Catastrofele naturale au provocat pierderi record de 265 miliarde de dolari în primul semestru

marți, 12 iulie 2011

Catastrofele naturale au provocat pierderi record de 265 miliarde de dolari în primul semestru

Frankfurt, 12 iul / Agerpres/ - Grupul german de reasigurări Munich Re a estimat marţi că pierderile economice globale provocate de catastrofele naturale din primul semestru au atins nivelul record de 265 miliarde de dolari, transmite AFP.
Acest nivel record depăşeşte pierderile înregistrate pe întreg anul 2005, când catastrofele naturale au provocat cele mai mari pierderi înregistrate vreodată, 220 miliarde de dolari.
Potrivit Munich Re, în primul semestru al acestui an cele mai mari pierderi au fost provocate de cutremurul şi tsunamiul din Japonia, care au dus la pierderi de 210 miliarde de dolari.
Pentru sectorul asigurărilor, pierderile semestriale s-au cifrat la 60 de miliarde de dolari, de cinci ori mai mult decât media din ultimii 10 ani. Numai dubla catastrofă din Japonia a provocat pentru sectorul asigurărilor pierderi de 30 de miliarde de dolari, mai mici totuşi decât pierderile suferite în urma uraganului Katrina din 2005.
Munich Re precizează că, în general, primele şase luni ale anului sunt mai puţin costisitoare decât cea de a doua jumătate a anului, când au loc uragane în Atlanticul de Nord şi taifunuri în nord-vestul Pacificului.
În total, 355 catastrofe naturale au fost înregistrate în primul semestru al acestui an la nivel global, faţă de o medie de 390 de catastrofe în ultimii zece ani.

Un comentariu:

Anonim12 iulie 2011 la 13:26
GROAZNIC,NE ASTEAPTA SI MAI MULTE CATASTROFE !!!
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri

Adăugați un comentariu

Afghanistan, 10 ani plus: Mission Accomplished

La exact 10 ani de la prima mea vizită în teatrul de operaţii din Afghanistan, am revenit în acele locuri, într-un proiect ce marchează participarea militarilor români la efortul internaţional de stabilitate din această ţară. A fost un proiect al BMTF susţinut de o mulţime de oameni, cărora, în numele colegilor mei, le mulţumesc! Finalul de proiect dedicat Afganistanului s-a produs odată cu vizita de lucru în teatrul de operaţii a delegaţiei militare condusă de ministrul apărării naţionale, Corneliu Dobriţoiu, la Kabul şi la Kandahar, unde a avut loc o întîlnire cu militarii români dislocaţi în baza de pe aeroportul militar. În cursul serii, delegaţia s-a întîlnit cu comandantul Comandamentului Regional de Sud, general-maior Robert Abrams şi comandantul Bazei Aeriene Kandahar, general de brigadă Scott Dennis. Pe agenda discuţiilor s-au regăsit subiecte de interes comun precum: situaţia curentă şi de perspectivă din zona de respnsabilitate a Comandamentului Regional de Sud, locul şi rolul contingentului românesc şi intenţia de participare a Armatei României la viitoarea misiune NATO în Afganistan, post 2014. Sîmbătă, 3 noiembrie, membrii delegaţiei s-au întîlnit şi cu militarii Batalioanelor 1 şi 2 Manevră, dislocaţi în bazele înaintate (FOB) de la Al Masak şi Mescall, unde au discutat despre modul de îndeplinire a misiunilor, despre cooperarea cu militarii americani şi cu trupele de securitate afgane, dar şi despre gradul de asigurare a sprijinului logistic. Ministrul Dobriţoiu i-a felicitat pe cei peste 1.200 de militari din Brigada 2 Vânători de Munte „Sarmizegetusa”, care sînt în misiune în Afganistan, chiar pe 3 noiembrie, cînd s-au împlinit 96 de ani de la înfiinţarea trupelor de vînători de munte. Din delegaţia militară au mai făcut parte şeful Statului Major General, general-locotenent Ştefan Dănilă, şeful Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării, general-locotenent Ilie Botoş, şeful Statului Major al Forţelor Terestre, general-locotenent Sorin Ioan, alţi reprezentanţi ai conducerii M.Ap.N.

La exact 10 ani de la declanşarea războiului împotriva terorismului, în seara de 7 octombrie 2001, cu bombardarea bateriei antiaeriene aflate pe dealurile Kabulului, şi la aproape 32 de ani de la invazia trupelor sovietice în Afganistan şi alungarea regelui, naţiunea afgană se zbate să-şi revină după decenii de secetă, cutremure şi război. După zece ani, chiar dacă în Kabul au apărut clădiri moderne, mulţi afgani îi consideră pe cei 140.000 de militari din forţa NATO aflată sub comanda Statelor Unite drept armată de ocupaţie, care nu şi-a respectat promisiunile de a aduce pacea şi prosperitatea. Deocamdată, Afganistanul rămîne locul unde istoria s-a sfîrşit şi despre care BMTF merită să relateze. Fie şi numai pentru eforturile naţionale ale României în acel spaţiu, pentru contribuţia noastră la eforturile NATO şi Coaliţiei internaţionale, pentru profesionalismul instructorilor români şi pentru sacrificiul militarilor noştri, care, anul acesta au împlinit şi ei 10 ani de misiune externă în aridul pămînt afgan! Mulţumesc tuturor celor care au sprijinit acest proiect: primarului Municipiului Reşiţa, Mihai Stepanescu (omul care a facilitat, în urmă cu 10 ani, şi prima deplasare la Kandahar!), viceprimarului Ioan Crina, Primăriei Municipiului Reşiţa şi companiei SPEED PROD SRL.