Băsescu, militarilor din Afganistan: Cel mai important lucru este să vă întoarceţi toţi acasă

Bucureşti, 1 dec /Agerpres/ - Preşedintele Traian Băsescu le-a transmis sâmbătă militarilor români din Afganistan că cel mai important lucru este să aibă grijă unul de celălalt şi să se întoarcă toţi acasă.
'La mulţi ani de Ziua Naţională. Vă mulţumesc pentru ce faceţi pentru România în Afganistan şi la bordul Fregatei şi mai ales vă doresc să vă întoarceţi sănătoşi acasă şi să aveţi grijă fiecare de celălalt. Cel mai important lucru, care este chiar deasupra misiunii pe care o îndepliniţi în Afganistan sau în Golful Aden, este să vă întoarceţi toţi acasă, iar când vă întoarceţi toţi acasă înseamnă că misiunea este pe deplin îndeplinită', le-a spus Băsescu militarilor români.
Şeful statului a avut sâmbătă, de Ziua Naţională a României, o videoconferinţă cu militarii români aflaţi în teatrele de operaţii din Afganistan şi cu cei de pe Fregata 'Regele Ferdinand' din Golful Aden.
Videoconferinţa a avut loc în Sala CSAT din Palatul Cotroceni, la ea asistând şi ministrul Apărării, Corneliu Dobriţoiu.

Un tricolor de 300 de metri la Chişinău, de Ziua Naţională a României

Chişinău, 1 dec - Corespondentul Agerpres, Cornel Ciobanu, transmite: Un tricolor cu lungimea de 300 de metri şi lăţimea de aproximativ 4,5 metri a fost desfăşurat sâmbătă în Piaţa Marii Adunări Naţionale din centrul Chişinăului, pentru a marca astfel Ziua Naţională a României. Evenimentul a fost organizat de Platforma Civică 'Acţiunea 2012'.

La manifestaţie au participat câteva sute de persoane care au întins de-a lungul Pieţei tricolorul imens, de o dimensiune record pentru Republica Moldova. 'Este un eveniment simbolic şi am dorit să atingem un semirecord, deoarece acesta este cel mai mare tricolor desfăşurat vreodată în Basarabia', a declarat pentru Agerpres reprezentantul Acţiunii 2012, Ştefan Pleşca. Potrivit acestuia, steagul va fi folosit la manifestările viitoare, în special la 27 martie 2013, când se vor împlini 95 de ani de la Unirea Basarabiei cu România.

'Am decis să elogiem tricolorul, deoarece este un simbol deosebit pentru toţi românii, inclusiv cei din Basarabia, în special în această zi, când marcăm 94 de ani de la Marea Unire', potrivit Anei-Maria Pancu, o participantă la acţiune.

Sâmbătă şi organizaţia de tineret a Partidului Liberal a consemnat Ziua Naţională a României, împărţind panglici tricolore în centrul Chişinăului. 'Cei care poartă aceste panglici arată ataşamentul faţă de valorile româneşti, or acestea sunt salvarea noastră şi drumul nostru în marea familie europeană', potrivit lui Ion Bargan, vicepreşedintele organizaţiei.

Sâmbătă la Chişinău se dă startul sărbătorilor de iarnă, primăria va inaugura Pomul de Crăciun, iar tinerii liberali intenţionează să organizeze o 'Hora Unirii' în jurul bradului.

Reşiţenii au venit în număr mare la manifestările dedicate Zilei Naţionale

Reşiţa, 1 dec /Agerpres/ - În ciuda vremii mohorâte, reşiţenii au venit în număr mult mai mare decât în anii trecuţi la manifestările dedicate Zilei Naţionale a României.
Programul manifestărilor a debutat cu prezentarea onorului, salutul drapelului de luptă, şi un Te Deum oficiat de părintele protopop al Reşiţei, Nicolae Mirişan. A urmat rostirea alocuţiunilor oficialităţilor locale şi judeţene şi defilarea militarilor pe acordurile muzicii de fanfară.
''Nouă, românilor, ne-a fost dat ca două sărbători fundamentale, sărbătoarea Sfântului Andrei, ocrotitorul nostru spiritual, şi sărbătoarea Zilei Naţionale, să fie despărţite doar de o noapte eternă, eternă ca devenirea noastră pe acest sfânt pământ românesc, de-a pururi. La 1 Decembrie 1918, elitele religioase, politice şi militare ale României de atunci, susţinute la Alba Iulia de voinţa naţională, făureau România Mare, sfântul ideal, de generaţii, al tuturor celor care au trăit şi simţit româneşte. Decembrie a fost să fie, însă, peste ani, mai mult decât acel moment de emancipare naţională. Decembrie a însemnat şi revenirea la libertate, prin Revoluţia de la Timişoara, acel eveniment unic în istoria naţională în care românii nu au mai vrut să suporte dictatura. Decembrie înseamnă, de fapt, începutul revenirii la libertate şi democraţie pe aceste meleaguri româneşti'', a spus preşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin, Sorin Frunzăverde.
Chiar dacă manifestarea în sine nu s-a întins pe o perioadă mai mare de timp, momentele au fost savurate de către cei prezenţi care s-au arătat încântaţi de numărul mare de participanţi. În plus, se poate spune că s-a simţit spiritul momentului, având în vedere că oamenii s-au îmbrăţişat şi şi-au transmis urări de bine.
Şi la Caransebeş, după constituirea dispozitivului, a avut loc o slujbă religioasă şi a defilat Garda de onoare. La final, participanţii la manifestare au participat la tradiţionala masă cu fasole şi cârnaţi, vin, dar şi la un spectacol folcloric. Totodată, în Aula 1 Decembrie 1918 a Primăriei Caransebeş, a avut loc lansarea volumului ''Dr. Cornel Corneanu - cuvântări şi articole'', semnat de col. (r) Liviu Groza.

LA MULŢI ANI, ROMÂNIA ORIUNDE TE-AI AFLA!

Primăria Reşiţa, în colaborare cu Garnizoana Reşiţa, invită cetăţenii în Centrul Civic pentru a participa la acţiunile organizate cu ocazia Zilei Naţionale a României. Programul de sâmbătă, 1 Decembrie, va începe de la ora 12.

Programul va cuprinde: întâmpinarea prefectului judeţului Caraş-Severin, prezentarea onorului, salutul drapelului de luptă, un Te Deum oficiat de părintele protopop Nicolae Mirişan, rostirea alocuţiunilor oficialităţilor locale şi judeţene şi defilarea militarilor pe acordurile muzicii de fanfară.

La Caransebeş, manifestările dedicate Zilei Naţionale a României se vor desfăşura în Piaţa Revoluţiei, după următorul program: ora 9.45 - constituirea dispozitivului şi întâmpinarea oficialităţilor; 10.10 - slujba religioasă; 10.30 - cuvântul participanţilor; 10.45 - defilarea Gărzii de onoare; 11 - masa tradiţională şi concert folcloric.

Peste 1.500 de militari şi tehnică militară aparţinând Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor, SRI şi Serviciului de Protecţie şi Pază vor participa la Bucureşti, la parada militară organizată cu ocazia Zilei Naţionale, în piaţa Arcului de Triumf.
MApN va participa la paradă cu peste 1.300 de militari, tehnică de luptă ale tuturor categoriilor de forţe, inclusiv aeronave de luptă şi transport, fiind prezentă pentru prima dată şi maşina blindată de tip MRAP (Mine Resistant Ambush Protected), folosită în Afganistan de către militarii români.
Pe timpul intonării Imnului Naţional, în semn de salut, se vor executa 21 de salve de tun de către bateria de artilerie a Regimentului 30 Gardă "Mihai Viteazul".
Începînd cu ora 11.00, la festivităţi va fi prezent preşedintele Traian Băsescu, care va depune o coroană de flori.
Parada militară, condusă de generalul-maior Nicolaie Dohotariu, comandantul Diviziei 1 Infanterie "Dacica" va debuta cu detaşamentul Batalionului 2 Infanterie "Călugăreni" şi Batalionului 495 Infanterie "Căpitan Ştefan Şoverth", din Brigada 1 Mecanizată "Argedava".
În cadrul paradei vor urma militarii Batalionului 30 Vânători de Munte "Dragoslavele" şi reprezentanţii Brigăzii de Informaţii Militare "Mareşal Alexandru Averescu", care au fost printre primii militari români participanţi la misiuni în teatrele de operaţii din Irak, Balcanii de Vest şi Afganistan.
Asistenţa va putea urmări, mai departe, defilarea unui detaşament de poliţie militară.
Poliţiştiilor militari le va urma Drapelul de Luptă al Statului Major al Forţelor Aeriene, Detaşamentul Forţelor Aeriene Române, Drapelul de Luptă al Statului Major al Forţelor Navale precedând defilarea detaşamentelor acestei categorii de forţe: soldaţi şi gradaţi profesionişti de la Şcoala de Aplicaţie a Forţelor Navale, subofiţeri, soldaţi şi gradaţi profesionişti de la Batalionul 307 Infanterie Marină.
Parada va continua cu defilarea instituţiilor militare de învăţământ.
După acestea, în paradă se vor înscrie reprezentanţii forţelor Ministerului Administraţiei şi Internelor: Detaşamentul de acţiuni speciale din cadrul Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei, Detaşamentul reprezentativ al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, constituit din echipaje de servanţi pompieri, echipaje S.M.U.R.D., echipaje de salvatori de la înălţime, echipaje de intervenţie pirotehnică şi echipaje de intervenţie la urgenţe chimice, radiologice sau nucleare.
Ulterior, în Piaţa Arcului de Triumf va intra detaşamentul Brigăzii Antiteroriste din cadrul Serviciului Român de Informaţii. Blocul de defilare va fi compus din luptători ale căror misiuni sunt executarea intervenţiei anti/contrateroriste la nivel naţional, asigurarea securităţii diplomatice, protecţia antiteroristă a unor obiective şi personalităţi, precum şi securitatea zborurilor companiilor româneşti de aviaţie (Air Marshal).
Al doilea bloc de defilare va fi format din cadre care asigură securitatea aeroportuară (pasageri şi cargo) pe cele 16 aeroporturi civile din ţară.
Blocul de paradă al tehnicii Ministerului Apărării Na?ionale va fi precedat de două formaţii de aeronave militare.
Prima formaţie va fi compusă din trei elicoptere IAR-330 Puma, condusă de comandantul Flotilei 90 Transport Aerian, generalul de flotilă aeriană Ion Cristinel, a doua formaţie va fi alcătuită din trei aeronave de transport din dotarea Flotilei 90 Transport Aerian - o aeronavă C-130 Hercules ?i două aeronave C-27J Spartan, condusă de căpitan-comandorul Marian Dinescu.
De asemenea, blocul de paradă al tehnicii va fi survolat de două formaţii de avioane de vânătoare MiG-21 Lancer din dotarea Flotilei 90 Aeriene.
În Piaţa Arcului de Triumf îşi va face apariţia, în continuare, blocul de paradă al tehnicii militare, urmat de tehnica din dotarea Forţelor Terestre - cinci transportoare de trupe PIRANHA, vehiculele de luptă tip HMMWV şi cinci vehicule blindate URO VAMTAC.
Vor fi prezentate publicului autostaţiile radio Harris/Chevrolet, autospecialele de intervenţie EOD, vehicule blindate, specializate în executarea misiunilor specifice privind detecţia, neutralizarea şi distrugerea muniţiilor convenţionale neexplodate şi a dispozitivelor explozive improvizate.
Forţele Aeriene vor trece pe sub Arcul de Triumf cu sistemul de rachete sol-aer cu baza la sol - HAWK.
Forţele Navale vor fi reprezentate la parada tehnicii din acest an de două ambarcaţiuni ZODIAC, cu echipaje formate din militari ai Centrului 39 Scafandri.
Blocul de paradă al tehnicii Ministerului Administraţiei şi Internelor va fi precedat de o formaţie compusă din trei elicoptere, aparţinând Inspectoratului General de Aviaţie, de tipul Mi-17, Eurocopter - 135, destinat SMURD şi IAR-316 B (Alouette III).
Blocul de paradă al tehnicii MAI va fi deschis de către Poliţia Română - nouă motociclete, marca BMW ale Poliţiei Rutiere, o autospecială Lotus Evora S şi autovehiculul Porche 911 Turbo, folosit pentru misiuni de patrulare şi de intervenţie rapidă pe autostrăzi şi drumuri naţionale, autoturisme BMW - 330 - XD utilizate, în special, la însoţirea coloanelor oficiale şi autospeciala Jaguar, recent intrată în dotarea Poliţiei Rutiere.
Parada va continua cu defilarea efectivelor Serviciului Independent pentru Intervenţii şi Acţiuni Speciale (SIAS), principala formaţiune de intervenţie a Poliţiei Române, care folosesc autospeciale de intervenţie Mercedes Vito şi Sprinter, dotate cu echipament de protecţie balistică şi echipamente speciale de executare a misiunilor specifice.
Parada tehnicii auto a Jandarmeriei Române va fi deschisă de motociclete, urmate de o autospeciala blindată pentru intervenţie SANDCAT.
Poliţia de Frontieră Română va participa la această paradă cu ATV-uri, autospeciale de patrulare "IVECO MASSIF", pentru intervenţia în locurile greu accesibile, autospeciale de supraveghere pe principiul termoviziunii ?LANDROVER DISCOVERY 4?, o ambarcaţiune tip HARPOON 550 OPEN, care este utilizată pentru misiuni de intervenţie în zone greu accesibile din Delta Dunării, lacul Stânca Costeşti şi râul Prut.
Parada tehnicii din dotarea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă va cuprinde autospeciale de intervenţie la incendii, salvare de la înălţime, la accidente rutiere, la dezastre şi în alte situaţii care pot afecta viaţa şi bunurile materiale ale oamenilor.
Spectatorii care vor participa la eveniment vor putea vedea, de asemenea, tehnica din dotarea Serviciului Român de Informaţii - dispozitivul de intervenţie antiteroristă/contrateroristă pirotehnică, format din trei autospeciale de intervenţie antiteroristă/contrateoristă şi o autospecială de intervenţie pirotehnică, dispozitivul de gardare/protecţie, format dintr-un autovehicul principal (auto VIP) cu trei persoane şi două autovehicule de escortă.
Serviciului de Protecţie şi Pază, structură specializată în protecţia demnitarilor, se va prezenta publicului cu motocicliştii care asigură escorta coloanelor oficiale, urmaţi de două dispozitive specifice pentru protecţia demnitarilor, unul pentru oraş, celălalt pentru zonele greu accesibile sau pentru deplasarea în condiţii de vreme nefavorabilă.
Momentul va fi urmat de defilarea Detaşamentului de Cavalerie al Jandarmeriei şi a Poliţiei Locale a Municipiului Bucureşti, care va fi reprezentată la paradă de Patrula Călare. Detaşamentul, format din 24 de călăreţi, este o unitate de elită care sprijină Poliţia Locală a Municipiului Bucureşti.
Parada va continua cu defilarea drapelelor de epocă, pe care sunt montate elemente ale unor drapele purtate în luptele din toamna anului 1916 şi vara lui 1917.
În Piaţa Arcului de Triumf va prezenta onorul Garda de Onoare a Regimentului 30 Gardă "Mihai Viteazul".

