KABUL (MEDIAFAX) - Atacurile sinucigaşe coordonate, lansate duminică de către talibani la Kabul şi în alte trei oraşe din Afganistan, marchează un eşec al serviciilor de informaţii ale forţelor afgane şi NATO, a apreciat luni preşedintele Hamid Karzai, relatează AFP.
"Infiltrările de terorişti în Kabul şi în alte provincii reprezintă un eşec al serviciilor de informaţii, atât pentru noi, dar mai ales pentru NATO, şi trebuie să facă obiectul unei anchete serioase", a declarat el, citat într-un comunicat.
Talibanii, invocând încă de la primele asalturi "începutul" "ofensivei de primăvară", au trimis zeci de kamikaze, care au vizat Parlamentul, ambasade occidentale, Forţa NATO în Afganistan (ISAF) şi un vicepreşedinte afgan la Kabul, dar şi instalaţii ale Guvernului şi poliţiei din trei provincii.
Aceste atacuri s-au soldat, după 17 ore de lupte în capitală, cu un bilanţ total de 36 de insurgenţi ucişi de către forţele afgane sau bombele pe care le-au avut asupra lor, dar şi cu uciderea a opt militari sau poliţişti afgani şi a trei civili.
Atacurile sinucigaşe coordonate declanşate la Kabul şi în estul Afganistanului au fost comise de militanţi din cadrul reţelei talibane Haqqani, a declarat luni George Little, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, relatează AFP.
"Primele indicii arată că reţeaua Haqqani era implicată în această serie de atacuri", a declarat Little, care le-a calificat drept "bine coordonate".
Cu baza în estul Afganistanului, reţeaua talibană Haqqani este una dintre componentele cele mai active ale insurecţiei afgane. Statele Unite reproşează influentelor servicii secrete pakistaneze ISI că îi menajează pe membrii reţelei din bazele aflate aflate în spatele zonelor tribale din nord-vest, de unde lansează atacuri asupra forţelor internaţionale din Afganistan.
Forţele afgane au depus un "efort foarte eficient" în respingerea atacurilor, a apreciat Little.
În opinia sa, atacurile demonstrează "îngrijorarea (membrilor reţelei) Haqqani şi altor insurgenţi faţă de progresele înregistrate în Afganistan", deoarece ei au vizat mai ales instituţii, cum ar fi Parlamentul afgan.
Contrar opiniei preşedintelui afgan Hamid Karzai, care a evocat un "eşec al serviilor de informaţii" în prevederea acestor atacuri, purtătorul de cuvânt al Pentagonului a apreciat că nu este vorba de un eşec al serviciilor de informaţii, precizând că membrii coaliţiei se aşteptau la scenari de acest tip odată cu reluarea luptelor.
El a respins totodată orice analogie cu ofensiva de la Tet din Vietnam, în 1968, argumentând că în Afganistan "nu este vorba despre o ofensivă la scară largă", ci despre "atentate teroriste multiple".
"Nu minimizez gravitatea atacurilor, dar nu sunt deloc comparabile cu ofensiva de la Tet", a subliniat Little.
Cel puţin şase atacuri coordonate au vizat Parlamentul, un vicepreşedinte afgan, Forţa Internaţională a NATO în Afganistan (ISAF) şi ambasade occidentale în capitală, dar şi simboluri ale statului în alte trei oraşe.
Forţele de ordine au oprit, în noaptea de duminică spre luni, ultimii atacatori regrupaţi la Kabul, după 17 ore de lupte, cu sprijinul unor elicoptere americane.
Australia îşi va retrage cea mai mare parte din trupe din Afganistan în 2013, cu un an înaintea calendarului stabilit de NATO pentru retragerea forţelor coaliţiei internaţionale, a anunţat marţi premierul australian Julia Gillard, relatează AFP.
În ciuda decesului a 32 dintre soldaţii săi începând cu 2001, Australia a dat asigurări în mod repetat că va respecta calendarul retragerii complete stabilit de NATO pentru sfârşitul anului 2014 şi îşi va menţine cei 1.500 de soldaţi staţionaţi în Afganistan până la acest termen.
Dna Gillard va detalia intenţiile australiene la summitul NATO de la Chicago, luna viitoare.
Retragerea trupelor australiene va începe imediat ce preşedintele afgan Hamid Karzai va da undă verde transferului securităţii către forţele naţionale în provincia Uruzgan (sud), unde sunt staţionaţi majoritatea soldaţilor australieni, a precizat premierul.
Decizia preşedintelui Karzai este aşteptată 'în lunile viitoare'. Retragerea va dura ulterior între 12 şi 18 luni, potrivit dnei Gillard.
Forţa NATO în Afganistan (ISAF), prezentă în ţară de la sfârşitul anului 2001, urmează să transfere responsabilitatea securităţii către autorităţile naţionale înaintea retragerii trupelor străine, la sfârşitul lui 2014.
Această retragere este considerată prematură de către numeroşi observatori din cauza nivelului redus de pregătire al forţelor de securitate afgane.
În ciuda prezenţei celor 130.000 de soldaţi ai ISAF, care acordă asistenţă 352.000 de militari şi poliţişti afgani, Kabulul nu a reuşit să înfrângă insurgenţa condusă de talibani.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu