Viena, 23 iul /Agerpres/ - Organizaţia Media din Europa de Sud-Est (SEEMO), cu sediul la Viena, afiliată Institutului Internaţional de Presă (IPI), observă cu îngrijorare crescândă modul în care politicieni de top din Europa de Sud-Est vorbesc cu mass-media şi despre mass-media, se arată într-un comunicat de presă al SEEMO difuzat luni.
'Fac apel la politicienii din Europa de Sud-Est să înceteze să facă cunoscut publicului numele unor jurnalişti pentru o anumită activitate', a afirmat Oliver Vujovic, secretarul general al SEEMO. 'Politicienii trebuie să înţeleagă că libertatea presei este baza democraţiei. Dacă mass-media nu se conformează standardelor etice, există canale pentru a face plângeri. A acuza jurnalişti că sunt trădători sau agenţi ai mafiei, fără nicio dovadă, nu contribuie la respectarea statului de drept. Aceasta nu poate duce decât la autocenzură', a adăugat el. 'Persoanele publice trebuie să suporte criticile din mass-media', a precizat Vujovic.
La peste două decenii de la căderea Zidului Berlinului, politicieni de top şi lideri de partid din Europa de Sud-Est întâmpină încă dificultăţi în a accepta mass-media libere şi a se acomoda cu criticile. Ei acuză public jurnalişti de subminarea intereselor naţionale, trădare, legături cu mafia, conspiraţii.
Numeroase exemple recente ilustrează aceasta tendinţă, se arată în comunicatul de presă al SEEMO.
La 17 iulie 2012, preşedintele interimar al României, Crin Antonescu, a etichetat cotidianul american The Washington Post şi ziarul francez Le Monde drept ''publicaţii contaminate''. Antonescu a acuzat ziarele pentru imaginea internaţională deteriorată a României. O săptămână mai devreme, senatorul Dan Şova a acuzat corespondentul la Bruxelles al radioului public românesc că ''a intoxicat opinia publică internaţională şi demnitari străini, transmiţând informaţii false, compromiţătoare pentru actualul guvern al României''.
În Bulgaria, la 5 iulie 2012, premierul Boiko Borisov şi-a pierdut răbdarea faţă de mass-media care au criticat activitatea Ministerului de Interne şi a declarat: 'Cine critică Ministerul de Interne serveşte mafia'.
Preşedintele Partidului Democrat al Socialiştilor din Muntenegru, Milo Djukanovic, politicianul care a dominat scena politică a Muntenegrului timp de două decenii, atât în calitate de premier cât şi ca preşedinte, a declarat într-un interviu pentru revista ''Vreme'' de la Belgrad că obiectivul cotidienelor din Muntenegru, ''Vijesti'' şi ''Dan'' şi al săptămânalului ''Monitor'' este de a 'distruge şi ataca reputaţia Muntenegrului' şi a sa personală.
Molorad Dodik, preşedintele entităţii sârbe din Bosnia-Herzegovina, Republica Srpska, a declarat, la 4 iunie 2012, că libertatea presei este garantată. Două zile mai devreme, aşa cum a relatat SEEMO, la 2 iunie 2012, Dodik i-a cerut Ljiljanei Kovacevic, corespondentul local al Agenţiei Beta News de la Belgrad, să părăsească o conferinţă de presă şi să nu se mai întoarcă. Folosind un limbaj lipsit de respect la adresa jurnalistei, Dodik a numit-o mincinoasă.
La 13 mai 2012, Tomislav Nikolic, la vremea aceea candidat prezidenţial iar în prezent preşedintele Serbiei, a declarat în cursul emisiunii ''Rec po Rec'' (Cuvânt cu Cuvânt), produsă de postul public de televiziune din Serbia, Radio Televiziunea din Serbia (RTS), că odată ales preşedinte va telefona RTS şi va spune: 'Vin la televiziune în seara aceasta, veţi informa despre tot ce fac, eu sunt preşedinte Serbiei', citat de Asociaţia Jurnaliştilor din Serbia (UNS).
Într-un interviu cu agenţia de ştiri de stat, MIA, publicat la 18 octombrie 2011, premierul Republicii Macedonia, Nikola Gruevski, l-a criticat pe jurnalistul Borjan Jovanovski pentru că a pus o anumită întrebare în cursul unei conferinţe de presă din 12 octombrie 2012, la Bruxelles. Gruevski l-a acuzat pe jurnalist că a pus o 'întrebare prestabilită' destinată 'să pregătească terenul' pentru 'retragerea recomandării de anul viitor [de a începe negocierile de aderare] în cazul în care disputa privind denumirea ţării [cu Grecia] nu este rezolvată pâna atunci'. Gruevski a întrebat de ce se afla Jovanovski în sala de presă şi de ce el şi nu un alt jurnalist a fost cel care a avut dreptul să pună o întrebare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu