'Unele forţe extremiste au pătruns în zona demilitarizată, ameninţându-i cu moartea pe localnici. Am consultat misiunea de observatori UNDOF, care ne-a spus că putem rezolva problema', a declarat diplomatul sirian, estimând la 600 numărul insurgenţilor prezenţi în zonă.
'Am acţionat pur şi simplu. Noi respectăm acordul de dezangajare şi îi rămânem ataşaţi, însă răbdarea noastră are limite şi Israelul trebuie să afle acest lucru', a insistat Faisal Mekdad.
ONU ar trebui să ajute Siria în acest dosar 'pentru a nu li se permite unor forţe teroriste precum Al-Qaida să preia controlul asupra oamenilor în această zonă' a ţării, a conchis adjunctul ministrului de externe sirian.
Israelul a ocupat în 1967 o suprafaţă de 1.200 kilometri pătraţi pe Înălţimile Golan, pe care ulterior a anexat-o, o situaţie ce nu a fost niciodată recunoscută de comunitatea internaţională.
Duminică şi luni, forţe israeliene au deschis focul dincolo de linia de dezangajare stabilită în 1974, drept represalii la tiruri lansate accidental de armata siriană. Acest incident este primul de la sfârşitul războiului în regiune, în 1973.
Franţa va prezenta partenerilor săi europeni problema unei anulări a embargoului asupra "armamentului defensiv", cu scopul de a ajuta opoziţia din Siria, a declarat joi pentru postul de radio RTL ministrul francez de Externe Laurent Fabius, relatează AFP.
"Pentru moment există un embargo, deci nu există nicio armă livrată din partea europenilor. Problema poate fi ridicată, va fi prezentată, fără îndoială, în privinţa armelor defensive", a declarat el. "Acesta este un lucru pe care îl putem face doar în coordonare cu europenii. Problema va fi prezentată, odată ce Coaliţia (opoziţiei siriene) ne-a cerut-o", a adăugat ministrul.
"Poziţia Franţei este că nu trebuie ca acest conflict să fie militarizat, dar este, în mod evident, inacceptabil să existe zone eliberate şi ca acestea să fie bombardate de avioane ale lui Bashar (al-Assad)", a continuat Fabius. "Problema armamentului defensiv va fi ridicată", a insistat şeful diplomaţiei, fără să ofere o dată, dar precizând că acest lucru va avea loc în termen foarte scurt.
Laurent Fabius se întâlneşte joi cu miniştrii de Externe din Germania, Polonia, Spania şi Italia, împreună cu miniştrii Apărării din aceste ţări. O reuniune a miniştrilor de Externe din Uniunea Europeană (UE) este prevăzută la începutul săptămânii viitoare.
"Trebuie găsit echilibrul corect şi nu este uşor. Pe de o parte să nu se meargă spre militarizare, iar pe de altă parte să se împiedice ca aceste zone eliberate să fie distruse", a mai subliniat ministrul francez. "Discutăm cu domnul (Lakhdar) Brahimi, emisarul special al ONU, şi cu ruşii, pentru că vrem să găsim o soluţie", a precizat el.
Rusia, un aliat fidel al regimului sirian, nu este obligată să respecte embargoul asupra armamentului impus de către UE şi constituie unul dintre principalii furnizori ai regimului de la Damasc.
Laurent Fabius a mai anunţat că preşedintele francez François Hollande îi va primi sâmbătă la Paris pe liderii noii Coaliţii a opoziţiei siriene, şi anume pe preşedintele acesteia, şeicul Ahmad Moaz al-Khatib, dar şi pe noul preşedinte al Consiliului Naţional Sirian (CNS), Georges Sabra, "un prieten al Franţei".
Peste 39.000 de persoane au fost ucise în cursul violenţelor din Siria, majoritatea civili, de la începutul mişcării de contestare a regimul lui Bashar al-Assad, în urmă cu 20 de luni, a anunţat joi o organizaţie nonguvernamentală (ONG), relatează AFP.
Cel puţin 27.410 civili au fost ucişi începând de la 15 martie 2011 şi până în prezent, a pecizat Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului, un ONG cu sediul în Marea Britanie, care îi consideră civili şi pe cei care s-au înarmat şi luptă împotriva trupelor loiale regimului.
Numărul militarilor ucişi a atins 9.800, iar cel al militarilor dezertori ucişi 1.359, a precizat ONG-ul, care se sprijină pe o reţea de activişti şi surse medicale din spitale civile şi militare de pe teritoriul întregii ţări. Organizaţia afirmă că bilanţul său înregistrează victime civile, militare şi rebele.
"Trebuie adăugate alte 743 de persoane ucise, a căror identitate nu a putut să fie stabilită", a declarat preşedintele organizaţiei, Rami Abdel Rahmane, numărul total al celor ucişi în 20 de luni de conflict atingând, astfel, 39.312 de persoane.
Însă bilanţurile ONG-ului nu cuprind miile de persoane care au dispărut după ce au ajuns în detenţie şi nici morţii în rândul miliţiilor "shabbihas" pro-regim.
Reprimarea brutală de către regim a mişcării de contestare populară a militarizat revolta. Confruntările între rebeli şi militari, dar şi bombardamentele aeriene şi de artilerie efectuate de trupele loiale regimului se soldează cu zeci de morţi zilnic.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu