Moldova adopta standarde NATO

vineri, 22 iulie 2011

Moldova adopta standarde NATO

Moldova ridica nivelul fortelor sale militare la standardele NATO, scrie Nezavisimaia gazeta. Printre altele, soldatii moldoveni vor fi dezvatati de pasul rusesc de mars, daunator sanatatii. Iar zilele trecute, ministrul moldovean al apararii a declarat ca participarea la acest bloc militar inseamna un sprijin acordat partenerilor, declaratie care pune, practic, sub semnul intrebari neutralitatea Moldovei.

Expertii cred ca acesta este inceputul integrarii tarii in Alianta Nord-Atlantica. Populatia Moldovei s-a obisnuit ca totul in tara lor sa se faca dupa modelul romanesc. In scoli se invata limba si istoria Romaniei, guvernul are sedinte comune cu cabinetul de ministrii al tarii vecine, legislatia este adusa in conformitate cu cea existenta la Bucuresti, tarile se unesc prin conducte de gaze si treptat se transforma in gemene.

Acest lucru nu mai suprinde pe nimeni, pentru ca la putere se afla o alianta de partide, care se pronunta in fovoarea unirii Moldovei cu Romania.

Avand in vedere ca Romania este membru NATO, atunci si Moldova ar trebui sa ajunga acolo, dupa logica puterii.

Moldova este numai la inceputul procesului de integrare in NATO, spune presedintele miscarii Ravnopravie, Valeri Klimenko. „Dar la ministerul apararii lucreaza deja de multa vreme consultanti NATO, care pot fi vazuti pe coridoarele guvernului. Iar faptul ca, in virtutea Constitutiei, Moldova este stat neutru, nu deranjeaza pe nimeni. Populatia va fi invatata ca Alianta reprezinta un posibil ajutor in caz de pericol. In plus, pentru a intretine o armata este nevoie de bani, care nu sunt. Dupa care se va spune ca pericolul exista si ca trebuie aderat la NATO. Iar pericolul poate fi Rusia, care nu vrea sa-si evacueze trupele de pe teritoriul Transnistriei, ba chiar Transnistria care are propria ei armata. Si care, in plus, nu vrea sa revina in cadrul Moldovei”, a spus Klimenko.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Afghanistan, 10 ani plus: Mission Accomplished

La exact 10 ani de la prima mea vizită în teatrul de operaţii din Afghanistan, am revenit în acele locuri, într-un proiect ce marchează participarea militarilor români la efortul internaţional de stabilitate din această ţară. A fost un proiect al BMTF susţinut de o mulţime de oameni, cărora, în numele colegilor mei, le mulţumesc! Finalul de proiect dedicat Afganistanului s-a produs odată cu vizita de lucru în teatrul de operaţii a delegaţiei militare condusă de ministrul apărării naţionale, Corneliu Dobriţoiu, la Kabul şi la Kandahar, unde a avut loc o întîlnire cu militarii români dislocaţi în baza de pe aeroportul militar. În cursul serii, delegaţia s-a întîlnit cu comandantul Comandamentului Regional de Sud, general-maior Robert Abrams şi comandantul Bazei Aeriene Kandahar, general de brigadă Scott Dennis. Pe agenda discuţiilor s-au regăsit subiecte de interes comun precum: situaţia curentă şi de perspectivă din zona de respnsabilitate a Comandamentului Regional de Sud, locul şi rolul contingentului românesc şi intenţia de participare a Armatei României la viitoarea misiune NATO în Afganistan, post 2014. Sîmbătă, 3 noiembrie, membrii delegaţiei s-au întîlnit şi cu militarii Batalioanelor 1 şi 2 Manevră, dislocaţi în bazele înaintate (FOB) de la Al Masak şi Mescall, unde au discutat despre modul de îndeplinire a misiunilor, despre cooperarea cu militarii americani şi cu trupele de securitate afgane, dar şi despre gradul de asigurare a sprijinului logistic. Ministrul Dobriţoiu i-a felicitat pe cei peste 1.200 de militari din Brigada 2 Vânători de Munte „Sarmizegetusa”, care sînt în misiune în Afganistan, chiar pe 3 noiembrie, cînd s-au împlinit 96 de ani de la înfiinţarea trupelor de vînători de munte. Din delegaţia militară au mai făcut parte şeful Statului Major General, general-locotenent Ştefan Dănilă, şeful Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării, general-locotenent Ilie Botoş, şeful Statului Major al Forţelor Terestre, general-locotenent Sorin Ioan, alţi reprezentanţi ai conducerii M.Ap.N.

La exact 10 ani de la declanşarea războiului împotriva terorismului, în seara de 7 octombrie 2001, cu bombardarea bateriei antiaeriene aflate pe dealurile Kabulului, şi la aproape 32 de ani de la invazia trupelor sovietice în Afganistan şi alungarea regelui, naţiunea afgană se zbate să-şi revină după decenii de secetă, cutremure şi război. După zece ani, chiar dacă în Kabul au apărut clădiri moderne, mulţi afgani îi consideră pe cei 140.000 de militari din forţa NATO aflată sub comanda Statelor Unite drept armată de ocupaţie, care nu şi-a respectat promisiunile de a aduce pacea şi prosperitatea. Deocamdată, Afganistanul rămîne locul unde istoria s-a sfîrşit şi despre care BMTF merită să relateze. Fie şi numai pentru eforturile naţionale ale României în acel spaţiu, pentru contribuţia noastră la eforturile NATO şi Coaliţiei internaţionale, pentru profesionalismul instructorilor români şi pentru sacrificiul militarilor noştri, care, anul acesta au împlinit şi ei 10 ani de misiune externă în aridul pămînt afgan! Mulţumesc tuturor celor care au sprijinit acest proiect: primarului Municipiului Reşiţa, Mihai Stepanescu (omul care a facilitat, în urmă cu 10 ani, şi prima deplasare la Kandahar!), viceprimarului Ioan Crina, Primăriei Municipiului Reşiţa şi companiei SPEED PROD SRL.