miercuri, 30 mai 2012
Violenţele din Siria pun la încercare criteriile de intervenţie militară ale lui Obama
Washington, 30 mai /Agerpres/ - De ce s-a intervenit în Libia şi nu se intervine în Siria? - se întreabă AFP într-un comentariu în care subliniază că masacrul de la Hula pune la încercare criteriile preşedintelui Barack Obama de a declanşa o intervenţie militară în exterior, pe fondul criticilor adversarilor săi politici.
Chiar dacă SUA şi aliaţii săi au expulzat marţi ambasadorii sirieni în semn de protest faţă de uciderea a 108 oameni, dintre care 49 de copii, acest gest mai arată şi eventaiul redus de opţiuni de care dispun SUA pentru a-l determina pe preşedintele Bashar al-Assad să plece de la putere şi să se evite astfel agravarea războiului civil.
În luna martie 2011, când a anunţat participarea SUA la operaţiunile militare împotriva liderului libian de atunci, Muammar Gaddafi, Obama a subliniat că ţara sa nu poate să intervină peste tot unde civilii sunt luaţi la ţintă, însă acest fapt nu poate fi folosit ca 'argument pentru a nu acţiona niciodată în numele a ceea ce este just'.
Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Jay Carney, a refuzat marţi orice paralelă între situaţia din cele două ţări, argumentând că intervenţia din Libia s-a făccut cu avizul Consiliului de Securitate al ONU, ceea ce nu se întâmplă în cazul Siriei, având în vedere opoziţia Rusiei şi a Chinei.
Generalul Martin Dempsey, şeful Satului Major Interarme şi principal consilier militar al lui Obama, a afirmat la postul de televiziune Fox News că 'opţiunea militară' este posibilă în Siria. Dar preşedintele Obama, aflat în plină campanie electorală, nu intenţionează să se lanseze în astfel de operaţiuni după ce, pe parcursul primului său mandat, a fost nevoit să gestioneze efectele războaielor din Irak şi Afganistan. El a promis luni că nu va trimite militari în misune decât dacă este 'absolut necesar'.
În contradicţie cu ceea ce s-a întâmplat în Libia, nici NATO nu pare dispusă să se lanseze într-o asemenea confruntare, cu atât mai mult cu cât nu are sprijinul ONU, după cum a afirmat luni seară noul preşedinte al Franţei, Francois Hollande. De altfel, acest subiect nici nu s-a aflat pe agenda recentului summit NATO de la Chicago.
Însă adversarii republicani ai lui Obama au intrat şi ei în dezbatere, candidatul lor în cursa pentru Casa Albă, Mitt Romney, afirmând că, 'după aproape un an şi jumătate de masacre, a sosit momentul ca SUA să ia iniţiativa şi să pună capăt regimului condus de al-Assad'.
Fostul adversar al lui Obama la alegerile din anul 2008, senatorul John McCain, cere de mai multe săptămâni să se livreze arme insurgenţilor sirieni, dar Casa Albă se declară reticentă faţă de o şi mai mare 'militarizare' a conflictului, având în vedere liniile de fractură religioasă din Siria şi riscul de contagiune în Libanul vecin.
Referindu-se la membrii opoziţiei siriene, Jay Carney a afirmat marţi că 'nu toţi aceştia reprezintă şi servesc interesele democratice ale marii majorităţi a populaţiei siriene'.
Obama are în vedere şi relaţiile cu Moscova, care au înregistrat în ultima vreme unele progrese, cum ar fi noul tratat asupra dezarmării nucleare START. În lipsa unor alte opţiuni, Washingtonul pare să spere că presiunea diplomatică va determina în cele din urmă Rusia să se îndepărteze de aliatul său sirian. În ediţia sa de duminică, New York Times scria că Administraţia Obama se gândeşte la întocmirea unui plan de ieşire din criză împreună cu Rusia, care ar prevedea plecarea preşedintelui al-Assad de la putere, lăsând în funcţiune anumite elemente ale regimului acestuia.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu