Damasc, 24 iul /Agerpres/ - Generalul sirian Ali Mamlouk a devenit şeful Biroului securităţii naţionale, în subordinea căruia se află aparatul securităţii în ansamblu al Siriei, a indicat marţi o sursă a serviciilor de securitate de la Damasc, relatează AFP.
''Generalul Ali Mamlouk, care era şeful securităţii statului, devine de acum înainte şeful Biroului securităţii naţionale, cu rang de ministru, şi în subordinea sa se află întregul aparat securitar. El depinde direct de preşedintele Bashar Al-Assad'', a indicat sursa.
Printre altele, generalul Rustom Ghazale, fost director al securităţii militare de la Damasc, a fost numit şef al securităţii politice şi Dib Zaytoun, care ocupa acest post, devine şeful securităţii statului.
Această importantă restructurare intervine după mai puţin de o săptămână de la atentatul din 18 iulie, care a lovit în inima aparatului securitar al regimului.
În atentat şi-au pierdut viaţa ministrul apărării Daoud Rajha, adjunctul său şi cumnat al lui Al-Assad, Assef Shawkat, şeful securităii naţionale, Hisham Ikhtiar, şi Hassan Turkmani, şeful celulei însărcinate cu reprimarea revoltei cu care se confruntă regimul sirian din martie 2011.
Lacunele în colectarea de informaţii în Siria împiedica eforturile Washingtonului care vizează accelerarea căderii regimului Bashar Al-Assad şi încheierea de alianţe cu opoziţia de la faţa locului, scrie marţi Washington Post, preluat de AFP.
Potrivit cotidianului american, care a intervievat responsabili ai serviciilor de informaţii americane şi străine, CIA nu a reuşit să-şi stabilească o prezenţă în Siria, spre deosebire de ceea a reuşit să facă în cadrul revoluţiilor din Egipt şi Libia.
Serviciile americane de informaţii trebuie să se mulţumească 'să intercepteze comunicaţiile şi să observe conflictul de la distanţă', scrie ziarul. După închiderea ambasadei SUA la Damasc la începutul acestui an, CIA nu dispune decât de câţiva agenţi la frontierele siriene. Ea depinde în mare măsură de serviciile din Iordania şi Turcia pentru colectarea de informaţii din interiorul Siriei, scrie Washington Post.
Aceste lacune împiedică administraţia Obama să se orienteze într-o criză care prezintă riscul de a evolua în sensul ca mişcări islamiste sau simpatizanţi ai Al-Qaida preluând puterea la Damasc, afirmă cotidianul.
Washington Post scrie că circa şase agenţi ai CIA aflaţi la graniţa cu Turcia încearcă să facă investigaţii în legătură cu liderii opoziţiei şi să coordoneze fluxul de echipament şi materiale medicale trimis către Siria.
CIA nu furnizează arme rebelilor însă cooperează cu ţări precum Arabia Saudită şi Qatar care-i înarmează pe rebeli, scrie ziarul.
Consilii revoluţionare şi tribale, lideri militari şi politici, purtând numele generic de sirieni 'liberi', administrează în prezent anumite regiuni din Siria, unde şi-au instalat propriile structuri, asigură protecţie şi rezolvă problemele curente ale populaţiei precum aprovizionarea cu produse de primă necesitate, relatează miercuri AFP.
De la protestele declanşate în urmă cu aproape un an jumătate împotriva regimului preşedintelui Bashar al-Assad, mişcarea s-a militarizat ca urmare a represiunii sângeroase a regimului de la Damasc. Ţara este acum devastată, iar economia a fost pusă la pământ, notează AFP.
În pofida acestei situaţii, lumea recurge la întrajutorare şi nu suferă de foame, a explicat pentru AFP un militant necombatant.
În mai multe zone şi oraşe siriene au fost create 'consilii revoluţionare' reprezentând structuri politice şi militare.
Asemenea structuri au fost înfiinţate în special în localităţi şi zone din provinciile rebele Idleb /nord-vest/, Alep /nord/, Hama /centru/.
Situaţia rămâne dificilă în domeniul medical, unde pentru a bloca accesul insurgenţilor răniţi controlul spitalelor a fost preluat de forţe guvernamentale. Din acest motiv, a fost nevoie de înfiinţarea unor spitale improvizate, care au fost instalate în case particulare, a declarat pentru AFP un medic din oraşul rebel Hama.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, s-a declarat miercuri indignat de refuzul Occidentului de a condamna atentatul comis săptămâna trecută la sediul Securităţii naţionale de la Damasc şi a acuzat SUA că 'justifică direct terorismul'.
