Joi seara, sursele oficiale încă nu transmiseseră vreun bilanţ exact privind operaţiunea militară, care nu se ştia dacă s-a încheiat efectiv în timpul serii la instalaţia de la In Amenas, în Sahara, situată la aproximativ 1.300 de kilometri sud-est de capitală, a anunţat agenţia de presă algeriană APS.
Agenţia a informat puţin mai târziu că asaltul nu a permis decât controlarea "zonei de locuire" a complexului pentru exploatarea gazelor unde se aflau majoritatea ostaticilor. Forţele algeriene, potrivit aceleiaşi surse, încercuiau în continuare instalaţia în timpul serii.
Înainte de a oferi precizări, ministrul algerian al Comunicaţiilor, Mohamed Said, a anunţat că operaţiunea a permis "eliberarea, până în prezent, a mai multor ostatici algerieni şi străini", fără să ofere un număr. El s-a limitat să precizeze că un "număr important de ostatici au fost eliberaţi şi din păcate câţiva sunt morţi şi răniţi".
"Un număr important de terorişti, care au încercat să fugă către o ţară limitrofă, au fost neutralizaţi", a adăugat el, justificând intervenţia.
Joi seara, un purtător de cuvânt al grupării care a luat ostaticii a anunţat că liderul comandoului, Abu al-Baraa, a fost ucis joi, potrivit agenţiei mauritane ANI.
Capitalele occidentale nu şi-au ascuns îngrijorarea privind soarta cetăţenilor lor reţinuţi de către islamişti afiliaţi Al-Qaida. Aceştia au prezentat luarea de ostatici ca măsură de represalii faţă de intervenţia franceză în Mali lansată la 11 ianuarie.
"Cred că trebuie să ne pregătim de posibilitatea ca veşti proaste să vină", a avertizat premierul britanic David Cameron, care a regretat că nu a fost informat în avans de Alger şi a amânat importantul discurs pe tema relaţiei Marii Britanii cu Uniunea Europeană (UE) programat vineri.
Preşedintele francez François Hollande afrimase anterior că această criză "părea că se va termina în condiţii dramatice".
Washingtonul şi-a exprimat regretul că Statele Unite nu au fost informate în avans despre planurile autorităţilor algeriene.
Japonia a "protestat ferm" şi a cerut Algeriei să "înceteze imediat" operaţiunea, în timp ce Italia a condamnat un "act de terorism laş".
Ministrul algerian a justificat recursul la forţă, explicând că, pentru început, autorităţile au încercat să găsească o soluţie paşnică, dar islamiştii, veniţi din Libia vecină, "puternic înarmaţi", intenţionau să "părăsească Algeria luând cu ei ostaticii străini" pentru a-i folosi ca "instrument de şantaj".
Intervenţia a permis eliberarea a 600 de algerieni, precum şi a unui francez, doi britanici şi unui kenyan, potrivit agenţiei APS.
Dar un purtător de cuvânt al islamiştilor a declarat că operaţiunea s-a soldat cu aproape 50 de morţi, între care 34 de ostatici şi 15 răpitori. Informaţiile nu au fost confirmate.
"Avioane de luptă şi unităţi de teren au început o tentativă de a prelua cu forţa complexul", a adăugat el pentru agenţia mauritană ANI, ameninţând cu moartea ostaticii aflaţi în viaţă, printre care şapte occidentali.
El a precizat că trei belgieni, doi americani, un japonez şi un britanic au supravieţuit.
La peste 24 de ore după atacul islamiştilor, naţionalităţile ostaticilor încă nu erau cunoscute. În afară de numeroşii muncitori algerieni, mai existau aproximativ 40 de occidentali, printre care americani, britanici, japonezi, francezi, irlandezi şi norvegieni.
Aproximativ 30 de algerieni au reuşit să scape de la instalaţia din In Amenas, exploatată de către grupurile britanic BP, norvegian Statoil şi algerian Sonatrach, au anunţat autorităţile locale.
Potrivit Dublinului, un irlandez este nevătămat şi în siguranţă. Cincisprezece străini, între care un cuplu de francezi, potrivit postului de televiziune privat algerian Ennahar, au reuşit să fugă.
Un purtător de cuvânt al Guvernului de la Tokyo a anunţat că trei japonezi din cei 17 prezenţi la instalaţie se aflau "în siguranţă", în timp ce 14 au fost daţi dispăruţi, fără să ofere precizări.
BP a anunţat joi că era în curs de a evacua "un grup de muncitori" din Algeria. Un britanic şi un algerian au fost ucişi miercuri în timpul atacului asupra instalaţiei.
Secretarul american de Stat Hillary Clinton a solicitat ambasadelor şi companiilor americane din Maghreb şi din Africa de Nord să-şi revizuiască dispozitivele de securitate.
În acelaşi timp, ea l-a îndemnat pe premierul algerian Abdelmalek Sellal să "asigure Algeria de solidaritatea sa", a anunţat pentru AFP purtătorul de cuvânt al celui din urmă, Kader Berdja.
Răpitorii se prezintă ca membri ai grupării "Semnatarii cu sânge", conduşi de algerianul Mokhtar Belmokhtar, destituit recent de Al-Qaida în Maghrebul islamic (AQMI).
Ei au anunţat că reacţionează faţă de "cruciada dusă de către forţele franceze în Mali", dar o operaţiune atât de complexă a fost pregătită de mai mult timp, chiar înainte de intervenţia franceză din Mali, potrivit unor experţi.
Evenimentele din Algeria au eclipsat continuarea luptelor din Mali, unde militari francezi şi malieni au luptat, într-o nouă confruntare, în timpul nopţii, împotriva islamiştilor înarmaţi în apropiere de Konna (centru). Ocuparea oraşului de către islamişti la 10 ianuarie a provocat intervenţia franceză de a doua zi.
Mai multe cartiere din Diabali (vest), unde islamiştii se confruntau cu forţe speciale franceze, miercuri, rămâneau sub ocupaţia lor, potrivit unei surse maliene din domeniul serviciilor de securitate.
Diabali, oraş situat la 400 de kilometri nord de Bamako, a fost ocupat luni de islamişti conduşi de către Abu Zeid, unul dintre liderii AQMI.
La Bamako, aproximativ 40 de militari togolezi au sosit joi, fiind prime elemente ale forţei armate vest-africane, MISMA, care trebuie să alunge grupările armate ce ocupă o mare parte din Mali de nouă luni.
Ei s-au alăturat unui contingent de aproximativ 50 de nigerieni din cadrul MISMA.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu