Bucureşti, 20 iul /Agerpres/ - Aviatorii militari sărbătoresc vineri Ziua Aviaţiei Române şi a Forţelor Aeriene, odată cu praznicul Sfântului Mare Prooroc Ilie Tesviteanul, patronul şi ocrotitorul aviatorilor români.
Cu acest prilej, la Monumentul Eroilor Aerului din Bucureşti din Piaţa Aviatorilor, va avea loc un ceremonial militar şi religios, unde vor fi depuse coroane de flori în memoria tuturor eroilor aerului, militari sau civili.
În garnizoanele unde sunt dislocate flotile aeriene se organizează demonstraţii aviatice şi expoziţii tematice de cinstire a eroilor aerului.
Aviatorii militari vor participa sâmbătă, pe Aeroportul Băneasa, la spectacolul aerian 'Bucharest International Airshow 2012' organizat de Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti.
Detaşamentul Forţelor Aeriene va demonstra capacitatea de acţiune a aeronavelor, prin prezentarea în zbor a unor demonstraţii de acţiune tactică pentru căutare-salvare prin luptă şi de poliţie aeriană, demonstraţii acrobatice cu MiG-21 LanceR, IAR-99 Şoim, IAK-52, IAR-330 Puma şi C-27 J Spartan.
Militarii Forţelor Aeriene Române au dovedit, de-a lungul timpului, că sunt militari de elită, parteneri de nădejde pentru Alianţa Nord Atlantică şi că pot îndeplini orice misiune încredinţată. În ultimii ani, Forţele Aeriene Române au participat la mai multe misiuni sub drapelul NATO şi al Uniunii Europene.
România a asigurat, în perioada 1 aprilie 2011-31 martie 2012, în cadrul misiunii Kaia - Lead Nation, în calitate de naţiune conducătoare, conducerea activităţilor pe Aeroportul Internaţional din Kabul, fiind prima ţară care a executat această misiune pentru un mandat cu durata de un an.
Având în vedere obiectivele şi misiunile Alianţei Nord-Atlantice, România, în calitatea sa de membru cu drepturi depline, şi-a declarat disponibilitatea de a asigura forţele şi mijloacele necesare executării Serviciului de Luptă Poliţie Aeriană în spaţiul aerian al Ţărilor Baltice. Ca semn al recunoaşterii nivelului său de pregătire, NATO a acceptat propunerea României şi, în consecinţă, patru aeronave MiG-21 LanceR au asigurat Serviciul de Poliţie Aeriană în Lituania, Estonia şi Letonia timp de trei luni, în 2007, în cadrul misiunii 'Baltica 2007'.
În anul 2006, militari ai Forţelor Aeriene Române au preluat conducerea Aeroportului Internaţional Kabul, ca ţară conducătoare, în cadrul misiunii 'Kaia 2006'. Timp de patru luni, militarii români au asigurat managementul aeroportului, coordonarea operaţiilor aeriene zilnice, analiza datelor şi prognoza meteorologică pentru asigurarea securităţii zborurilor, aprovizionării, sprijinului logistic pentru activitatea de procesare a mărfurilor şi pasagerilor pe aeroport.
Forţele Aeriene Române au mai asigurat două detaşamente de militari care au fost rotite la şase luni în misiunea 'Althea 2005' în EUFOR, utilizând elicoptere IAR-330 PUMA SOCAT.
Peste 100 de militari, personalul navigant şi de mentenanţă au fost dislocaţi la Banja Luka, în Bosnia şi Herţegovina, unde au executat misiuni de cercetare aeriană, transport aerian, căutare-salvare şi evacuare medicală în folosul misiunii Uniunii Europene. A fost prima misiune de luptă a Forţelor Aeriene române de după cel de-al Doilea Război Mondial.
Forţele Aeriene Române beneficiază de o veche tradiţie, primul zbor fiind efectuat de Aurel Vlaicu în 1910, an în care faimosul pilot a îndeplinit şi prima misiune cu caracter militar.
În anul 1912 România a avut prima şcoală militară de pilotaj care şi-a deschis porţile pe Dealul Cotrocenilor, sub conducerea maiorului Ioan Macri.
Aviatorii şi observatorii aerieni au participat de-a lungul istoriei la toate evenimentele majore care au implicat ţara noastră. Astfel, au executat misiuni de recunoaştere şi legătură în folosul trupelor noastre terestre pe teatrul de operaţii din Bulgaria.
În 1936, aeronautica şi marina şi-au creat propriul minister, Ministerul Aerului şi Marinei, care a funcţionat până în 1940.
Faptele militarilor au intrat în istoria naţională prin participarea la luptele din Bucovina, Basarabia şi Odessa (în 1941), Caucaz şi Stalingrad (1942), Crimeea (1943-1944), Transilvania, Ungaria şi Cehoslovacia (1944-1945).
De asemenea, aviaţia de vânătoare şi artileria antiaeriană au luptat cu eroism pentru apărarea teritoriului naţional în timpul bombardamentelor care au avut loc pe teritoriul de sud al României în anii 1943-1944.
Forţele Aeriene Române au făcut un salt calitativ decisiv în anii 1950-1960 prin introducerea în înzestrare a aviaţiei reactive, a elicopterelor şi a rachetelor sol-aer, dar şi prin înfiinţarea, la 25 iulie 1955, a celei de-a treia arme de bază: radiolocaţia.
Începând cu anul 1970 putem vorbi de crearea unei industrii naţionale de apărare, care a permis Forţelor Aeriene Române să se înzestreze cu tehnică fabricată la noi în ţară.
Astfel, au fost fabricate: avionul reactiv subsonic de atac la sol IAR 93 (realizat în parteneriat cu statul iugoslav), avionul reactiv de şcoală IAR 99, elicopterele IAR 316 şi IAR 330 (ambele sub licenţă franceză), dar şi prima staţie românească de radiolocaţie START 1.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu