Acord al naţionaliştilor catalani pentru convocarea în 2014 a referendumului pentru autodeterminare

Madrid, 18 dec /Agerpres/ - Partidul Convergencia i Unió (CiU) al şefului guvernului regional catalan, naţionalistul Artur Mas, şi separatiştii din opoziţie ERC au încheiat marţi un acord pentru convocarea în 2014 a referendumului pentru autodeterminarea Cataloniei, au anunţat cele două partide, potrivit EFE şi AFP.

'Am ajuns la un acord pentru convocarea referendumului în 2014', a declarat Sergi Sol, şeful serviciului de presă al radicalilor de stânga ERC. 'Există un acord' care prevede convocarea unui referendum 'în cursul anului 2014', a confirmat o purtătoare de cuvânt a CiU. 'Încă nu a fost stabilită o dată precisă', a adăugat ea.

Cele două formaţiuni politice au ţinut să sublinieze că referendumul poate fi amânat dacă există motive deosebite pentru aceasta.

'Au hotărât data, au căzut de acord cu privire la anul 2014 şi există o anexă /a acestui acord/ în care se afirmă că dacă intervine un caz de forţă majoră, este posibil, cu acordul celor două părţi, să se amâne' referendumul, a mai declarat Sol.

Cu toate acestea, în opinia sa, 'singurul motiv ce ar putea amâna convocarea referendumului este să cadă o bombă atomică'.

Mii de catalani în stradă în apărarea limbii proprii

Madrid, 11 dec /Agerpres/ - Mii de catalani, circa 4.500 conform poliţiei locale, au manifestat luni la Barcelona pentru a apăra şcolile care predau limba locală, în faţa unui proiect de reformă a educaţiei, iniţiat de guvernul de la Madrid, ce ar reduce, în opinia lor, ponderea limbii catalane în învăţământ, transmite AFP.

'Nu vă atingeţi de catalană' sau 'Şcoli în catalană, acum şi întotdeauna', se putea citi pe pancartele purtate de manifestanţi care au mai scandat: 'Independenţă'.

Catalonia, provincie bogată din nord-estul Spaniei, se confruntă în prezent cu un val de separatism regional în faţa gravei crize economice cu care se confruntă această ţară.

Proiectul de lege redactat de guvern prevede reducerea învăţământului în limba catalană în această provincie care beneficiază în prezent de o largă autonomie. El ar permite părinţilor, dacă doresc, să-şi trimită copiii la şcoli particulare cu predare în limba spaniolă pe cheltuiala guvernului regional catalan.

Părinţii vor avea dreptul să aleagă limba în care sunt urmate cursurile şi, în cazul în care nu există o şcoală de stat adecvată, vor putea să se adreseze instituţiilor private, cheltuielile fiind preluate de autorităţile locale, potrivit iniţiativei legislative.

Manifestaţii asemănătoare, organizate la apelul platformei Somescola.cat, au fost organizate luni în peste 60 de localităţi din Catalonia.

La rândul său, Ministerul spaniol al Educaţiei a afirmat că proiectul de lege nu conţine 'niciun element care să devalorizeze importanţa limbii catalane'.

Catalonia: naţionaliştii au câştigat alegerile, dar au pierdut din sprijinul electoral în favoarea stângii secesioniste

Barcelona, 26 nov /Agerpres/ - Alegerile regionale din Catalonia, desfăşurate duminică după declanşarea procedurii anticipate, au fost câştigate de formaţiunea naţionaliştilor catalani /CiU, Convergčncia i Unió, n.r./, însă aceasta, condusă de actualul şef al executivului regional, Artur Mas, nu a reuşit să atingă majoritatea absolută şi a obţinut un rezultat chiar mai prost faţă de scrutinul anterior, din urmă cu doi ani - în favoarea formaţiunii Stânga Republicană Catalană /ERC/, care, cu un discurs radical în favoarea independenţei, se bucură de sprijin înnoit în rândul electoratului.

La numărarea a peste 95% dintre voturile valabil exprimate - peste 3,4 milioane de voturi, care au ridicat rata participării la un nivel ce nu a mai fost atins în peste douăzeci de ani, la aproape 70% - rezultatele scrutinului arătau că naţionaliştii catalani au rămas departe de majoritatea absolută, în vreme ce Stânga Republicană Catalană /ERC/ a reuşit să capitalizeze votul partizanilor autodeterminării regiunii, şi poate ajunge a doua cea mai votată forţă politică.

Astfel, CiU a a fost votată de aproximativ 30% dintre catalani şi a obţinut 50 de locuri în viitorul legislativ, cu 12 mai puţine faţă de cele pe care putea conta în actuala legislatură. ERC şi-a dublat în schimb numărul deputaţilor şi ar avea aproximativ 21 de parlamentari, după ce a fost votată de peste 13% dintre alegători. Socialiştii catalani /PSC/ pierd de asemenea din sprijinul electoral, numără 20 de deputaţi şi ajung aproape la egalitate cu Partidul Popular /PP, la putere la nivel central, n.r./, acesta din urmă îmbunătăţindu-şi poziţia în preferinţele electoratului.

Restul formaţiunilor politice care au câştigat reprezentare în viitorul legislativ catalan sunt ecologiştii de la ICV-EUiA, cu 13 deputaţi, formaţiunea Ciutadans, care îşi triplează numărul parlamentarilor şi poate forma un grup parlamentar propriu, iar Candidaturas de Unidad Popular (CUP) intră pentru prima oară în parlamentul regional catalan, cu trei deputaţi.

Peste 5,4 milioane de catalani au fost aşteptaţi duminică la urne, pentru a-şi alege cei 135 de deputaţi pentru legislativul regional. Scrutinul s-a desfăşurat pe fondul puternicei şi îndelungi dezbateri asupra secesionismului şi sub spectrul organizării unui referendum cu privire la autodeterminarea Cataloniei, promis de formaţiunea naţionaliştilor - CiU. Cu toate acestea, formaţiunea naţionaliştilor catalani, percepută drept moderată şi conservatoare, a pierdut mult din sprijinul electoral, în favoarea formaţiunii ERC, ce adoptă o poziţie radicală cu privire la secesiunea Cataloniei.

Artur Mas admitea anterior scrutinului că, fără o 'majoritate excepţională', proiectul independenţei Cataloniei ar fi slăbit, şi susţinea că nu exclude coaliţii pentru guvernare. Totodată, el nu ezita să arate că dreptul de a decide, pe care îl invocă pentru a justifica ulterioara convocare a unui referendum cu privire la autodeterminarea Cataloniei, constituie un concept amplu, susţinut nu numai de formaţiunea din care face parte.

Catalanii 'nu sunt vasali' ai statului spaniol, afirmă Artur Mas

Madrid, 24 nov /Agerpres/ - Catalanii 'nu sunt vasali ai statului' spaniol, a afirmat vineri preşedintele guvernului regional din Catalonia, Artur Mas, în cursul ultimului său miting electoral, fără să pronunţe cuvântul independenţă, strigat de participanţi în locul său, transmite AFP.

Împins de o fervoare separatistă şi în conflict deschis cu Madridul, Artur Mas a provocat alegeri anticipate în această regiune din nord-estul Spaniei, prevăzute să se desfăşoare duminică.

Nici în cadrul partidului său, CiU (Convergencia i Unió, dreapta naţionalistă moderată), independenţa nu mai stârneşte în prezent temeri, iar cuvântul se afla pe buzele tuturor atunci când Artur Mas a rămas ferm pe poziţia în privinţa unui 'stat suveran'.

'In-de-pendancia', 'Mas presidente', au strigat simpatizanţii săi, purtând numeroase steaguri, mai ales catalane şi europene, dar şi separatiste, la Palatul Sant Jordi, un fost stadion olimpic cu 18.000 de locuri, plin până la refuz.

Mas a denunţat din nou 'umilinţa' pe care au resimţit-o catalanii în 2010 Tribunalul Constituţional de la Madrid a anulat o parte din noul statut de autonomie al regiunii, obţinut în 2006.

Artur Mas, care solicită pentru Catalonia o autonomie bugetară extinsă, a convocat aceste alegeri cu speranţa de a obţine pentru coaliţia sa, CiU, majoritatea absolută în parlamentul de la Barcelona.

În cazul victoriei, el şi-a luat angajamentul să organizeze în termen de patru ani un referendum asupra independenţei Cataloniei.