CNPC (China National Petroleum Company).