ACTIVITĂŢI ALE MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE CU PRILEJUL SĂRBĂTORIRII ZILEI NAŢIONALE A ROMÂNIEI

1 decembrie, începând cu ora 8.00, Ceremonie militară şi religioasă de depunere de coroane şi jerbe de flori, la Monumentul eroilor militari români căzuţi la datorie în teatrele de operaţii şi pe teritoriul României, din Parcul Tineretului;
1 decembrie, începând cu ora 8.00, Ceremonie militară şi religioasă de depunere de coroane şi jerbe de flori, la Mormântul Ostaşului Necunoscut, din Parcul Carol;
1 decembrie, începând cu ora 11.00, Paradă Militară, Piaţa Arcul de Triumf;
1 decembrie, Participarea la ceremonii publice de comemorare a eroilor României cu detaşamente de onoare, în Municipiile reşedinţă de judeţ şi localităţile din ţară unde sunt garnizoane militare;
14 noiembrie - 23 decembrie, Expoziţia de carte cu tema: „1 decembrie – Ziua Naţională a României, Marea Unire” Universitatea Naţională de Apărare (U.N.A.P.) „Carol I”;
27 noiembrie - 7 decembrie, Expoziţie de carte cu tema: „90 de ani de la încoronarea regelui Ferdinand şi a reginei Maria la Alba Iulia”, Rotonda Scriitorilor, Biblioteca Militară Naţională (B.M.N.);
27 noiembrie - 7 decembrie, Expoziţie de carte cu tema: „1 Decembrie-Ziua Naţională a României”, Rotonda Scriitorilor, B.M.N.;
26 noiembrie - 12 decembrie, Expoziţie de carte cu tema: „Istoria cărţii: lucrări de referinţă aflate în patrimoniul Bibliotecii Militare Naţionale”, B.M.N.;
26 noiembrie - 31 decembrie, Vitrine ale cărţii „BookLand”, B.M.N.;
26 noiembrie - 2 decembrie, Expoziţie de pictură: Cavaleri ai Ordinului „Mihai Viteazul”  în Primul Război Mondial, Muzeul Naţional al Aviaţiei Române;
28 noiembrie, Expoziţie de pictură: Cavaleri ai Ordinului „Mihai Viteazul” în Primul Război Mondial, Muzeul Naţional al Aviaţiei Române;
28 noiembrie, Concurs şcolar cu elevii din clasele  a IX-a – a XII-a, „Marea Unire de la 1918”, Muzeul Militar Naţional (M.M.N.) „Regele Ferdinand I”;
28 noiembrie - 9 decembrie, Expoziţie de pictură: „Efigii istorice”, Galeria Artelor a Cercului Militar Naţional (C.M.N.);
29 noiembrie, Expoziţie de carte: „Unirea de la 1918 reflectată în lucrările de specialitate din patrimoniul muzeului”, M.M.N. „Regele Ferdinand I” Pavilionul B;
29 noiembrie, Şedinţa festivă a Salonului Literar al Scriitorilor Militari, dedicată Zilei Naţionale a României, Sala de lectură „Ştefan cel Mare şi Sfânt”, B.M.N.;
29 noiembrie, Recital vocal – instrumental de muzică clasică din creaţia românească, Sala de spectacole a C.M.N.;
1 decembrie, „Ziua Porţilor Deschise de Ziua Naţională a României”, M.M.N.  „Regele Ferdinand I”;
1 decembrie, Ceremonialul de înălţare la primul grad de ofiţer, maistru militar şi subofiţer, Instituţiile militare de învăţământ.


ÎNFĂPTUIREA STATULUI NAŢIONAL ROMÂN
- 1 DECEMBRIE 1918 -

    Anul 1918 reprezintă în istoria poporului român anul triumfului idealului naţional, anul încununării victorioase a lungului şir de lupte şi sacrificii umane şi materiale pentru făurirea statului naţional unitar. Acest proces istoric, desfăşurat pe întreg spaţiul de locuire românesc, a înregistrat puternice seisme în 1784, 1821, 1848-1849, ca şi evenimente cardinale cum ar fi unirea Moldovei şi Munteniei în 1859, proclamarea independenţei absolute a ţării de sub dominaţia otomană, consfinţită pe câmpul de luptă de armata română în războiul din 1877-1878, precum şi adunările reprezentative, democratic alese ale românilor din teritoriile aflate sub stăpânirea străină de la Chişinău, Cernăuţi şi Alba Iulia din 1918.
Memorabilele momente din 1918 au făcut ca jertfa ostaşilor români în primul război mondial să nu fi fost zadarnică. Ceea ce la 1600 - prin fapta Viteazului - fusese doar o clipă de vis, la 1 Decembrie 1918 devenea cea mai miraculoasă realizare a acestui popor. "În această zi - scria Nicolae Iorga - a sosit un ceas pe care-l aşteptam de veacuri, pentru care am trăit întreaga noastră viaţă naţională, pentru care am muncit şi am scris, am luptat şi am gândit. A sosit ceasul în care cerem şi noi lumii dreptul de a trăi pentru noi, dreptul de a nu da nimănui ca robi rodul ostenelilor noastre".
    Organizaţi în state separate din punct de vedere politic, ameninţaţi mereu de expansiunea vecinilor mai puternici, cu părţi din teritoriul strămoşesc - Transilvania, Banat, Bucovina, Basarabia, Dobrogea - anexate de cele trei mari imperii, otoman, habsburgic (din 1867 austro-ungar) şi rus, românii şi-au păstrat dintotdeauna conştiinţa că aparţin aceluiaşi popor, că au aceiaşi geneză. Această conştiinţă a unităţii de neam a românilor a fost consolidată de permanentele şi multiplele relaţii politice, militare, economice şi culturale între ţările române de-a lungul întregului ev de mijloc. Secolul al XIX-lea - denumit şi "secolul naţionalităţilor" - a adus în spaţiul românesc o nouă realitate, cea a naţiunii române, în cadrul căreia s-a cristalizat conştiinţa unităţii naţionale, a conştiinţei destinului comun - trecut, prezent şi viitor.
      Experienţa istorică a relevat cu tărie faptul că unitatea politică era singura cale de rezistenţă în faţa presiunilor concentrice covârşitoare ale marilor puteri vecine, că doar ea putea asigura supravieţuirea fiinţei etnice romăneşti şi evoluţia nestingherită pe coordonatele progresului. Caracteristica ideologiei generaţiei paşoptiste - cea care a pus bazele statului român modern - şi a practicii politice româneşti a constat în afirmarea permanentă a unei opţiuni fundamentale: refacerea unităţii de stat pe pământul vechii Dacii. În adâncul inimii fiecărui român - scria Nicolae Bălcescu - era întipărită credinţa că "mântuirea de orice domnire străină" nu se putea realiza decât  "prin unitatea naţională".
    Desăvârşirea unităţii naţionale a românilor la sfârşitul primei conflagraţii mondiale trebuie înţeleasă ca o firească împlinire ca o necesitate istorică impusă de evoluţia statului naţional şi de necesitatea desăvârşirii sale şi nu ca urmare a efortului militar al României. Nu primul război mondial a creat România Mare; el a fost doar ocazia. România a intrat în război pentru eliberarea provinciilor asuprite şi pentru întregirea ţării, idealul Unirii afirmându-se intens prin eforturi, jertfe şi eroism pe câmpurile de luptă din Transilvania şi Dobrogea, de pe Valea Jiului şi de pe Argeş, ca şi pe cele de la Mărăşti, Mărăşeşti, şi Oituz. Nu o victorie militară a stat la temelia statului naţional român, ci actul de voinţă al naţiunii române. Sacrificiile ei în campania anilor 1916 şi 1917 au fost răsplătite de izbânda idealului naţional, în condiţiile prăbuşirii autocraţiei ţariste, urmată de instaurarea regimului comunist şi a destrămării monarhiei austro-ungare, precum şi al afirmării dreptului popoarelor la autodeterminare pe baza principiului naţionalităţilor.
      Cei dintâi care au pus în aplicare dreptul la autodeterminare au fost românii dintre Prut şi Nistru. Primul pas a fost făcut la 21 noiembrie/4 decembrie 1917 când Sfatul Ţării a proclamat "Republica Democratică Moldovenească" - urmat de cel din 24 ianuarie/6 februarie 1918, când s-a adoptat declaraţia de independenţă. Încununarea acestor acţiuni s-a împlinit la 27 martie/9 aprilie 1918, când Sfatul Ţării de la Chişinău, ales prin vot universal, direct, egal şi secret a decis cu majoritate de voturi unirea cu România a Republicii Democratice Moldoveneşti (Basarabia) "în hotarele sale dintre Prut, Nistru, Dunăre şi Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii Moldave".
 Armata română care, la începutul anului 1918, intrase în Basarabia nu a exercitat nici un fel de presiune asupra membrilor Sfatului Ţării şi n-a instalat un regim de dictatură militară. Ea a fost chemată numai pentru restabilirea ordinii şi a liniştei, pentru protejarea regimului legal constituit al Republicii Moldoveneşti, pentru paza depozitelor militare de alimente şi armament româneşti - create acolo în timpul refugiului în Moldova - şi a căilor de comunicaţii. Prezenţa militară românească a reuşit să împiedice acţiunile bolşevicilor, ce urmăreau instaurarea puterii sovietice în Basarabia.
Acelaşi rol de protecţie l-au îndeplinit şi trupele române intrate în Bucovina la cererea Consiliului Naţional Român, ca urmare a dezordinilor provocate de retragerea unităţilor militare austriece şi a bandelor de ucraineni, împiedicând totodată intenţiile Consiliului Naţional Ucrainean de a alipi nordul Bucovinei la Ucraina. Intervenţia armatei române s-a făcut după ce Constituanta - adunare din 14/27 octombrie 1918 - a decis "unirea Bucovinei integrale cu celelalte ţări româneşti într-un stat naţional independent, în deplină solidaritate cu românii din Transilvania şi Ungaria".
Respectând această hotărâre Comitetul Executiv al Consiliului Naţional din Bucovina, mandatat de Constituantă să fie unica structură cu drept "de a hotărî sau a trata asupra poporului român din Bucovina", a convocat un Congres general al Bucovinei pentru 15/28 noiembrie 1918 în Palatul mitropolitan din Cernăuţi. Au fost aleşi ca delegaţi oficiali: 74 români, 7 germani, 6 polonezi şi 13 ruteni de peste Prut, la care s-au adăugat 5 deputaţi de drept. Pe lângă reprezentanţii oficiali, o mare mulţime de oameni s-a adunat în jurul clădirii din dorinţa de a fi părtaşă la măreţul eveniment. Preşedintele Congresului, Iancu Flondor, a dat citire moţiunii în care se afirma că Bucovina este parte organică a Moldovei în care se găseau "gropniţele domneşti" şi a fost smulsă samavolnic din trupul Moldovei, că românii bucovineni au îndurat multe opresiuni din partea "cârmuirii habsburgice, dar n-au pierdut nădejdea că ceasul mântuirii, aşteptat cu atâta dor şi suferinţă, a sosit". Acum când "ceasul acesta mare a sunat" şi când toate neamurile din monarhia austro-ungară şi-au câştigat "dreptul de liberă hotărâre de sine", cel dintâi gând al lor se îndrepta spre România. Pe temeiul acestor adevăruri, "Congresul general al Bucovinei, întrupând suprema putere a ţării şi fiind investiţi cu puterea legiuitoare, în numele suveranităţii naţionale, hotărâm: Unirea necondiţionată şi pe vecie a Bucovinei în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru cu Regatul României".
După citirea declaraţiei de Unire, "sala se ridică şi aplauzele se prefac într-un vuiet de codru bântuit de furtună", nota în memoriile sale profesorul Ion I. Nistor, unul din artizanii acestui act istoric. Reprezentanţii minorităţilor poloneză şi germană au aprobat hotărârea şi drepturile inprescriptibile ale poporului român asupra Bucovinei. În mijlocul entuziasmului ce cuprinsese întregul oraş, delegaţii au votat în unanimitate moţiunea Unirii, reparând în acest fel actul de forţă înfăptuit în 1775.
În zilele când românii din Bucovina îşi rosteau hotărârea de Unire cu România, în Transilvania se pregătea ultimul act al marii epopei naţionale. Mulţimile se îndreptau spre Alba Iulia în condiţii cât se poate de prielnice: aparatul de stat austro-ungar fusese înlocuit de administraţia românească.
La 1 Decembrie 1918, în inima Transilvaniei, la Alba Iulia, votul Marii Adunării Naţionale pentru unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România, aclamat de o impresionantă adunare populară, încununa celelalte acte de unire de la Chişinău (27 martie/9 aprilie 1918) şi Cernăuţi (15/28 noiembrie 1918) prin care Basarabia şi Bucovina reveneau în hotarele României. Această Românie, în graniţele sale fireşti, s-a făcut de la sine, peste îndoielile şi erorile clasei politice, ajutată ce-i drept şi de un nemărginit noroc" - datorat destrămării concomitente a celor două imperii rus şi austro-ungar ce înglobau ambele teritorii româneşti, după cum scria unul dintre artizanii Unirii ei, generalul Radu R. Rosetti. Adunările reprezentative şi organele lor - Sfatul Ţării, Consiliul Naţional Român din Bucovina, Consiliul Naţional Român Central - prin hotărârile lor liber consimţite au exprimat năzuinţele poporului român înfăptuind unirea provinciilor româneşti cu patria mamă într-un cadru democratic, prin acte de voinţă liber exprimată, pe teritoriu românesc, înainte ca pacea să pună capăt formal - prin tratate internaţionale - primului război mondial.
Conferinţa Păcii de la Paris din 1919-1920 nu a creat ea un stat român întregit. Acesta  fusese deja înfăptuit prin actele de unire de la Chişinău, Cernăuţi şi Alba Iulia încă din anul 1918. Conferinţa Păcii a dat doar consacrarea juridică noului statut teritorial şi politic, prin recunoaşterea principiului autodeterminării naţionale. Aşadar mai întâi a fost autodeterminarea şi ulterior consacrarea diplomatică prin tratatele de pace a unui drept istoric inalienabil al naţiunii române.
România întregită cuprindea în hotarele sale istorice o suprafaţă de 295049 kmp faţă de 137000 kmp înainte de 1918 şi o populaţie de 18.057.028 locuitori (în 1930) faţă de aproximativ 7.250.000 locuitori în 1913. Românii reprezentau 71,9% din totalul populaţiei, maghiarii 7,9%  germanii 4,4%, evreii  4% etc. Constituţia din 1923 stipula în primele două articole: "Regatul României este un stat naţional unitar şi indivizibil", iar "teritoriul României este inalienabil".
Înfăptuirea statului naţional a permis naţiunii române să-şi pună în valoare energiile, capacităţile sale creatoare în slujba progresului economic al dezvoltării ştiinţei, învăţământului şi culturii. Evoluând în cadrul regimului de democraţie parlamentară, România s-a înscris în anii interbelici pe traiectoria unei vieţi moderne, aducându-şi pe plan internaţional o contribuţie substanţială la opera de pace şi securitate.       

FOCUS  nr. 23