'Nu înţelegem - nu înţelegem este puţin spus - refuzul partenerilor noştri occidentali din Consiliul de Securitate al ONU de a condamna actul terorist care a fost comis la Damasc pe 18 iulie, când au murit şefii structurilor de forţă. Ei au refuzat să facă asta... Mai mult, reprezentantul SUA la ONU, Suzane Rice, a făcut trimitere la acest act terorist în Consiliul de Securitate al ONU, /considerându-l/ o dovadă că acum Consiliul de Securitate nu mai trebuie să amâne adoptarea unei rezoluţii în conformitate cu capitolul VII. Cu alte cuvinte, asta ar însemna că 'noi /SUA/ vom continua să susţinem aceste acte până când Consiliul de Securitate nu va face ceea ce vrem'', a afirmat Serghei Lavrov.
'Este o poziţie sinistră. Nici nu găsesc cuvinte pentru a exprima atitudinea noastră faţă de aceasta', a adăugat şeful diplomaţiei ruse.
El a mai evocat o afirmaţie a purtătorului de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Victoria Nuland, potrivit căreia 'nu este de mirare că opoziţia recurge la asemenea acţiuni', având în vedere violenţele comise de regimul Assad şi imposibilitatea adoptării unei rezoluţii în Consiliul de Securitate al ONU, din cauza că Rusia şi China se opun prin veto.
'Este o justificare directă a terorismului. Cum să înţelegem asta?', şi-a exprimat Lavrov indignarea.
Totodată, ministrul rus s-a declarat contrariat de anumite afirmaţii contradictorii pe care le fac diferiţi reprezentanţi ai statelor vestice. Lavrov a dat drept exemplu declaraţia secretarului de stat american Hillary Clinton, potrivit căreia Assad mai are timp pentru a înfăptui transferul paşnic al puterii, în timp ce şeful diplomaţiei franceze Laurent Fabius a spus că Assad 'nu va scăpa de răspundere penală', indiferent de modul în care se va produce transferul puterii.
'Ce semnale trimit? Ce scopuri urmăresc prin aceste semnale? ...Fie să arate posibilitatea unei plecări în siguranţă, fie să-l pună definitiv la colţ /pe Assad/, nu înţeleg', a spus Lavrov.
El s-a declarat de asemenea 'şocat' de o declaraţie făcută de şefa diplomaţiei UE, Catherine Ashton. 'După şedinţa Consiliului Uniunii Europene, Înaltul reprezentant al UE, Kathy Asthon, a afirmat, într-o discuţie cu presa, din câte înţeleg, că 'Assad trebuie să reflecteze la modul în care va asigura poporului sirian un astfel de viitor pe care noi /adică UE/ îl considerăm corect pentru Siria'', a relatat Lavrov.
'Cred că orice comentariu este de prisos', a concluzionat el.
În context, el a mai cerut explicaţii cu privire la noua iniţiativă a Ligii Arabe, care vrea ca ONU să modifice mandatul emisarului internaţional în Siria Kofi Annan pentru ca misiunea lui să fie axată pe plecarea lui Bashar al-Assad şi o tranziţie paşnică a puterii.
'Am vrea să înţelegem despre ce este vorba. Suntem interesaţi să primim clarificări din partea reprezentanţilor Ligii Arabe. Noi am citit că delegaţii ei ar vrea să viziteze unele capitale pentru a-şi detalia abordările, noi nu am primit direct nicio solicitare în acest sens', a punctat ministrul rus de externe.
Rusia şi China şi-au folosit săptămâna trecută dreptul de veto în Consiliul de Securitate al ONU pentru a bloca o rezoluţie occidentală care ameninţa cu sancţiuni regimul preşedintelui Bashar al-Assad.
Este vorba de cel de-al treilea veto dublu ruso-chinez opus tentativelor ONU de a face presiuni asupra Siriei de la începutul conflictului din această ţară, în martie anul trecut. Prima dată, Rusia şi China, membre permanente ale Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite, şi-au folosit acest drept în octombrie 2011, iar a doua oară în februarie curent.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu