CENTRUL DE CONDUCERE OPERAŢIONALĂ DIN MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE

Centrul de Conducere Operaţională este o structură de elită a Armatei României, cu un profil unic, de o importanţă majoră pentru îndeplinirea misiunilor forţelor româneşti din teatrele de operaţii (TO). Principala misiune a Centrului de Conducere Operaţională (CCO) din Ministerul Apărării Naţionale este de asigurare a conducerii contingentelor naţionale participante la misiuni în afara teritoriului statului român. Centrul, aflat în subordinea Statului Major General, a fost înfiinţat în anul 2010, când a preluat misiunile desfăşurate până la acea dată de Comandamentul Operaţional Întrunit. CCO exercită, prin Componenta sa de conducere operaţii curente (CCOC), conducerea operaţională asupra structurilor militare şi personalului participant la misiunea ISAF din Afganistan. CCOC începe exercitarea actului de comandă asupra forţelor ce vor fi dislocate în Afganistan încă de pe teritoriul naţional, pregătind acest act prin acţiuni precum stabilirea şi elaborarea listei cu cerinţele esenţiale ale misiunii şi a listei cu cerinţele operaţionale pentru fiecare contingent în parte şi planificarea, organizarea, participarea şi conducerea evaluării structurilor militare care urmează să participe la misiuni în TO, pentru a fi siguri că la data transferului de autoritate dintre structurile generatoare ale forţei şi CCO trupele sunt pregătite şi dotate corespunzător pentru îndeplinirea misiunilor în cele mai bune condiţii. CCOC conduce apoi activităţile de introducere în TO a forţelor până la realizarea transferului de autoritate (TOA). După introducerea structurii militare, pentru prima dată, în TO sau când, în acelaşi teatru de operaţii, se schimbă misiunea sau operaţia, CCO predă controlul operaţional (OPCON) sau controlul tactic (TACON) asupra structurii respective comandamentului forţei în subordinea căruia va acţiona. În Afganistan ne referim la Comandamentul Regional Sud (RC-S) al ISAF. Singurul element asupra căruia CCO îşi exercită comanda operaţională (OPCOM) pe toată durata misiunii este Elementul naţional de sprijin. Desigur, CCOC se relaţionează permanent cu comandamentele care exercită OPCON asupra forţelor româneşti pentru a afla din timp cursurile de acţiune pe care acestea le propun şi a acţiona eficient, în consecinţă. Comanda operaţională a forţelor româneşti se exercită prin emiterea de ordine de misiune (OPORD), de avertizare (WARNO), fragmentare (FRAGO), dar şi prin alte ordine şi dispoziţiuni. Din punct de vedere tehnic se utilizează toate mijloacele de comunicare avute la dispoziţie: legături radio şi satelitare, cu asigurare de servicii voce şi date, care permit inclusiv organizarea şi desfăşurarea de videoteleconferinţe, în mod regulat, cu personalul desemnat din TO, facilitate destinată atât informării reciproce, cât şi armonizării poziţiilor diferitelor structuri din TO privind problemele de interes comun. Pe parcursul misiunii, CCOC colaborează cu alte structuri pentru asigurarea sprijinului logistic şi de comunicaţii al structurilor militare participante până la repatrierea militarilor. CCOC organizează şi conduce repatrierea militarilor din TO în situaţii de urgenţă, în urma unor incidente sau evenimente regretabile, prin aplicarea unor proceduri simplificate, dar şi repatrierea normală, la sfârşitul celor 6 luni de misiune. Odată cu ceremonia de repatriere şi predarea contingentelor către categoriile de forţe, se încheie doar o etapă, căci, de fapt, misiunea continuă după acelaşi algoritm, dar cu alte unităţi. Date despre structurile româneşti dislocate în teatrele de operaţii (TO), coordonate de CCO: AFGANISTAN 1.REFERINŢE Rezoluţiile Consiliului de Securitate al ONU nr. 1386, 1413, 1444, 1510, 1563, 1623, 1659, 1746, 1776 şi 1833; Legea 121 din 15 iunie 2011 privind participarea forţelor armate la operaţii şi misiuni în afara teritoriului statului român; 2. EVOLUŢIA MISIUNILOR FORŢELOR ROMÂNE Majoritatea forţelor româneşti sunt dislocate în sudul Afganistanului (provincia Zabul); Continuăm să păstrăm forţe (personal de stat major, structuri de sprijin, control aerian) dislocate în Kabul şi Kandahar. Forţele Aeriene Române au preluat, la 1 aprilie 2011, misiunea KAIA Lead Nation (conducerea Aeroportului Internaţional Kabul) pentru un an, şi au încheiat-o la 31 martie 2012. România a fost prima ţară NATO care a preluat comanda KAIA pentru o perioadă de un an (până la acel moment, misiunile erau de şase luni); În prezent, Armata României participă la ISAF cu un contingent de aproximativ 1.800 militari. Majoritatea forţelor (batalioanele de manevră, structuri de legătură şi mentorizare, structuri de sprijin logistic şi personal de stat major) sunt dislocate în sudul Afganistanului în provincia Zabul, în zona de responsabilitate a RC-S. De asemenea, alte forţe militare (personal de stat major, structuri de sprijin, control aerian) mai sunt dislocate în Kabul, Bagram şi Kandahar. 3.MISIUNILE PRINCIPALE ALE CONTINGENTULUI ROMÂNESC executarea operaţiilor în cooperare cu forţele Coaliţiei şi în parteneriat cu Forţele Naţionale de Securitate Afgane (ANSF) şi autorităţile guvernamentale locale, pentru asigurarea şi menţinerea libertăţii de mişcare de-a lungul coridorului economic - autostrada A1 în provincia Zabul; instruirea şi consilierea forţelor de securitate afgane; separarea populaţiei locale de insurgenţi; sprijinul guvernului afgan pentru reconstrucţie, extinderea autorităţii guvernului în teritoriu şi facilitarea dezvoltării. BALCANII DE VEST DETAŞAMENTUL ROFND/ KOSOVO Detaşamentul ROFND a executat operaţii în sprijinul păcii, sub comanda Brigăzii Multinaţionale Vest (MNBG-W), în cooperare cu celelalte forţe aparţinând KFOR concretizate prin misiuni de pază, securizare şi supraveghere a enclavelor sârbe, misiuni de prezenţă şi de patrulare auto şi pe jos, a organizat şi executat puncte de control fixe şi mobile pe timp de zi şi de noapte, a participat la escortarea convoaielor de transport materiale şi VIP şi a asigurat forţa de intervenţie şi reacţie rapidă (QRF) a campului Villaggio, de lângă oraşul Pec. Începând cu data de 01.03.2011, Detaşamentul ROFND şi-a încheiat activitatea, rămânând în rezerva strategică a forţei multinaţionale. Repatrierea ultimului eşalon a fost condusă de o comisie a CCO, concomitent pe cale aeriană şi feroviară. 2. PLUTONUL DE POLIŢIE MILITARĂ/BOSNIA ŞI HERŢEGOVINA Plutonul de Poliţie Militară este dislocat în camp Butmir/TO Bosnia şi Herţegovina, unde participă la misiuni în sprijinul păcii (sprijinul autorităţilor locale pentru menţinerea unui climat de securitate). Plutonul de Poliţie Militară se află sub controlul operaţional al Comandantului Unităţii Multinaţionale Integrate de Poliţie (IPU) al EUFOR, îndeplinind misiunile ordonate de către acesta: patrulare, paza campului şi acţiuni de control al mulţimilor. În acest teatru de operaţii există însă şi alte forţe româneşti: Echipe de observare şi legătură, dislocate la Banja Luka şi Cazin, execută misiuni de observare, analiză şi evaluare a situaţiei, precum şi de asigurare a legăturii; Personal de stat major, dislocat la SARAJEVO, execută activităţi de stat major în cadrul comandamentului EUFOR. 3. REZERVA STRATEGICĂ Poziţia naţională exprimată, referitoare la contribuţia în cadrul Rezervei regionale intermediare ale operaţiei UE ALTHEA din Bosnia şi Herţegovina (BiH) şi Rezerva strategică pentru operaţia NATO KFOR din Kosovo prevede că Armata României poate participa cu o companie de infanterie. OPERAŢIA LIBIA CCO a planificat şi coordonează nu doar operaţii terestre ci şi operaţii navale, aeriene sau în mediu întrunit. Astfel, în primăvara anului 2011, CCO a elaborat Planul şi Ordinul de operaţii şi a coordonat misiunea de evacuare, pe calea aerului, cu aeronave militare, a cetăţenilor români din LIBIA, care au solicitat sprijinul autorităţior române în vederea repatrierii. Pe timpul operaţiei s-au executat şapte curse aeriene, din care patru cu aeronava C-130 HERCULES şi trei cu C-27J SPARTAN, fiind evacuaţi de pe aeroportul din TRIPOLI şi transportaţi în/din MALTA, un număr de 362 cetăţeni români şi străini Centrului de conducere operaţională (CCO) i-au revenit următoarele sarcini principale: Asigurarea comenzii şi controlului desfăşurării misiunii; Dispunerea de măsuri necesare pentru iniţierea procesului de planificare, prin Componenta pentru Operaţii Aeriene (COA); Asigurarea coordonării cu Celula de Criză constituită la nivelul MAE. În plus, în perioada 21.04-21.07.2011, CCO a planificat şi coordonat operaţia “UNIFIED PROTECTOR”, privind participarea României cu forţe la Operaţia NATO de impunere a unui embargo asupra armelor (Arms Embargo) împotriva Libiei. La operaţie, aflată sub comanda Comandamentului Maritim NATO de la Napoli a luat parte fregata F 221 ,,REGELE FERDINAND”, având un echipaj de 205 militari, la care s-au adaugat şi 2 ofiţeri de stat major, care şi-au desfăşurat activitatea la bordul navei comandant a Grupării Navale a NATO din Marea Mediterană. Fregata a monitorizat aproape 700 de nave (din care 15 au fost cu emigranţi şi refugiaţi), a interogat 124 de nave civile, a executat 24 de operaţiuni de BOARDING, căutarea şi salvarea unei nave cu emigranţi la bord şi a participat la exerciţii demonstrative şi de antrenament cu alte nave şi aeronave din grupare. OPERAŢIA “ATALANTA” În perioada 01.10.2012 -29.11.2012, (60 zile) Forţele Navale ale României vor participa cu Fregata 221 “Regele Ferdinand”, având în organică un elicopter şi o grupă de forţe pentru operaţii speciale, la Operaţia ATALANTA a UNIUNII EUROPENE împotriva pirateriei în GOLFUL ADEN şi BAZINUL SOMALEZ. Misiunea forţelor este de a proteja navele comerciale ale Programului ONU pentru Hrană (World Food Programme - WFP), AMISOM, precum şi alte nave comerciale vulnerabile, de a descuraja, dezorganiza şi întrerupe pirateria şi jaful armat pe mare şi, acolo unde este posibil, de a aresta, deţine şi transfera persoanele suspectate de a fi comis astfel de acte, având drept scop reducerea nivelului pirateriei şi jafului armat pe mare la un nivel ţintă tolerabil. Plecarea navei din portul Constanţa va avea loc pe data de 12.09.2012, iar întoarcerea va avea loc pe data de 14.12.2012, durata totală a misiunii fiind de 93 de zile. Este prima misiune de acest gen executată de către o navă militară românescă sub comanda unei forţe multinaţionale a Uniunii Europene - EUNAVFOR. Nava este încadrată cu un număr de 236 militari. Misiunea CCO pe timpul acestei operaţii constă în: monitorizarea operaţionalizării forţelor participante; executarea evaluării forţelor nominalizate pentru misiune; preluarea forţele participante la operaţie şi asigurarea deplasării acestora în siguranţă în zona de operaţii; transferul forţelor participante către Comandamentul Operaţiei şi asigurarea suportului necesar pe întreaga perioadă de desfăşurare a misiunii; conducerea redislocării şi monitorizării refacerii capacităţii operaţionale. OPERAŢIA “BRIGHT SUNSET” O altă operaţie foarte importantă în care CCO îi revine un rol esenţial este Operaţia „BRIGHT SUNSET", privind diminuarea graduală a contingentului naţional din TO Afganistan şi încheierea participării României la operaţia NATO ISAF. ALTE ACTIVITĂŢI CCO a planificat în anii trecuţi şi alte misiuni în afara teritoriului naţional, fie de evacuare a cetăţenilor români din zone periculoase (Tunisia), fie de transport umanitar (Turcia, Japonia). În anul 2012, la nivelul CCO au fost planificate un număr de: - 24 de evaluări operaţionale ale structurilor participante la misiuni în teatrele de operaţii din afara teritoriului naţional (TO Afganistan, TO Balcani, TO Mediterana), din care până la 1 august au fost executate 16 evaluări; - 25 de rotiri ale personalului de stat major şi structurilor participante la misiuni internaţionale (15 desfăşurate până la această dată); - 50 de ceremoniale de introducere/repatriere în/din TO. În afara sarcinilor referitoare la gestionarea situaţiei contingentelor româneşti din TO, CCO a mai fost angrenat în planificarea şi conducerea exerciţiului de nivel operativ „BICAZ 11” şi a mai participat la exerciţii conduse de SMG, precum „DACIA 10”, sau conduse de NATO.