PE PRIMUL LOC LA ÎNCREDERE

vineri, 11 iunie 2010

PE PRIMUL LOC LA ÎNCREDERE

Pompierii constituie grupul profesional care se bucură de cel mai mare grad de încrederea din partea populaţiei în România. Imediat sub ei se găsesc poştaşii, cadrele militare şi clericii. Pe ultima poziţie în top 5 staţionează profesorii.

Clasamentul a fost alcătuit pe baza studiului GfK Trust Index 2010, care măsoară nivelul de încredere al cetăţenilor din 19 ţări europene privind diferite categorii profesionale şi organizaţii. Politicienii beneficiază de cea puţină încredere din partea românilor (11%), alături de ei în coada listei fiind bancherii (29%) şi managerii de mari companii (39%). În ceea ce priveşte meseriile, există mici scăderi (1-2%) faţă de 2009 în cazul pompierilor (91%) şi oamenilor bisericii (86%), altfel creşteri notabile (4-6%) la profesori (86%), militari (88%) şi poştaşi (89%). Cea mai mare creştere de la an la an apare la judecători şi avocaţi, de 7%. Altfel, în 2010 a mai crescut încrederea românilor în doctori (74%), cercetători de piaţă (73%), poliţişti (54%), activişti (69%), avocaţi, judecători (42%), jurnalişti (50%) şi oameni de publicitate(50%). Cînd vine vorba de respectul cetăţenilor pe domenii profesionale, biserica, armata şi... publictatea ocupă primele poziţii. Potrivit GfK, situaţia din Romania este destul de diferita faţă de cea din alte ţări incluse în studiu. Unele dintre categoriile plasate în România în vîrful clasamentului se remarcă printr-un nivel de încredere mai scăzut la nivel internaţional - militarii 81%, poştaşii 82% şi profesorii 83%.

Europenii apreciază mult mai mult decît românii poliţiştii (75%, faţă de 54%), doctorii (84% faţă de 74%) sau judecatorii (62% versus 42%).

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Afghanistan, 10 ani plus: Mission Accomplished

La exact 10 ani de la prima mea vizită în teatrul de operaţii din Afghanistan, am revenit în acele locuri, într-un proiect ce marchează participarea militarilor români la efortul internaţional de stabilitate din această ţară. A fost un proiect al BMTF susţinut de o mulţime de oameni, cărora, în numele colegilor mei, le mulţumesc! Finalul de proiect dedicat Afganistanului s-a produs odată cu vizita de lucru în teatrul de operaţii a delegaţiei militare condusă de ministrul apărării naţionale, Corneliu Dobriţoiu, la Kabul şi la Kandahar, unde a avut loc o întîlnire cu militarii români dislocaţi în baza de pe aeroportul militar. În cursul serii, delegaţia s-a întîlnit cu comandantul Comandamentului Regional de Sud, general-maior Robert Abrams şi comandantul Bazei Aeriene Kandahar, general de brigadă Scott Dennis. Pe agenda discuţiilor s-au regăsit subiecte de interes comun precum: situaţia curentă şi de perspectivă din zona de respnsabilitate a Comandamentului Regional de Sud, locul şi rolul contingentului românesc şi intenţia de participare a Armatei României la viitoarea misiune NATO în Afganistan, post 2014. Sîmbătă, 3 noiembrie, membrii delegaţiei s-au întîlnit şi cu militarii Batalioanelor 1 şi 2 Manevră, dislocaţi în bazele înaintate (FOB) de la Al Masak şi Mescall, unde au discutat despre modul de îndeplinire a misiunilor, despre cooperarea cu militarii americani şi cu trupele de securitate afgane, dar şi despre gradul de asigurare a sprijinului logistic. Ministrul Dobriţoiu i-a felicitat pe cei peste 1.200 de militari din Brigada 2 Vânători de Munte „Sarmizegetusa”, care sînt în misiune în Afganistan, chiar pe 3 noiembrie, cînd s-au împlinit 96 de ani de la înfiinţarea trupelor de vînători de munte. Din delegaţia militară au mai făcut parte şeful Statului Major General, general-locotenent Ştefan Dănilă, şeful Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării, general-locotenent Ilie Botoş, şeful Statului Major al Forţelor Terestre, general-locotenent Sorin Ioan, alţi reprezentanţi ai conducerii M.Ap.N.

La exact 10 ani de la declanşarea războiului împotriva terorismului, în seara de 7 octombrie 2001, cu bombardarea bateriei antiaeriene aflate pe dealurile Kabulului, şi la aproape 32 de ani de la invazia trupelor sovietice în Afganistan şi alungarea regelui, naţiunea afgană se zbate să-şi revină după decenii de secetă, cutremure şi război. După zece ani, chiar dacă în Kabul au apărut clădiri moderne, mulţi afgani îi consideră pe cei 140.000 de militari din forţa NATO aflată sub comanda Statelor Unite drept armată de ocupaţie, care nu şi-a respectat promisiunile de a aduce pacea şi prosperitatea. Deocamdată, Afganistanul rămîne locul unde istoria s-a sfîrşit şi despre care BMTF merită să relateze. Fie şi numai pentru eforturile naţionale ale României în acel spaţiu, pentru contribuţia noastră la eforturile NATO şi Coaliţiei internaţionale, pentru profesionalismul instructorilor români şi pentru sacrificiul militarilor noştri, care, anul acesta au împlinit şi ei 10 ani de misiune externă în aridul pămînt afgan! Mulţumesc tuturor celor care au sprijinit acest proiect: primarului Municipiului Reşiţa, Mihai Stepanescu (omul care a facilitat, în urmă cu 10 ani, şi prima deplasare la Kandahar!), viceprimarului Ioan Crina, Primăriei Municipiului Reşiţa şi companiei SPEED PROD SRL.