Instalaţii electrice improvizate în spitalele din Caraş-Severin

vineri, 3 septembrie 2010

Instalaţii electrice improvizate în spitalele din Caraş-Severin

La sfârşitul lunii trecute comisii mixte formate din cadre de specialitate ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „SEMENIC” şi ai Direcţiei de Sănătate Publică Caraş-Severin au efectuat o serie de controale în unităţile sanitare cu paturi din judeţ.
Aceste controale au privit respectarea dispoziţiilor legale în domeniul apărării împotriva incendiilor în următoarele spitale:
Spitalul Judeţean de Urgenta – Reşiţa;
Spitalul Municipal Caransebeş;
Spitalul Orăşenesc Oţelu Roşu;
Spitalul Orăşenesc Anina;
Spitalul Orăşenesc Moldova Nouă;
Spitalul Orăşenesc Oraviţa;
Spitalul Orăşenesc Bocşa;
Spitalul Comunal Bozovici.

În rândul neregulilor constate se înscriu următoarele: utilizarea instalaţiilor electrice cu improvizaţii (corpuri de iluminat legate direct de conductorii electric neizolaţi, siguranţe electrice supradimensionate, instalaţii electrice executate de persoane neautorizate, proze sparte etc.); funcţionarea necorespunzătoare a iluminatului de siguranţă; lipsa dotării cu instalaţii de detectare şi semnalizare a incendiilor; nefuncţionarea instalaţiilor de paratrăsnet şi asigurare a continuităţii elementelor componente ale acesteia, verificarea defectuoasă a rezistenţei de dispersie a prizei de pământ; neverificarea periodică a unor mijloacelor de primă intervenţie(stingătoare) din dotarea locurilor de muncă; dotarea insuficientă cu mijloace de primă intervenţie(stingătoare), etc..
O altă categorie de nereguli priveşte lipsa cadrelor tehnice cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor, cât şi nerealizarea instruirilor periodice cu angajaţii în domeniul situaţiilor de urgenţă.
Pentru neregulile constatate au fost aplicate un număr de 11 sancţiuni contravenţionale în cuantum de 5.000 lei.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Afghanistan, 10 ani plus: Mission Accomplished

La exact 10 ani de la prima mea vizită în teatrul de operaţii din Afghanistan, am revenit în acele locuri, într-un proiect ce marchează participarea militarilor români la efortul internaţional de stabilitate din această ţară. A fost un proiect al BMTF susţinut de o mulţime de oameni, cărora, în numele colegilor mei, le mulţumesc! Finalul de proiect dedicat Afganistanului s-a produs odată cu vizita de lucru în teatrul de operaţii a delegaţiei militare condusă de ministrul apărării naţionale, Corneliu Dobriţoiu, la Kabul şi la Kandahar, unde a avut loc o întîlnire cu militarii români dislocaţi în baza de pe aeroportul militar. În cursul serii, delegaţia s-a întîlnit cu comandantul Comandamentului Regional de Sud, general-maior Robert Abrams şi comandantul Bazei Aeriene Kandahar, general de brigadă Scott Dennis. Pe agenda discuţiilor s-au regăsit subiecte de interes comun precum: situaţia curentă şi de perspectivă din zona de respnsabilitate a Comandamentului Regional de Sud, locul şi rolul contingentului românesc şi intenţia de participare a Armatei României la viitoarea misiune NATO în Afganistan, post 2014. Sîmbătă, 3 noiembrie, membrii delegaţiei s-au întîlnit şi cu militarii Batalioanelor 1 şi 2 Manevră, dislocaţi în bazele înaintate (FOB) de la Al Masak şi Mescall, unde au discutat despre modul de îndeplinire a misiunilor, despre cooperarea cu militarii americani şi cu trupele de securitate afgane, dar şi despre gradul de asigurare a sprijinului logistic. Ministrul Dobriţoiu i-a felicitat pe cei peste 1.200 de militari din Brigada 2 Vânători de Munte „Sarmizegetusa”, care sînt în misiune în Afganistan, chiar pe 3 noiembrie, cînd s-au împlinit 96 de ani de la înfiinţarea trupelor de vînători de munte. Din delegaţia militară au mai făcut parte şeful Statului Major General, general-locotenent Ştefan Dănilă, şeful Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării, general-locotenent Ilie Botoş, şeful Statului Major al Forţelor Terestre, general-locotenent Sorin Ioan, alţi reprezentanţi ai conducerii M.Ap.N.

La exact 10 ani de la declanşarea războiului împotriva terorismului, în seara de 7 octombrie 2001, cu bombardarea bateriei antiaeriene aflate pe dealurile Kabulului, şi la aproape 32 de ani de la invazia trupelor sovietice în Afganistan şi alungarea regelui, naţiunea afgană se zbate să-şi revină după decenii de secetă, cutremure şi război. După zece ani, chiar dacă în Kabul au apărut clădiri moderne, mulţi afgani îi consideră pe cei 140.000 de militari din forţa NATO aflată sub comanda Statelor Unite drept armată de ocupaţie, care nu şi-a respectat promisiunile de a aduce pacea şi prosperitatea. Deocamdată, Afganistanul rămîne locul unde istoria s-a sfîrşit şi despre care BMTF merită să relateze. Fie şi numai pentru eforturile naţionale ale României în acel spaţiu, pentru contribuţia noastră la eforturile NATO şi Coaliţiei internaţionale, pentru profesionalismul instructorilor români şi pentru sacrificiul militarilor noştri, care, anul acesta au împlinit şi ei 10 ani de misiune externă în aridul pămînt afgan! Mulţumesc tuturor celor care au sprijinit acest proiect: primarului Municipiului Reşiţa, Mihai Stepanescu (omul care a facilitat, în urmă cu 10 ani, şi prima deplasare la Kandahar!), viceprimarului Ioan Crina, Primăriei Municipiului Reşiţa şi companiei SPEED PROD SRL.