Cetăţenii ruşi nu vor fi lăsaţi în voia soartei în străinătate; dacă va fi necesar, vor fi recuperaţi de trupele speciale

Moscova, 24 dec/Agerpres/ - Ministerul rus de Externe pregăteşte instituirea unui centru de criză, ce va acţiona 24 de ore din 24, unul din obiectivele sale cheie constând în furnizarea de asistenţă şi ajutor cetăţenilor Federaţiei Ruse aflaţi în dificultate în străinătate, relatează în ediţia sa de luni cotidianul economic Kommersant.

Accelerarea înfiinţării acestui centru, care va avea statut de departament în cadrul MAE rus, la ordinul preşedintelui Vladimir Putin, se datorează evenimentelor din Siria, unde situaţia cetăţenilor ruşi se deteriorează de la o zi la alta.

Surse ale Statului Major al armatei ruse şi din serviciile secrete nu exclud ca rezidenţii ruşi să fie evacuaţi cu ajutorul comandourilor de trupe speciale. Conform Kommersant, ar fi vorba de trupele 'Zaslon' din cadrul Serviciului de Informaţii al armatei (GRU).

Centrul de criză este este programat să fie lansat până la sfârşitul lunii ianuarie 2013, după cum au precizat responsabili diplomatici de la Moscova.

Una din sarcinile sale principale va fi coordonarea eforturilor autorităţilor ruse privind protejarea cetăţenilor ruşi în străinătate şi a concetăţenilor care trăiesc în afara ţării şi care s-au trezit într-o situaţie critică.

Noua structură va colecta informaţii operative în timp util cu privire la situaţii de urgenţă şi de criză de pe mapamond - de la ameninţările teroriste până la acţiuni militare sau dezastre naturale. Aceasta va furniza, la rândul său, informaţii despre procedurile în situaţii de urgenţă, numere de telefon, prevederi ale dreptului internaţional în funcţie de situaţie, norme simplificate de intrare într-o ţară, informaţii cu privire la accidentele rutiere în care sunt implicaţi cetăţeni ruşi în străinătate.

La începutul lunii decembrie, o grupare a rebelilor sirieni a anunţat că cetăţenii ai Rusiei, Ucrainei şi Iranului devin ţinte în Siria şi a făcut apel către susţinătorii lor ca 'niciunul dintre aceştia să nu fie lăsat să iasă viu din ţară'. La 17 decembrie, doi ingineri ruşi, angajaţi ai companiei Hmisho Steel, Viktor Gorelov şi Abdessattar Hassoun (care are şi cetăţenie siriană pe lângă cea rusă) au fost răpiţi în apropiere de oraşul-port Tartus.

În acelaşi context, Ministerul rus de Externe a informat că ameninţări vin şi la adresa angajaţilor Ambasadei Rusiei din Damasc.

Stat versus cetăţeni în lumea de mâine

Londra, 14 dec /Agerpres/ - Trei lucruri necesită o reflecţie legat de lumea de mâine. Statele devin dintr-o dată mai asertive şi mai puţin capabile. Cetăţenii care au primit noi puteri cer tot mai mult de la conducătorii lor politici. Punând împreună aceşti doi factori ai o reţetă pentru naţionalismul resurgent şi conflict, se arată într-un editorial semnat de Philip Stephens în Financial Times.

Săptămâna aceasta, ''National Intelligence Council'' /NIC/ din SUA şi-a publicat raportul cvadrienal privind cum ar putea arăta lumea peste 20 ani. Lansat la o conferinţă găzduită de Atlantic Council cu sediul la Washington, 'Global Trends 2030: Alternative Worlds' este obligatoriu de citit, potrivit semnatarului articolului, fiind o comoară de fapte bine alese, analiză prezicătoare şi intuiţii strategice.

Raportul invită cititorul să fie optimist sau pesimist în funcţie de gust. Există, oare, motive de celebrare în perspectiva faptului că cel puţin un miliard de oameni mai mult vor intra în rândurile clasei de mijloc globale? Ce se poate spune despre tensiunile pe care acest lucru le va crea asupra resurselor naturale finite? Marea majoritate a oamenilor va trăi mai mult, o viaţă mai sănătoasă, dar lumea îmbătrâneşte. Tehnologia promite să multiplice relaţiile personale şi accesul la cunoaştere. Există totodată o armă letală în mâinile unor tirani şi terorişti. Gazul şi petrolul de şist vor avea clienţi; schimbările climatice ameninţă securitatea, prosperitatea şi probabil viitorul planetei.

În opinia analistului, următoarele decenii se vor axa pe interacţiunea a două mutaţii de putere majore. Prima este cea din Vest către Est şi din Nord către Sud. Până în 2030, Asia va depăşi SUA şi Europa la cele multe măsurători ale puterii relative. Dar acest lucru nu este doar legat de China şi India. Mexicul, Indonezia, Turcia, Vietnamul, Iranul şi alte ţări au toate potenţialul de a deveni puteri semnificative. Aceasta este lumea post-Vest, iar SUA vor constata că este greu să convieţuiască cu ea.

Tendinţa mai izbitoare este refluxul de putere de la stat. Acest lucru are loc de ceva timp. Guvernele de pretutindeni au fost slăbite de globalizare, pierzând puterea în faţa corporaţiilor multinaţionale, capitalului liber şi reţelelor transfrontaliere. NIC identifică o a doua schimbare - de la stat la individ. Raportul numeşte această împuternicire a individului un 'megatrend', o dezvoltare care va schimba fundamental modul în care sunt organizate societăţile.

În statele emergente, prosperitatea în creştere şi tehnologia comunicaţiilor gratuită emancipează sute de milioane de oameni care au fost până acum blocaţi în afara politicii. Femeile obţin aproape peste tot un acces mai mare la educaţie şi încep să aibă un cuvânt de spus în politică.

S-a putut vedea un licăr de trezire în revoltele din Orientul Mijlociu, dar el ajunge cu mult dincolo de lumea arabă. Factorii de decizie politică din China sunt mereu agitaţi cu privire la aşteptările sociale şi politice ale clasei de mijloc emergente.

Cele mai multe dintre aceste evoluţii sunt benigne. O lume în care femeile dobândesc puteri va fi în mod cert mai sigură decât una în care relaţiile internaţionale sunt guvernate de machism. În Vest, revoluţia digitală ar trebui văzută ca o extensie, mai degrabă decât ca o ameninţare la adresa democraţiei. Dar autocraţii de pretutindeni, precum şi liderii democratici din vechea politică de partid şi patronaj vor considera pierderea puterii drept extrem de destabilizatoare.

Unde este ameninţarea în această difuzare a puterii? Problema este că statele vor opera într-un peisaj internaţional mai fragmentat şi imprevizibil. Pe măsură ce lumea devine mai multipolară devine şi mai puţin multilaterală. Statele emergente sunt grijulii cu suveranitatea naţională. Politicienii din Vest au devenit reticenţi să cedeze puterea unor instituţii internaţionale.

Paradoxul este că acest lucru face totul mai greu pentru guverne să abordeze insecuritatea, fie ea economică sau fizică, care îngrijorează cetăţenii lor. Migraţia necontrolată, offshoring-ul economic, instabilitatea financiară, schimbările climatice, proliferarea armelor neconvenţionale, a criminalităţii transfrontaliere şi a terorismului - niciuna dintre aceste probleme nu se află la latitudinea statelor individuale pentru a fi rezolvată.

Pentru a recupera puterea guvernele trebuie să acţioneze concertat. Pericolul este că ele vor căuta, în schimb, să dea vina pe altcineva, alimentând focul naţionalismului.